CV-ul politic şi „afacerile” penale ale familiei ex-deputatului învinuit de trădare de Patrie

Iurie Bolboceanu, ex-deputatul arestat pentru spionaj şi trădare de Patrie, mai figurează şi în alt dosar penal, gestionat de Procuratura Anticorupţie, în care un ex-viceministru al Transporturilor a reclamat faptul că, prin intermediari, i-ar fi oferit acestuia bani ca să fie numit în funcţia de viceministru din partea Partidului Democrat din Moldova, pe care Bolboceanu îl reprezenta. Deşi intentat acum cinci ani, dosarul nu are încă o finalitate, iar în cadrul urmăririi penale procurorii nu au putut stabili vina lui Bolboceanu, care s-a ales doar cu statut de martor. Şi fiul ex-demnitarului, fost ofiţer de investigaţii, este judecat penal într-un dosar pentru proxenetism. Recent, întâmplător sau nu, ex-deputatul şi-a trecut apartamentul cu cinci camere pe care-l deţine şi îl indică în declaraţiile de avere pe numele mamei sale, de 79 de ani, iar la scurt timp, în acel apartament şi-a mutat adresa juridică şi un SRL la care ex-parlamentarul este asociat şi care deţine 6 ha de pădure în arendă.

Vineri, 17 martie 2017, la trei ani după ce a părăsit fracţiunea Partidului Democrat din Moldova (PDM) pe motiv că nu se mai regăseşte în ea, fostul deputat Iurie Bolboceanu a fost reţinut în flagrant de procurori şi ofiţerii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) într-un dosar penal deschis pentru spionaj şi trădare de Patrie, în timp ce furniza informaţii „de interes naţional” lui Alexandr Grudin, adjunctul ataşatului militar al Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău, informaţii ce puteau fi utilizate „în dauna suveranităţii şi securităţii R. Moldova”. Agentul străin însă a fost lăsat liber, deoarece convenţiile europene interzic aplicarea măsurilor de constrângere asupra ofiţerilor sub acoperire ataşaţi misiunilor diplomatice.

Informaţii despre R. Moldova pentru 23 de mii USD?

La două zile de la reţinerea fostului deputat, într-o conferinţă de presă, Procuratura Generală (PG) şi SIS au vorbit despre întâlniri clandestine sistematice între Bolboceanu şi Grudin, care, în ultima jumătate de an, aveau loc „o dată în lună”, despre remunerări financiare de mii de euro şi probe suficiente care ar demonstra vinovăţia ex-deputatului. În această perioadă, dar şi după efectuarea percheziţiilor la domiciliul fostului demnitar, afirmă Vitalie Busuioc, şef-adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), au fost acumulate probe „suficiente” care demonstrează culegerea şi transmiterea informaţiilor: dispozitive electronice de stocare a datelor, un laptop, documente ce ţin de activitatea Legislativului R. Moldova sau telefoane mobile, dintre care unul era destinat convorbirilor conspirative cu agentul străin. Procurorii au mai găsit la domiciliul lui Bolboceanu 23 mii USD, despre care cred că ar constitui remunerarea pentru informaţiile furnizate.

Alexandru Balan, director adjunct al SIS, declară că ar fi vorba despre o relaţie clandestină, stabilită de mai mulţi ani, iar Bolboceanu ar fi colaborat anterior şi cu alţi agenţi de securitate din acelaşi stat, dar nu a putut spune dacă fostul deputat furniza informaţii şi în timpul ultimului său mandat de deputat, încheiat în noiembrie 2014. Balan şi-a exprimat convingerea că documentarea cazului a contribuit la „stoparea anumitor acţiuni care afectează, direct, statalitatea, integritatea statului şi securitatea R. Moldova”, dar şi a reuşit „contracararea perturbării proceselor social-politice” din ţară. Oamenii legii susţin că ex-demnitarul i-a transmis ofiţerului de informaţii „date concrete anticipative privind strategiile şi tacticile unor reforme legislative naţionale de importanţă majoră, acumulate de la factori de decizie politică, date personale şi vulnerabilităţi ale persoanelor cu funcţii înalte în stat, promotori ai reformelor politice, informaţii detaliate despre intenţiile şi planurile legislative ale grupurilor parlamentare bazate pe date culese din interiorul formaţiunilor politice, informaţii cu potenţial strategic, pasibile de a fi utilizate contrar intereselor R. Moldova”.

