Candidaţii la şefia ANI: Avere, interese şi integritate

Anatolie Donciu, fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate şi preşedintele în exerciţiu al Autorităţii Naţionale de Integritate, care locuieşte într-o casă de lux în Chişinău, luptă cu un alt milionar, Teodor Cârnaţ, dar şi cu foştii săi subalterni, Victor Strătilă şi Lilian Chişcă, pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii care urmează să verifice legalitatea averilor funcţionarilor din R. Moldova. De fapt, trei dintre candidaţii înscrişi în cursă sunt foşti reprezentanţi ai Comisiei Naţionale de Integritate, instituţie reformată la patru ani de la fondare, din cauza rezultatelor ineficiente pe care le-a produs asupra integrităţii demnitarilor. Funcţiile publice nu sunt străine nici pentru Teodor Cârnaţ, cel de-al patrulea candidat, astăzi membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Aceleaşi patru dosare sunt depuse pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) şi după ce membrii Consiliului de Integritate al ANI au prelungit, pentru a doua oară, cu alte 10 zile, perioada de înscriere în concurs. Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al ANI din august 2016, cel care, în 2012-2016, a condus Comisia Naţională de Integritate (CNI), Victor Strătilă, fostul vicepreşedinte al CNI, actualul vicepreşedinte în exerciţiu al ANI, Lilian Chişcă, şeful Direcţiei control venituri şi proprietăţi a instituţiei, precum şi Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), desemnat din rândul profesorilor de drept, sunt cei patru candidaţi care au depus dosarele la concursul pentru funcţia de preşedinte, iar doi dintre ei, Lilian Chişcă şi Anatolie Donciu, şi pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte al instituţiei. ZdG vă prezintă informaţii din CV-urile celor patru pretendenţi la şefia ANI, dar şi detalii despre averea şi integritatea acestora.

Funcţiile, casa de lux şi terenul public îngrădit ilegal

Anatolie Donciu are 60 de ani. A fost desemnat preşedinte al CNI în octombrie 2012, fiind propus de Partidul Liberal (PL). Din august 2016, deţine funcţia de preşedinte în exerciţiu al succesoarei acelei instituţii, ANI. În acest răstimp, Donciu, care a condus CNI timp de patru ani, a fost implicat în diverse scandaluri mediatice şi replici acuzatoare. În decembrie 2015, Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, i-a cerut demisia, precizând că acesta s-ar fi aflat în incompatibilitate, iar „integritatea sa întotdeauna a fost pusă la îndoială”. Solicitarea lui Candu nu a avut însă o finalitate.

Până a ajunge şef la CNI, în anii 2007—2012, Anatolie Donciu a fost decan şi mai apoi prorector al Universităţii de Studii Europene din Moldova. Timp de cinci ani, în 2002—2007, Donciu a deţinut diverse funcţii în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), actualul Centru Naţional Anticorupţie (CNA). Din 1990, a activat în procuratură, fiind anchetator şi, ulterior, procuror, iar în 1999—2002 — prim-adjunct al Pprocurorului mun. Chişinău.

În noiembrie 2012, la o săptămână de la numirea în funcţia de preşedinte al CNI, ZdG scria că Donciu locuieşte într-o casă de milioane din centrul Chişinăului, neînregistrată pe atunci la Oficiul Cadastral. Construcţia imobilului a început în perioada în care actualul candidat la şefia ANI activa în cadrul CCCEC. Fostul preşedinte al CNI nu s-a mulţumit doar cu terenul pe care şi-a înălţat casa, îngrădind, pe lângă imobilul său, un teren public, evaluat la 1,5 mln lei, pe care este amplasat un post de transformare al Companiei „Gas Natural Fenosa”. Din această cauză, părţile s-au judecat mai mulţi ani la rând. Iniţial, în 2008, Donciu a obţinut în instanţă o decizie definitivă prin care compania de distribuţie a energiei electrice era obligată să reamplaseze postul de transformare. Preşedintele în exerciţiu al ANI şi-a justificat demersul prin faptul că „din cauza zgomotului produs, familia noastră atestă dureri periodice de cap şi inimă, ameţeli, greţuri, vome şi alte tulburări de sănătate…”.

