Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Cum să revii în Poliţie…

Cum să revii în Poliţie după ce eşti dat afară?

474-politieAnual, instanţele de judecată examinează zeci de dosare prin care foşti angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) solicită să fie restabiliţi în funcţie, după ce au fost concediaţi. Deşi există multe cazuri când foştii angajaţi ai MAI pierd procesele, şi odată cu ele dreptul de a fi restabiliţi, există numeroase situaţii în care aceştia revin în vechile funcţii, primind şi salariul pentru perioada în care nu şi-au putut exercita meseria. Totodată, există şi cazuri mai ciudate, când demişii revin în MAI fără a mai apela la instanţele de judecată.

Un exemplu elocvent este cel al căpitanului de poliţie Dan Maximciuc. Printr-un ordin semnat de Ion Bodrug, şeful Inspectoratului General de Poliţie (IGP), pe 22 august 2013, acesta era disponibilizat din IGP al MAI, achitându-i-se compensaţia bănească pentru concediile neutilizate. Maximciuc, cel care, după pensionarea Valentinei Litvinov, fosta şefă a Biroului Naţional Central „Interpol”, a condus, timp de câteva luni, Biroul, din postura de interimar, era dat afară după ce Serviciul Securitate Internă şi Combatere a Corupţiei al MAI, în urma unei anchete interne, depista, în activitatea acestuia, mai multe abateri.

Demis şi nu prea

Problemele lui Maximciuc au început după un conflict cu o colegă, în care acesta „a manifestat un comportament brutal, nerespectuos, jignitor, însoţit de utilizarea unor cuvinte necenzurate prin care a fost înjosită onoarea şi demnitatea doamnei Cristina Iliev”, se spune în ordinul de concediere. Ulterior, s-a efectuat un sondaj sociologic şi s-a constatat că Maximciuc ar fi manifestat un comportament nedemn şi faţă de alţi colegi, care au declarat că acesta „utilizează un stil de conducere autoritar, manifestă o atitudine neconştiincioasă faţă de obligaţiile de serviciu”. În cadrul controlului, s-a mai stabilit că funcţionarul ar fi lipsit sau ar fi întârziat neîntemeiat de la serviciu de mai multe ori. „Dl Maximciuc a refuzat să ofere explicaţii cu privire la aceste încălcări…, necontribuind activ la stabilirea adevărului”, se menţionează în ordinul de concediere, intrat în posesia ZdG.

Demis la sfârşitul verii trecute din cadrul IGP, prin ordinul lui Ion Bodrug, pe 5 noiembrie 2013, printr-un alt ordin, emis de şeful IGP, Maximciuc era „detaşat din funcţia de şef al BNC „Interpol” la dispoziţia Secţiei nr. 3 a Direcţiei nr. 3 a Inspectoratului Naţional de Investigaţii (INI)”. În urmă cu câteva zile, pe 30 mai 2014, printr-un ordin semnat de acelaşi Bodrug, în baza cererii personale, Maximciuc a fost numit în funcţia de ofiţer superior de investigaţii al secţiei nr. 2 a direcţiei nr. 3 a INI. Cum a fost posibil aşa ceva? Sursele ZdG susţin că acest lucru s-a întâmplat după ce angajatorul, respectiv, IGP din cadrul MAI, şi-a anulat ordinul prin care Maximciuc era disponibilizat, la aproximativ două săptămâni de la emiterea lui. Ulterior, Maximciuc a plecat în concediu, iar în noiembrie a revenit în altă funcţie. Totuşi, deşi există ordinul semnat de Ion Bodrug, şeful IGP, contactat de ZdG, susţine că Maximciuc nu a fost niciodată demis din IGP, ci doar „detaşat în alt loc de muncă”.

A revenit şi a plecat din nou

Şi Valeriu Cojocaru, fost şef al Comisariatului de Poliţie Făleşti, demis pe 14 ianuarie 2013 de către ministrul de Interne pentru faptul că nu a informat MAI-ul despre incidentul săvârşit la vânătoarea din „Pădurea Domnească”, în care a fost rănit mortal Sorin Paciu, a continuat să activeze în cadrul MAI până acum o lună. Locotenent-colonelul de poliţie nu a fost de acord cu ordinul MAI şi, pe 3 februarie, l-a atacat în judecată, cerând restabilirea în funcţie, achitarea salariului mediu pe durata lipsei forţate de la muncă, repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 100 de mii de lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 7500 de lei. În mai 2013, prin hotărârea Judecătoriei Centru, acţiunea a fost admisă parţial, Cojocaru a fost restabilit, i s-au plătit 26 112 lei, salariul mediu lunar pentru perioada absenţei nemotivate de la serviciu, 10 mii de lei – prejudiciu moral, şi 7500 de lei – cheltuieli de judecată. În noiembrie 2013, Curtea de Apel (CA) Chişinău a anulat această hotărâre. Pe 14 aprilie 2014, CSJ a respins recursul fostului comisar, decizia fiind una definitivă şi irevocabilă.

Deşi demis din MAI, Valeriu Cojocaru a activat totuşi în cadrul acestei instituţii până de curând, fiind şef de secţie în cadrul Direcţiei Misiuni Speciale. Despre revenirea lui Cojocaru anunţa, toamna trecută, deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi, fost preşedinte al Comisiei care a anchetat circumstanţele vânătorii „domneşti”, iar luna trecută, Vladimir Maiduc, ex-şef al Direcţiei Securitate Internă şi Combatere a Corupţiei a MAI, supărat pe faptul că a fost înlăturat din sistem. Probabil, anume după ce cazul a devenit public, fostul comisar de Făleşti a fost înlăturat din nou din sistem. Acum, şeful IGP, Ion Bodrug, susţine că Cojocaru nu mai lucrează în MAI. „A activat pentru că a câştigat judecata. Ulterior, am atacat la CA, am câştigat, iar de atunci, nu mai activează”.