Procuror: „Scopul urmărit a fost superior riscului care predomina prin transmiterea datelor”

Întrebat de unde acumula Bolboceanu informaţiile, ţinând cont de faptul că, din noiembrie 2014, nu mai deţine funcţii în stat, procurorul Anatolie Pitel, care se ocupă de dosar, a spus pentru ZdG că fostul deputat avea „foarte multe contacte, prieteni care sunt în continuare funcţionari şi persoane importante în stat”. La aceste constatări, susţine procurorul, s-a ajuns după şase luni în care Iurie Bolboceanu a fost filat, iar convorbirile sale telefonice – înregistrate. Întrebat cât de corect este ca în cele şase luni autorităţile să permită, fără a interveni, furnizarea informaţiilor despre R. Moldova unui serviciu secret al altui stat, Pitel a spus că „scopul urmărit a fost superior riscului care predomina prin transmiterea datelor”, ori acestea „nu prezentau un risc atât de mare”.

La 19 martie 2017, Iurie Bolboceanu a fost pus sub învinuire pentru trădare de patrie şi spionaj, infracţiune care prevede pedeapsa cu închisoare de la 12 la 20 de ani, iar la scurt timp, judecătorul Nicolae Corcea a emis pe numele său un mandat de arest preventiv pe un termen de 30 de zile. După ce a petrecut o noapte în spital, acuzând dureri de inimă, Bolboceanu a revenit în izolatorul Penitenciarului nr. 13. Procurorul Pitel susţine că, în conformitate cu prevederile convenţiilor europene, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a fost informat despre caz, ofiţerul sub acoperire – identificat, iar orice decizie în privinţa acestuia, inclusiv expulzarea, va fi decisă de Minister.

Oleg Lozan, apărătorul lui Bolboceanu, cataloghează ca „nefondate” acuzaţiile procurorilor. El spune că Iurie Bolboceanu nu a refuzat să ofere declaraţii anchetatorilor, aşa cum au anunţat procurorii, dar că a fost în imposibilitate, deoarece s-a simţit rău şi a fost solicitată de patru ori asistenţa medicală de urgenţă, iar fostul deputat s-ar afla şi acum internat în spital. Întrebat de unde îl cunoştea Bolboceanu pe Alexandr Grudin, adjunctul ataşatului militar al Ambasadei Rusiei, avocatul ne-a spus că este vorba despre o „cunoştinţă banală”, nu despre o prietenie şi „nicidecum” despre spionaj sau trădare de Patrie. Despre cei 23 mii USD identificaţi la domiciliul lui Bolboceanu, avocatul a declarat că ar fi banii acumulaţi la nunta fiicei sale, pe care fostul deputat îi păstra acasă, dar şi că, „pur subiectiv, acesta nu este un preţ pentru trădare de Patrie. Este cel puţin ridicol”, zice Lozan. Apărătorul mai spune că Bolboceanu neagă că ar fi deţinut „taine de stat” şi ar fi avut relaţii cu persoane influente, deoarece „nu a ocupat vreodată funcţia de ministru al Apărării, ministru de Interne sau Procuror General pentru a avea acces la secrete de stat”.

Bolboceanu, 20 de ani în politică şi o despărţire cu acuzaţii de PDM

Iurie Bolboceanu va împlini anul acesta 58 de ani. El a cochetat cu politica de la proclamarea Independenţei R. Moldova încoace. A reprezentat PDM în alegeri încă în 1994, iar ulterior, după alegerile parlamentare din 2001, a ajuns deputat pe listele Blocului Electoral „Alianţa Braghiş”. În 2005, ajunge din nou în Parlament pe listele Blocului „Moldova Democrată”, iar în 2009 aderă la Partidul Social Democrat (PSD), candidând pe listele formaţiunii la alegerile parlamentare ordinare, după care, la alegerile parlamentare anticipate, nu mai accede în Parlament. Bolboceanu a părăsit PSD cu scandal, fiind exclus pentru „activitate ce a condus la subminarea autorităţii formaţiunii politice”. Iniţial, Bolboceanu, împreună cu un fost coleg, Dumitru Godoroja, l-a acuzat pe liderul de atunci al PSD, Dumitru Braghiş, că ar fi vrut să vândă partidul. În 2009, presa scria că Bolboceanu susţinea fuzionarea PSD cu PDM, condus atunci de Dumitru Diacov, idee care nu a fost susţinută de Braghiş.