Despăgubiri pentru „chinuri psihice şi suferinţe morale”

Pentru că reprezentanţii „Gas Natural Fenosa” nu au executat hotărârea, motivând că autorităţile publice locale nu le oferă un alt teren pentru reamplasarea postului de transformare, în noiembrie 2012, după articolele din ZdG, Anatolie Donciu a acţionat în judecată „Gas Natural Fenosa”, cerând 4,5 milioane de lei şi punerea sub sechestru a bunurilor şi a conturilor bancare ale celui mai mare distribuitor de energie electrică din R. Moldova. Pentru a stabili valoarea prejudiciilor morale cauzate, Donciu a decis să fie supus unei expertize psihologice, efectuată de un specialist al „SeLeV Consulting Group” din Kiev, Ucraina, Serghei Volociai. În cerere se spune că specialistul a constatat că, „în urma impactului îndelungat al sursei de zgomot sporit produs de substaţia de transformatoare PT-47, amplasată în imediată apropiere de casa lui Anatolie Donciu, ultimului i-au fost cauzate deosebite, angoase (groaznice) chinuri psihice şi suferinţe morale (sufleteşti)”.

Acest dosar nu a avut însă o finalitate. În schimb, tot în 2013, cu puţin timp înainte de a deveni preşedinte al CNI, Donciu a intentat alt proces Ministerului Justiţiei, cerând despăgubiri pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti, definitivă din 2008, prin care „Gas Natural Fenosa” trebuia sa-şi reamplaseze punctul de transformare. Rând pe rând, Judecătoria Buiucani, Curtea de Apel Chişinău şi Curtea Supremă de Justiţie, în octombrie 2014, i-au dat dreptate lui Donciu, instanţa oferindu-i 45 de mii de lei cu titlul de prejudiciu moral. Hotărârea a fost executată imediat, banii fiind indicaţi de Anatolie Donciu în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2014.

16 mii de lei pe lună din pensie şi salariu

Între timp, „Gas Natural Fenosa” a executat şi hotărârea instanţei de judecată, amplasând, în vecinătatea vechiului post de transformare, altul nou, mic, care nu produce zgomote. Postul de transformare vechi a rămas la loc, fiind scos din uz. A rămas pe loc şi gardul prin care Donciu a îngrădit un teren municipal. Funcționarul a refuzat să vorbească despre litigiul cu „Gas Natural Fenosa” și despre terenul public pe care l-a îngrădit. „Eu nu știu, nu cunosc și nu pot să vă spun nimic despre asta. Ce legătură are Fenosa cu candidatura? Acum ce vă deranjează pe voi lucrurile astea? Dacă dvs. nu aveți altceva de scris… numai de garduri vă legați”.

Conform declaraţiei de avere şi interese pentru 2016, pretendentul la şefia ANI a încasat anul trecut un salariu de funcţie de 79 mii de lei, iar soţia sa, angajată la Eximbank – 49,8 mii de lei. Donciu a mai ridicat aproximativ 37 de mii de lei fiind lector la Institutul Naţional al Justiţiei, Academia de Administrare Publică şi Universitatea de Studii Europene din Moldova. Cei mai mulţi bani, în 2016, Anatolie Donciu i-a încasat însă din pensia de la CNA – 123,9 mii de lei. Preşedintele în exerciţiu al ANI mai declară că a primit o datorie de 1000 de USD din România, iar alţi 2358 de lei – de la ANI, ca îndemnizaţie de boală. Soţia sa a încasat aproape 22 de mii de lei activând prin cumul şi la „Transelit” SA, companie de asigurări administrată de o rudă de-a familiei soţiei fiului lui Anatolie Donciu.

La capitolul bunuri, Donciu declară casa de milioane din cartierul Malina Mică din Chişinău şi terenul aferent. Donciu şi-a înregistrat la Cadastru casa în care locuieşte la câteva săptămâni după ce ZdG scria despre averea sa. De fapt, imobilul aparţine familiei Donciu încă de la începutul anilor 2000, când a intrat în posesia terenului. Pe lângă casă, Donciu declară şi vechiul său automobil, un Mercedes E 200.

Întrebat dacă se consideră o persoană integră, Anatolie Donciu ne-a spus, numai după ce am insistat, că acest lucru trebuie să fie stabilit de către Consiliul de Integritate al ANI. „Eu până acuma doar am ocupat aceeași funcție 5 ani de zile. Întrebați-i pe cei care n-au ocupat așa funcții. Eu știu cu ce se mănâncă lucrul ăsta și știu care-s salariile acolo și care sunt sarcinile. Știu tot ce trebuie de făcut și cum trebuie de făcut, așa că nu e nicio problemă, cred eu. Eu sunt gata să activez”, spune Anatolie Donciu.

Casă nouă pentru candidatul Cârnaţ

Teodor Cârnaţ are 45 de ani. Din 2013 este membru al CSM, fiind desemnat din rândul profesorilor de drept. Înainte de a ajunge în CSM, Cârnaţ a fost consilier municipal în Chişinău. Deşi a fost ales pe listele PL în 2011, a părăsit fracţiunea în februarie 2012, devenind independent. Până a ajunge în funcţii publice, Cârnaţ a fost director al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, profesor universitar, avocat, dar şi expert în mai multe proiecte şi ONG-uri. Teo Cârnaţ este căsătorit cu fiica lui Ştefan Urâtu, fost membru al Comisiei Electorale Centrale şi preşedinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului.

