Comerţ stradal cu mărci de lux
Haine, încălţăminte sau parfumuri cu denumiri de branduri internaţionale de lux pot fi achiziţionate la Chişinău, chiar pe marginea străzii. Majoritatea consumatorilor le cumpără pentru preţul accesibil, conştienţi de faptul că produsele respective nu sunt originale, fără însă a-şi pune problema că acestea ar fi contrafăcute şi puse ilegal în vânzare. De cealaltă parte, comercianţii îşi justifică încălcarea legislaţiei prin faptul că este singura soluţie pentru a câştiga un ban acasă. Între timp, companiile internaţionale se judecă în instanţele din R. Moldova cu agenţi economici, inclusiv din Piaţa Centrală, care le utilizează fără vreun drept mărcile.
Toate obiectele de proprietate intelectuală, inclusiv mărcile comerciale, care constituie semnele distinctive ale unui produs, nu sunt altceva decât proprietate privată. Respectiv, utilizarea acestora în lipsa unui acord al titularului de drept este o încălcare care se sancţionează atât contravenţional, cât şi penal.
Pentru a-şi proteja brandurile, companiile internaţionale trebuie să-şi înregistreze la Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) drepturile asupra mărcii comerciale pe teritoriul R. Moldova. În acest fel, titularul mărcii înregistrate are dreptul exclusiv de a dispune de marcă şi de a o folosi. De asemenea, are dreptul de a interzice folosirea mărcii de către alte persoane pe teritoriul R. Moldova.
La modul practic, chiar dacă multe companii cunoscute, precum Adidas, Tommy Hilfiger, Calvin Klein, Hugo Boss, Louis Vuitton sau Trussardi, şi-au înregistrat în R. Moldova drepturile asupra propriilor mărci, pe piaţă pot fi achiziţionate produse falsificate, purtând semnele distinctive ale acestora, şi comercializate la preţuri semnificativ mai mici.
„Nu filmaţi! Acesta nu e brand!”
Am mers în pieţele din centrul Chişinăului, dotaţi cu cameră ascunsă, pentru a afla de la comercianţi de unde aduc marfa care conţine semne distinctive ale brandurilor internaţionale şi dacă au acte ce le-ar permite utilizarea mărcilor. La tarabe am găsit adidaşi, costume sport, tricouri, genţi sau ochelari inscripţionaţi cu mărci de lux. Vânzătorii au recunoscut că produsele, evident, nu sunt originale, ci aduse din Ucraina, dar ne-au dat asigurări că sunt calitative, produse în Turcia.
Discuţie cu un comerciant în Piaţa Centrală, vânzător de adidaşi:
Comerciant: Sunt destul de calitative, adică turceşti. Ca la 650 de lei, ştiţi cum, nu pot să spun că sunt mega calitative, ca să ţină trei ani.
ZdG: Dar nu aveţi originale, de calitate?
Comerciant: Nu, nu, nu, desigur nu!
În faţa camerei de filmat, comercianţii au refuzat să răspundă la întrebări sau să prezinte actele în baza cărora comercializează marfa. Mai mult, unii dintre vânzători au început să ascundă produsele care conţineau denumiri de brand.
Discuţie cu un comerciant care vindea ochelari inscripţionaţi cu marcă de lux:
Comerciant: Nu, nu filmaţi! Acesta nu este brand.
ZdG: Păi, e firma originală. Aveţi actele care vă permit?
Comerciant: Nu, nu trebuie să filmaţi!
ZdG: Vă solicităm actele în baza cărora vindeţi.
Comerciant: Domnişoară, vă rog, e şi aşa cald. Noi şi aşa abia respirăm.
Discuţie cu un comerciant care avea în vânzare genţi marcate cu brandurile Adidas şi Nike:
ZdG: Cele care sunt de firmă, de exemplu, se vând mai bine, atrag mai mult clienţii?
Comerciant: Calitatea este mai bună şi se vând mai bine.
Mai mulţi comercianţi au invocat că nu sunt decât simpli vânzători şi că toate actele privind originea mărfii le deţin proprietarii de buticuri. „Ascultaţi-mă atent. Eu nu sunt stăpână. Eu nu trebuie să deţin absolut nimic. Dacă nu vreau să vă răspund la întrebări, nu vă răspund. Asta-i tot. O zi bună vă doresc”, a fost replica unei comerciante de adidaşi.
Abordaţi, cumpărătorii susţin că sunt conştienţi de faptul că produsele marcate cu mărci de lux ar putea fi contrafăcute, dar recunosc că le cumpără pentru că nu-şi pot permite achiziţii mai scumpe.