La scurt timp după părăsirea PSD, Bolboceanu a revenit în PDM, iar în alegerile parlamentare din 2010 a fost al 13-lea în lista candidaţilor formaţiunii, condusă de Marian Lupu şi Vladimir Plahotniuc. Potrivit declaraţiilor sale cu privire la venituri şi proprietate din perioada în care era ales al poporului, Bolboceanu a fost şi membru PDM, făcând parte din Consiliul Naţional Politic al formaţiunii. În Legislativ, Bolboceanu a fost secretar al Comisiei parlamentare Cultură şi Mass-media. Ulterior, el a condus Comisia specială pentru verificarea averii membrilor Comisiei Naţionale de Integritate.

Menţionat în dosarul coruperii deputaţilor, dar votant al Acordului de Asociere cu UE

În martie 2014, în timp ce izbucnea scandalul privind coruperea deputaţilor, iar organele de drept reţineau două persoane învinuite pentru că ar fi încercat să corupă deputaţi din Parlamentul R. Moldova, pe Vitalie Burlacu şi Irina Baglai, pentru ca aceştia să nu voteze ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Iurie Bolboceanu a anunţat de la tribuna Parlamentului că se retrage din fracţiunea cu care a ajuns în Legislativ. „Eu văd dirijarea treburilor în R.Moldova puţin altfel. De firea mea sunt responsabil şi tot timpul am spus că niciodată promisiunile electorale sută la sută nu se vor îndeplini, aşa sunt trucurile electorale, dar atunci când nu se îndeplineşte nici minimul, trebuie să pui semne de întrebare”, spunea fostul deputat.

Numele lui Bolboceanu apare şi ulterior, în timpul examinării dosarului coruperii deputaţilor, într-un episod în care Ghenadie Cosovan, ex-viceministru de Interne, cel care i-a denunţat pe Burlacu şi Baglai, declara că fostul său subaltern, Vitalie Burlacu, i-a telefonat la 6 martie 2014 şi l-a îndemnat să privească şedinţa Parlamentului pentru „a vedea ceva interesant”. În acea şedinţă Bolboceanu şi-a anunţat plecarea din PDM, iar Burlacu îl asigura pe Cosovan că „acesta este începutul”. Burlacu a fost condamnat ulterior la 11,5 ani de închisoare pentru tentativă de mituire a aleşilor poporului, pentru ca aceştia să nu voteze legi ce ţin de aderarea R. Moldova ca membru asociat al UE. Totuşi, în ciuda speculaţiilor, în iulie 2014, Bolboceanu, deşi nu făcea parte din PDM, s-a numărat printre deputaţii care au votat pentru ratificarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova şi UE.

Citiți și: Sentința motivată în dosarul coruperii deputaților

Fiul, ofiţer superior de investigaţii, judecat pentru proxenetism

Iurie Bolboceanu şi-a făcut studiile în Federaţia Rusă, la Sankt Petersburg, unde studia şi cea care i-a devenit ulterior soţie, Adela Bolboceanu, în prezent angajată ca registrator în cadrul Camerei Înregistrării de Stat. Soţii Bolboceanu au împreună doi copii. Fiul, Alexei Bolboceanu, a fost ofiţer de investigaţii, iniţial în cadrul CNA, apoi în cadrul Direcţiei Misiuni Speciale a MAI, iar ulterior în cadrul Inspectoratelor de Poliţie Buiucani şi Ciocana. A plecat însă din funcţie la sfârşit de 2016, după ce a fost reţinut, împreună cu un apropiat al politicianului Renato Usatîi, în flagrant, de către colegii săi într-o saună, în compania unor tinere care prestau servicii sexuale. Ulterior, Alexei a fost învinuit de proxenetism, dosarul fiind trimis în judecată. Cauza penală este examinată la Judecătoria Chişinău. Lucian Rogac, avocatul lui Alexei, a refuzat să răspundă la întrebările ZdG, invocând interdicţia clientului său de a oferi informaţii presei despre dosarul de proxenetism în care figurează. Rogac a admis că solicitarea lui Bolboceanu ar fi determinată de punerea sub învinuire a tatălui.