Conform informaţiilor din declaraţia de avere şi interese pentru 2016, candidatul la funcţia de preşedinte al ANI are o avere de milioane. Anul trecut, acesta a trecut în casă nouă, achiziţionându-şi, cu 2,4 milioane de lei, un imobil de 239 m.p. în Chişinău, la scurt timp după ce a vândut cu 1,43 de milioane o casă în sect. Centru, unde a locuit anterior. Casa înstrăinată în noiembrie 2016 a fost construită de familia Cârnaţ până în 2005, pe un teren achiziţionat cu doi ani mai devreme. Pentru cumpărarea noului imobil, Cârnaţ susţine că a contractat un împrumut fără dobândă de 300 mii de lei de la o persoană fizică, bani pe care trebuie să-i ramburseze în 2017. Noul domiciliu al pretendentului la şefia ANI se află într-un cartier de lux, el fiind vecin cu preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, dar şi cu deputatul Artur Reşetnicov.

„Am împrumutat banii care nu mi-au ajuns”

Teodor Cârnaţ e mândru de noua sa achiziţie. El ne-a oferit detalii despre tranzacţie, indicând chiar şi adresa casei în care a trecut cu traiul în 2016. „În legătură cu faptul că în 2016, în noiembrie, am vândut casa de pe str. Gurie Grosu, am găsit casa în care trăiesc în prezent. Ar trebui anumite investiţii, dar sunt mulţumit că am toate facilităţile, şi apă centrală, şi canalizare. Am luat-o cu 2,4 milioane şi am împrumutat banii care nu mi-au ajuns, pe care i-am reflectat în declaraţia de venit şi avere pentru 2016. Nu mi-au ajuns 300 de mii de lei şi acum am această datorie. Sper ca, în 2017-2018, să scap de ea”, spune Cârnaţ.

Membrul CSM afirmă, în declaraţia de avere şi interese, că a avut, în 2016, venituri cumulate, din salariu, vânzarea casei vechi, darea în locaţiune a unor încăperi, înstrăinarea unor automobile, de aproximativ 2,2 milioane de lei. Cârnaţ a „călcat” pe urmele unor judecători, precizând în actul prezentat la ANI că a vândut în 2016 un automobil Opel Vivaro din 2004, nefuncţional, cu doar 10 mii de lei, dar şi un Nissan Terrano II din 2005, la fel, nefuncţional, cu doar 5 mii de lei. În prezent, Cârnaţ nu declară că ar deţine vreun automobil.

Afacerile imobiliare şi integritatea lui Cârnaţ

Pe lângă noua casă, candidatul la funcţia de preşedinte al ANI deţine alte 4 imobile, două în cartierul Malina Mică din capitală, şi alte două pe str. Arhanghel Mihail. Primele două au suprafeţe cadastrale de 173 şi 128 m.p., fiind ridicate de familia Cârnaţ în 2005-2007, an în care casele şi terenul aferent au fost donate surorii sale Svetlana Minciună. În 2011, printr-un alt contract de donaţie, bunurile au ajuns, din nou, în posesia lui Teodor Cârnaţ. Cele două imobile sunt, de fapt, două mini-blocuri locative, cu mai multe camere care sunt oferite în chirie. Celelalte imobile, de pe str. Arhanghel Mihail din centrul Capitalei, au suprafeţe înregistrate la Cadastru de 82 și, respectiv, 191 m.p., fiind ridicate în perioada 2012-2014. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Cârnaţ deţine, în total, 6 imobile în Chişinău, cinci dintre ele fiind date în chirie. Acesta precizează că a obţinut, în 2016, din această afacere, 326 mii de lei.

Teodor Cârnaţ declară că cele trei blocuri pe care le dă în chirie sunt proprietăţi legal dobândite în urma investiţiilor din bani proprii. „Personal am început să le construiesc din 2003. Ulterior casa care a fost construită lângă mall am dat-o în chirie companiei care a ridicat mall-ul, fiind foarte mulţumit de investiţia pe care am făcut-o acolo. Ulterior, banii pe care i-am luat din locaţiune i-am investit în căminul de pe str. Arhanghelul Mihail. Aceste proprietăţi au fost reflectate de fiecare dată în declaraţia de venit, sunt construite de mine de la zero şi au scopul de a presta servicii persoanelor nevoiaşe, care nu-şi permit să închirieze apartamente, dar îşi permit să închirieze o odaie care are wc şi baie.”