„Toţi sunt conştienţi că nu e original, pur şi simplu, cumpără ca să fie Adidas, să fie Nike. Toţi sunt conştienţi că e contrafăcut. Original, hai să fim sinceri, este mai scump! Toţi poartă pentru că vor să arate să sunt în trend”, a răspuns un cumpărător întrebat despre produsele de brand vândute la tarabe.
Mână în mână cu contrabanda
Folosirea ilicită a mărcii comerciale este strâns legată de contrafacerea produselor, explică Pavel Lungu, ofiţer principal de investigaţii a Direcţiei nr. 3 Investigarea fraudelor economice, Inspectoratul Naţional de Investigaţii (INI).
Din octombrie 2017, atribuţiile de constatare a contravenţiilor privind utilizarea ilegală a mărcii revin Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, iar Inspectoratul General al Poliţiei, prin intermediul departamentelor de investigare a fraudelor economice, gestionează doar cauzele penale.
În 2017, afirmă ofiţerul de investigaţii Pavel Lungu, INI a documentat nouă cauze penale privind încălcarea dreptului asupra obiectelor de proprietate intelectuală. Nicio cauză însă nu a ajuns până la acest moment în instanţă. Rezultatele sunt modeste în raport cu amploarea fenomenului, prezent chiar în centrul capitalei. Pavel Lungu afirmă însă că nu pot fi documentate capturi mari, deoarece comercianţii nu deţin acte privind volumul importurilor, respectiv, nu poate fi calculată decât valoarea mărfii aflate în vânzare la momentul documentării la faţa locului.
„În majoritatea cazurilor ce ţin de tarabă, sunt activităţi ilicite care se documentează conform articolului 263 (desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător – n.r.). Persoanele nu deţin careva documente asupra activităţii, provinienţii mărfurilor, pentru a fi calculat ulterior cât au importat. Respectiv, ceea ce se depistează în vânzare, expus spre comercializare, aceea se ridică, se recunosc în calitate de corpuri delicte şi se remit instanţei de judecată pentru a decide asupra lor”, menţionează Pavel Lungu.
În cazul în care valoarea mărfurilor şi prejudiciului nu depăşeşte suma de o sută de mii de lei, afimă Pavel Lungu, dosarele privind constatarea contravenţiilor sunt remise Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei.
Grigore Caţer, şeful Direcţiei relaţii cu consumatorii a Agenţiei pentru Protecţiei Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, susţine că multe dintre materialele remise de poliţie, privind acţiunile de utilizare ilegală a mărcii, sunt incomplete, documentate defectuos şi fără anexarea probelor care ar permite instanţei să decidă confiscarea specială a mărfii.
„În practica sa, agenţia efectuează şi supravegherea pieţei, dar aici este puţin mai anevoios să faci supravegherea pieţei, pentru că trebuie să planifici aceşti agenţi economici, dar pentru a fi planificaţi trebuie să fii sigur că aceştia permanent activează, există un risc. Fără a cunoaşte denumirea agentului economic, mai ales dacă acolo este o persoană fizică, este mai anevoios să-l includem în graficul de control, pentru ca ulterior să ajungem la el, să facem supravegherea”, explică Grigore Caţer.
În primul trimestru al anului curent, Inspectoratul General al Poliţiei şi Serviciul Vamal au remis în adresa Agenţiei pentru Protecţia Cosumatorilor şi Supravegherea Pieţei peste 50 de materiale cu solicitarea de constatare a contravenţiilor privind utlizarea ilegală a mărcilor.
Chiar dacă toate instituţiile cunosc că piaţa din R. Moldova este sufocată de produse contrafăcute, nimeni nu poate oferi un răspuns coerent la întrebarea de ce comerţul cu mărci utilizate ilegal continuă de ani buni, chiar în centrul Chişinăului.
„Ieşind la faţa locului, trebuie să te duci concret la un agent economic şi nu la întâmplare, la toţi agenţii din piaţă. Legea este perfecţionată şi este interzis să faci un control total la toţi comercianţii din piaţă”, susţine Grigore Caţer.
„Ei sunt sancţionaţi. Unii dintre ei repetă aceeaşi faptă. Alţii se dezic. Ţine de însăşi persoana care iniţiază fapta ilicită”, afirmă Pavel Lungu, ofiţer principal de investigaţii a Direcţiei nr. 3 Investigarea fraudelor economice, Inspectoratul Naţional de Investigaţii.
La rândul său, Andrei Moisei, specialist Secţia instruire la AGEPI susţine că „atât cât noi o să fim tentaţi să cumpărăm produse contrafăcute, atâta timp ele îşi vor găsi nişa şi locul unde o să ajungă la consumator”. În acelaşi timp, acesta atenţionează că produsele cosmetice şi parfumurile contrafăcute pot fi periculoase pentru sănătate.