Cristina, fiica lui Iurie Bolboceanu, căsătorită din 2015 cu interpretul Vasile Macovei, după ce şi-a făcut studiile la Sankt Petersburg, ca şi părinţii săi, a fost angajată, conform informaţiilor plasate de ea pe o reţea de socializare, în 2016, în cadrul Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, acolo unde tatăl său a fost anterior preşedintele Delegaţiei Parlamentului R. Moldova.

Dosarul mitei de 50 de mii de euro şi statutul de martor al deputatului Bolboceanu

ZdG a aflat că, pe lângă dosarul privind trădarea de Patrie, numele lui Iurie Bolboceanu figurează într-un alt dosar penal deschis de Procuratura Anticorupţie (PA) în 2012, pe când acesta era deputat din partea PDM, dosar care însă nu a fost făcut public. Ion Diacov, fostul procuror-şef al municipiului Chişinău, care a luat anterior cunoştinţă de dosar, anunţă că Alexei Vârlan, fost viceministru al Transporturilor în perioada Guvernului Greceanîi, a depus o plângere penală în care solicita Procuraturii Anticorupţie (PA) să investigheze acţiunile deputatului Iurie Bolboceanu, ale lui Vitalie Czine Mocanu şi ale lui Zahar Zanosiev, pe atunci activişti ai PDM, care ar fi estorcat de la el 50 de mii de euro pentru a fi numit în funcţia de viceministru al Transporturilor din partea PDM în Guvernul Filat. Conform informaţiilor din dosar, în vara anului 2009, Czine i-a organizat lui Vârlan o întâlnire cu Bolboceanu, care i-ar fi spus că dacă-şi doreşte obţinerea unui post de lucru, „ar fi bine să se implice în campania electorală a PDM”. Ulterior, Czine şi Zanosiev s-au mai întâlnit cu Vârlan, cerând de la el 150 de mii de euro, dintre care 50 de mii în avans, pentru a-l propune pe acesta la funcţia de viceministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. După ce a dat banii, Vârlan nu a ajuns însă în Guvern, iar când a înţeles că nu-şi poate recupera „investiţia”, a depus o plângere la PA, cerând investigarea faptelor.

„Anchetam dosarul de narcotrafic, în privinţa lui Czine-Mocanu, reţinut în flagrant cu 7 sere în care creştea cânepă. Procurorul General, Gurin, ne-a retras dosarul, iar ulterior Czine Mocanu a fost eliberat din arest. Apoi, ultimul a organizat o conferinţă de presă, în care le-a adus public mulţumiri lui Jizdan, Balan si Gurin pentru susţinere. În urma acestor ieşiri deschise a criminalilor la rampă, la Procuratura mun. Chişinău au început să vină cetăţeni, dar şi colaboratori ai poliţiei care au pătimit în urma acţiunilor lui Czine-Mocanu şi ale şefilor care îl protejau. Aşa a venit şi s-a adresat şi dl Vârlan, pe care pânā la acel moment nu-l cunoscusem. El mi-a prezentat copiile proceselor-verbale de confruntare între el, Czine şi Zanosiev în cauza penalā care se află în procedură la PA. Vârlan a povestit în amănunte totul”, îşi aminteşte Ion Diacov. „De ce nu a fost reţinut atunci Bolboceanu? Din neglijenţa celor care atunci conduceau PA acesta nu a fost arestat şi acum a comis o crimă deosebit de gravă, trădare de Patrie. Dacă toţi sunt egali în faţa legii, logic ar fi ca şi cei responsabili atunci de acel dosar să fie arestaţi pentru neglijenţă criminală în serviciu”, susţine fostul procuror-şef al mun. Chişinău.