Întrebat dacă se consideră o persoană integră, compatibilă cu fucţia de preşedinte al Autorităţii care urmează să verifice integritatea funcţionarilor din R. Moldova, Cârnaţ afirmă că „referitor la integritate, ea se rezumă la aceea cum tu ai acumulat averea şi dacă o poţi justifica din punct de vedere legal. Şi eu consider că din punctul acesta de vedere sunt integru, fiindcă m-am limitat la multe ca să-mi asigur o independenţă financiară care să-mi permită să-mi exercit funcţia integru, adică să nu aştept ca cineva să-mi ofere mită sau altceva, fiindcă asta intră în contradicţie cu eul care sunt eu. Din aceste considerente eu cred că pot pretinde la această funcţie şi voi cere ca integritatea să fie respectată de către toţi funcţionarii care prestează un serviciu în R. Moldova”, zice candidatul la funcţia de preşedinte al ANI.

Elicopterul candidatului Strătilă „este în proces de reparaţie”

Victor Strătilă, un alt pretendent la şefia ANI, are 50 de ani şi, din aprilie 2013, a deţinut funcţia de vicepreşedinte al CNI. Până a fi numit la CNI, Strătilă a fost avocat şi consultant în cadrul unor proiecte ale UE în R. Moldova. Timp de 5 ani, în 1994-1999, a fost anchetator superior, apoi procuror al secţiei anchetă penală a Procuraturii Chişinău.

Declaraţia de avere şi interese personale a lui Victor Strătilă pentru 2016 nu a fost încă publicată de ANI, însă, spune Strătilă, aceasta nu a suferit modificări semnificative faţă de cea din 2015. Astfel, în 2015, Victor Strătilă indica un apartament de 29 m.p., cu o valoare cadastrală de 180 de mii de lei, dar şi 6 terenuri agricole, obţinute prin donaţie. Acesta mai declara că are datorii de 270 mii de lei, luate fără dobândă şi fără termen de scadenţă. Candidatul la şefia ANI conduce, din 2012, prin comodat, o Toyota Corolla produsă în 2007.

În 2015, Strătilă a făcut o achiziţie mai puţin obişnuită – un elicopter Ka-26, produs în 1975. Funcţionarul a intrat în posesia aparatului de zbor în urma unei licitaţii pe care şi-a adjudecat-o contra sumei de 103 mii lei. Strătilă spunea atunci că a cumpărat elicopterul având „o intenţie nobilă de a reabilita nava” de producţie sovietică, el fiind şi pilot. Potrivit datelor din CV, în 1987, Victor Strătilă a absolvit Şcoala Militară Superioară de Pilotaj din Saratov (Rusia). „Elicopterul e în proces de reparaţie. Am făcut şcoala militară, am învăţat elicoptere, iar în aeroclubul din Craiova am zburat pe planoare”, ne-a explicat Strătilă.

Chişcă: Apartament de 107 m.p. şi soţie cu firmă înstrăinată

Un alt candidat la funcţia de preşedinte al ANI, Lilian Chişcă, e jurist de profesie şi are 36 de ani, fiind cel mai tânăr candidat. Cariera sa profesională este strâns legată de instituţiile de stat. În mai 2014, Chişcă a fost numit şef al Direcţiei control al veniturilor şi proprietăţilor a CNI după ce, anterior, a fost consultant în cadrul aceleiaşi direcţii. Până a se angaja la CNI, Chişcă a activat în calitate de inspector superior la CNA, iar anterior a fost consultant în cadrul Camerei de Licenţiere din Moldova.

Declaraţia de avere şi interese personale a lui Lilian Chişcă pe 2016 nu este publică însă, în declaraţiile din ultimii ani, acesta declară că deţine un apartament de 107 m. p., cu o valoare cadastrală de 686 mii de lei. Imobilul, situat la Buiucani, a fost achiziţionat în decembrie 2011, după ce, cu un an mai devreme, familia Chişcă îşi vânduse vechiul apartament, de 45 m.p.. La capitolul bunuri mobile, Chişcă indică un Mercedes Benz E220, produs în 2005 şi achiziţionat în 2009 cu 100 de mii de lei. „E tot ceea ce s-a declarat anul trecut. Nu sunt modificări la capitolul proprietăţi. Doar că a fost înstrăinată cota-parte deţinută de soţia mea într-un SRL. Era o întreprindere pe care soţia a deschis-o mulţi ani în urmă şi care nu activa”, spune Lilian Chişcă. Firma la care soţia sa, Veronica, a fost, până în martie 2016, asociat unic este „Optic Valencia” SRL, cu activităţi declarate în domeniul comercializării articolelor de optică medicală. Firma apare în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale lui Lilian Chişcă din anii precedenţi, având adresa juridică în fostul apartament al familiei Chişcă.