16 reveniri în 1,5 ani

Instanţa de judecată este cea mai sigură cale de revenire în cadrul MAI. Practic, fiecare poliţist demis atacă ordinul în judecată. Mulţi dintre ei câştigă şi revin în Poliţie. Conform unor informaţii oferite de către MAI, în 2013, 14 poliţişti au revenit în organe după ce au acţionat ministerul în judecată. Totodată, alţi 45 de poliţişti, deşi au apelat la instanţă, nu au fost restabiliţi. În 2014, alţi doi poliţişti demişi au revenit în sistem, prin intermediul judecătorilor.

„O parte dintre poliţiştii demişi nu meritau să fie sancţionaţi cu concedierea din organe – cea mai aspră pedeapsă care poate fi aplicată unui poliţist. Mulţi poliţişti sunt daţi afară pe nedrept. Se cam exagerează cu disponibilizarea poliţiştilor. Cred că organele abilitate trebuie să fie mai atente, pentru că, până la urmă, e vorba şi de bani, dar şi de factorul uman. Există poliţişti concediaţi pentru o singură încălcare în ultimii 4-5 ani. În rest – doar menţiuni. În cadrul anchetelor de serviciu, cazurile nu sunt cercetate sub toate aspectele, nu se iau în considerare multe lucruri, se încalcă şi procedurile şi astfel se pierde cazul în judecată”, crede Mihai Laşcu, preşedintele Sindicatului poliţienesc „Demnitate”.

Dorin Recean, ministrul de Interne, în cadrul unui interviu pentru ZdG, întrebat despre „purificarea rândurilor poliţieneşti” prin eliminarea din sistem a poliţiştilor corupţi, admitea că acesta este un proces complicat, deoarece ultimii se restabilesc prin intermediul instanţelor de judecată. „Da, e complicat, dar sunt două opţiuni: dacă instrumentul legal este abuzat, aplicăm instrumentul administrativ. Se ajunge uneori iar în instanţele judiciare, cu restabilire la serviciu, dar iarăşi aplici instrumentul administrativ”, puncta ministrul.

Saachian, campionul revenirilor

De fapt, analizând zeci de decizii ale instanţelor de judecată, în special ale Curţii de Apel (CA) Chişinău şi Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), am depistat mai multe cazuri când poliţiştii, demişi inclusiv pentru acte de corupţie, au revenit în organele MAI după ce au acţionat ministerul în judecată. Există situaţii când poliţiştii, suspendaţi din funcţii pentru că sunt supuşi unor anchete interne, revin tot în urma unor decizii judecătoreşti. Campionul unor astfel de reveniri este, fără doar şi poate, Ruslan Saachian, fost şef al Poliţiei Criminale şi o figură importantă în evenimentele din 7 aprilie 2009, când reţinea, ilegal, oameni nevinovaţi în stradă. La începutul anului 2014, acesta a revenit, din nou, în organele MAI, după ce, anul trecut, îi fusese suspendat contractul individual de muncă. Saachian este acum angajat al Serviciului Investigaţii şi Infracţiuni Grave din cadrul Direcţiei de Poliţie Chişinău, noua denumire a Secţiei Poliţiei Criminale, după reformarea MAI. Şi după evenimentele din aprilie 2009, Saachian a revenit în sistem prin intermediul instanţelor de judecată.

Aşa a făcut şi Vitalie Popovici, care în decembrie 2012, în timpul tragediei din Pădurea Domnească, deţinea funcţia de şef al Secţiei organizare, analiză şi control a Comisariatului de Poliţie al r. Făleşti, demis în ianuarie 2013, împreună cu alţi trei colegi, inclusiv comisarul raionului, fiind învinuit că „inacţiunile acestuia au condiţionat neînregistrarea la data de 23 decembrie 2012 a informaţiei privind traumatismul provocat de o armă de foc lui Paciu Sorin”. Popovici a acţionat în judecată MAI-ul, iar judecătorii au decis să-l restabilească, după ce poliţistul a susţinut că, pe 23 decembrie 2012, nu ar fi fost la serviciu şi, respectiv, responsabilitatea pentru neînregistrarea informaţiei nu putea fi pusă în sarcina sa.

Radion Ceban, şef adjunct al secţiei 2 din cadrul Direcţiei Antidrog, era demis din MAI după ce în activitatea acestuia au fost stabilite mai multe nereguli. Ceban a fost sancţionat administrativ pentru că ar fi încălcat disciplina de serviciu, „a intrat în conflict cu şeful, numindu-l cu cuvinte necenzurate, a refuzat să plece în deplasare de serviciu pentru a efectua măsuri operative şi operaţia de reţinere în flagrant a unor persoane”. Tot Ceban, în 2011, prin încheierea procurorului Procuraturii sect. Râşcani a fost recunoscut vinovat pentru „exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”, fiind însă doar amendat cu 3 mii de lei, după ce şi-a recunoscut vina. Anul trecut, inclusiv CSJ, l-a restabilit însă pe acesta în funcţie. Judecătorii au decis ca lui Ceban să-i fie achitat şi salariul în sumă de 41 mii de lei, pe care l-a ratat în timp ce nu-şi putea exercita meseria.