Vârlan: „Ei au estorcat banii, nu i-au cerut”

„Ca atare, aceştia (Czine Mocanu şi Zanosiev, n.r.) erau oamenii lui Bolboceanu. Ei au estorcat banii, nu au cerut. Nu vreau să vorbesc la telefon”, ne-a transmis Vârlan, la subiect. Deşi urma să stabilim o întâlnire, ulterior, acesta nu a mai răspuns la apelurile ZdG. Alexei Vârlan a fost viceministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în Guvernul Greceanâi în perioada aprilie-decembrie 2008. Anterior, el a activat în cadrul Direcţiei Transport a Primăriei Chişinău.

Viorel Morari, şeful PA, admite că un asemenea dosar există şi astăzi în gestiunea procurorilor anticorupţie, însă susţine că nu a fost posibil de demonstrat vina lui Iurie Bolboceanu în acest caz. „Bolboceanu a fost audiat în calitate de martor. Faptele au avut loc în 2010, iar dosarul s-a pornit în 2011. Temei pentru pornirea dosarului au fost declaraţiile persoanei care a transmis banii, Vârlan (Alexei, n.r.). El a menţionat despre două persoane care declarau că au influenţă asupra lui Bolboceanu (care era atunci deputat, n.r.). Probe că Bolboceanu a fost implicat sau că el are tangenţă nu au fost însă administrate. Bolboceanu a recunoscut că-i cunoştea pe cei doi, deoarece ei au fost implicaţi în campania electorală a PDM. De acolo el îi cunoştea, dar a spus că nu a fost cu ei în careva relaţii şi nu a luat bani. Nu au existat temeiuri pentru a-l audia pe Bolboceanu în altă calitate. Chiar dacă era audiat ca bănuit, el putea să nu facă declaraţii. Problema în acest dosar a fost că persoana care a dat banii s-a adresat la PA prea târziu, după ce faptele au avut loc, peste aproape doi ani, astfel că a fost practic imposibil de acumulat probe”, susţine Viorel Morari.

ZdG documentează acest dosar și va reveni cu detalii și mai multe documente în ediția viitoare.

Apartament cu cinci camere şi 6 ha de pădure în arendă la Căpriana

Iurie Bolboceanu locuieşte, împreună cu familia, într-un apartament cu cinci camere şi o suprafaţă de 153 m.p. în sectorul Buiucani al Capitalei. Imobilul se regăseşte şi în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate depuse de Bolboceanu în perioada în care era deputat. Doar că, locuinţa a fost înregistrată la Cadastru în ianuarie 2015 pe numele Galinei Bolbocean, mama-soacră a fostului demnitar, de 79 de ani. Imobilul a fost achiziţionat însă de familia Bolboceanu în urma unui contract de vânzare-cumpărare în septembrie 2005.

În octombrie 2016, în acest apartament şi-a mutat adresa juridică şi firma „Vial Brio” SRL, cu activităţi declarate în domeniul turismului rural, la care Iurie Bolboceanu este asociat cu o cotă-parte de 8% împreună cu alte 11 persoane. Printre asociaţi se regăseşte şi medicul Adrian Hotineanu, fiul deputatului Vladimir Hotineanu. În 2012, SRL-ul a avut venituri din vânzări şi „activităţi recreative” în sumă de 580 de mii de lei. Acesta arendează 6 ha de pădure la Căpriana, Străşeni, conform unui contract de arendă semnat cu Moldsilva în 2010, la scurt timp după ce şi Bolboceanu, şi Hotineanu ajunseseră deputaţi în Parlament.

„Acum, până când, suntem în șantier. Nu avem încă nimic. Mai ales, dl Bolboceanu încă este în datorie aici. N-o plătit și chiar ne gândim să-l excludem. Ce ține de dânsul, e absolut în minus. În general, firma e în împrumuturi. De la fondatori, dar oricum e în minus”, precizează Aurel Țurcanu, administratorul firmei „Vial Brio”, tot el, cel mai important acționar, cu 12%.