Argumentele CSJ în favoarea comercianţilor
Chiar dacă o parte dintre cazurile de documentare a utilizări ilicite a mărfurilor au ajuns în instanţă, în majoritatea cazurilor judecătorii declară nule procesele-verbale cu privire la contravenţii, pe motiv că poliţiştii nu ar fi întocmit actele în conformitate cu procedurile legale, nu prezintă probe şi nici, cel puţin, nu stabilesc cine este titularul mărcii. Respectiv, comercianţilor li se restituie mărfurile confiscate şi aceştia revin pe piaţă.
„Trebuie să recunoaştem şi faptul că nu întotdeauna nu sunt acumulate probele şi nu sunt încocmite toate materialele conform materialelor legale.Nu avem experţi care ar putea să meargă la moment în piaţă, într-un magazin şi să zice: da, acesta este contrafăcut, acesta, nu. Acest drept de a se pronunţa că este contrafăcut sau nu îi revine titularului de drept”, menţionează Grigore Caţer, şeful Direcţiei relaţii cu consumatorii la Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi supravegherea Pieţei.
În unele cazuri chiar dacă titularul de drept spune că un produs este contrafăcut şi că comercianţii folosesc ilegal marca, deciziile instanţelor sunt greu de explicat.
Un exemplu elocvent este cel din mai curent, când trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Visternicean, Svetlana Filincova şi Nicolae Craiu, au dat câştig de cauză unui butic din Piaţa Centrală într-un litigiu cu compania Adidas. The Adidas International Marketing B.V. s-a adresat în instanţă pentru a cere comerciantului să scoată din vânzare articolele vestimentare inscripţionate cu semnele identice mărcii Adidas, pe motiv că acestea nu sunt fabricate de companie şi că nu a autorizat vânzarea acestora. Judecătoria Chişinău a respins însă solicitarea companiei pe motiv că reprezentantul acesteia nu ar fi prezentat probe suficiente, că lipseşte un raport de expertiză care ar indica contrafacerea mărfurilor şi că din materialele dosarului nu este clar în care butic din Piaţa Centrală, Cristina Hirstioagă vinde mărfuri cu marca Adidas. Decizia instanţei de fond a fost menţinută până la instanţa supremă de justiţie. Potrivit magistraţilor, este unanim cunoscut că marca originală ADIDAS se comercializează în magazine, dar nu la piaţă, dar şi că pentru a cere despăgubiri, compania internaţională urma să prezinte instanţei dovezi că îmbrăcămintea, comercializată la Piaţa Centrală este confundată cu îmbrăcămintea de marca originală ADIDAS, ori că există riscul unei atare confuzii.
După mediatizarea pe larg a deciziei, premierul Pavel Filip a emis un ordin către Inspectoratul General al Poliţiei, Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei pentru a intensifica acţiunile de documentare a cazurilor respective. În două luni, însă, nu a fost documentată nicio cauză penală, ci doar contravenţionale.
Un alt caz care ar putea deveni un precedent este cel în care Curtea Supremă de Justiţie a dat câştig de cauză unui magazin de haine la mâna a doua din capitală într-un litigiu cu companiile Tommy Hilfiger, Calvin Klein, Hugo Boss şi Trussardi. Companiile au reclamat că nu au oferit dreptul firmei „Uzprimatex” de a distribui produsele lor şi că, de fapt, acestea nu ar fi de mâna a doua, importate din Germania, ci contrafăcute. Instanţa a stabilit însă că odată introduse pe piaţa comunitară din Germania produsele sunt libere de orice drept conferit de marca comunitară.
Avocatul Dorian Chiroşca, care este mandatat de companiile respective pentru a le reprezenta în R. Moldova, spune că nu poate discuta litigiile, în lipsa unui acord al companiilor.
Utilizarea ilegală a mărcii este sancţionată cu amendă de până la 90 de unităţi contravenţionale pentru persoana fizică şi cu amendă de până la 150 de unităţi contravenţionale pentru persoana juridică.
În prezent, la etapa de testare, este o platformă unică care permite tuturor structurilor vizate, Serviciului Vamal, Inspectoratului General al Poliţiei, Procuraturii Generale şi Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, accesarea informaţiilor referitor la proprietatea intelectuală sub aspectul dreptului asupra mărcilor. Potrivit şefului Direcţiei relaţii cu consumatorii la Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi supravegherea Pieţei, Grigore Caţer, din februarie 2019 platforma va deveni funcţională, astfel încât toate instituţiile să poată introduce date şi, respectiv, să acceseze informaţii despre tentativele de introducere pe piaţă a produselor contrafăcute.
