AIR MOLDOVA: probleme tehnice, zboruri anulate şi pasageri supăraţi
În ultimele zile, mai multe curse aeriene operate de compania de stat Air Moldova au înregistrat întârzieri de zeci de ore sau chiar au fost anulate. Cei mai ghinionişti au fost pasagerii cursei Chişinău-Bologna, care ar fi trebuit să zboare spre Italia vineri, 31 iulie, dar au ajuns la destinaţie abia duminică, pe la două noaptea. Şi zborul spre Moscova, din data de 2 august, ora 21.00, a fost anulat, în timp ce cursa Chişinău-Sankt Petersburg a întârziat cu 9 ore, iar Chişinău-Paris, din aceeaşi zi, a înregistrat o întârziere de 7 ore. Cu întârzieri mai mici au zburat şi pasagerii curselor Istanbul-Chişinău şi Chişinău-Barcelona.
Întârzieri de zeci de ore la locurile de muncă sau în vacanţe, nervi întinşi la maximum, foame şi oboseală. De asta au avut parte sute de pasageri care au ales să zboare în ultima săptămână cu avioanele companiei Air Moldova. În timp ce Natalia Rogovschi, PR managerul companiei Air Moldova, a declarat pentru ZdG că întreg şirul de întârzieri a apărut din cauza unor defecţiuni tehnice şi că pasagerii au beneficiat de tot suportul companiei, călătorii acuză compania de lipsă de comunicare cu clienţii săi. „Nu era atât problema că a întârziat zborul, noi suntem oameni şi înţelegem, dar să stai 5-6 ore cu copiii pe acea căldură şi nimeni să nu-ţi spună nimic… Personalul Air Moldova stătea ascuns, nimeni n-a întrebat măcar pe cei bătrâni dacă au nevoie de un pahar cu apă, nici măcar scuze nu au prezentat”, afirmă călătoarea Svetlana Sainsus.
Chişinău-Bologna: cursa fără sfârşit
Cei 131 de pasageri care aveau bilet pentru cursa Chişinău-Bologna urmau să zboare spre Italia vineri, 31 iulie, la 19.40, doar că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Conform spuselor unui pasager, timp de mai bine de două ore nu li s-a oferit nicio explicaţie. Abia după ora 21.00 li s-a spus că zborul întârzie din cauza unei defecţiuni tehnice. Mai târziu, pasagerii aveau să fie informaţi că zborul se amână pentru a doua zi, la aceeaşi oră, 19.40. Atunci, majoritatea pasagerilor au părăsit aeroportul, revenind acasă sau plecând pe la rudele din Chişinău. Din spusele unor pasageri, în aeroport ar fi rămas aproximativ 20 de persoane, care nu aveau unde pleca. Acestora li s-a oferit cazare abia pe la 1 noaptea, iar prima masă au primit-o sâmbătă dimineaţa.
Sâmbătă, ajunşi iarăşi la aeroport, pasagerii au fost urcaţi într-un autobuz care i-a dus la scara avionului, dar nu au fost îmbarcaţi nici de această dată. Reprezentanţii Air Moldova au invocat din nou probleme tehnice. Exasperaţi de cele întâmplate, mai mulţi pasageri au rămas pe pistă, refuzând să revină în sală. A fost nevoie de intervenţia poliţiei pentru a-i convinge să părăsească terenul de zbor. În final, după alte câteva ore de aşteptare, pasagerii au fost îmbarcaţi. „Ne-au urcat în avion, motoarele erau pornite, parcă-parcă urma să decolăm, dar, brusc, motoarele s-au oprit. Ni s-a spus că trebuie să coborâm pentru că avionul are o defecţiune tehnică şi că vom zbura mai târziu cu un avion grecesc”, spune Svetlana Sainsus.
Reveniţi în sălile aeroportului, pasagerii au fost anunţaţi că pot comanda mâncare şi băuturi răcoritoare la restaurantul aeroportului. Asta se întâmpla aproape de miezul nopţii, iar la ora 1 oamenii au fost din nou îndemnaţi să urce în avion. Altul, potrivit reprezentanţilor companiei, dar acelaşi, potrivit pasagerilor. „Înainte de a coborî din avionul precedent, am lăsat intenţionat o gumă de mestecat sub scaun. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă duc la scaunul meu să văd dacă este guma pe care o lipisem. Guma era. Şi însoţitoarele de zbor au recunoscut că e acelaşi avion, dar încercau să ne liniştească, spunându-ne că totul e în regulă, că şi ele zboară în acelaşi avion cu noi şi că au încredere în piloţi, care zboară de mulţi ani. Am zburat cu o frică de nedescris. Pasagerii erau speriaţi. Mamei mele i s-a făcut rău, copilul era stresat. Lumea era deja atât de obosită, încât probabil şi-au zis şi ei în gând ca şi mine: fie ce-o fi”, povesteşte Svetlana Sainsus.
Până la urmă, avionul de pe cursa Chişinău-Bologna a aterizat pe aeroportul italian duminică, 2 august, în jurul orei două noaptea.
Zborurile anulate, la ordinea zilei
Că avionul la bordul căruia au călătorit pasagerii cursei Chişinău-Bologna aparţinea Air Moldova şi nu era unul grecesc, după cum asigurau reprezentanţii companiei, o confirmă şi Grigore Sârbu, care avea bilet retur la cursa Bologna-Chişinău. Dat fiind faptul că zborul Chişinău-Bologna a fost decalat cu mai bine de 30 de ore, şi pasagerii care trebuiau să revină din Italia spre Moldova, cu acelaşi avion, au aşteptat la fel de multe ore în aeroport: „Trebuia să zbor spre casă vineri, la 21.00, dar când am ajuns la aeroport ni s-a spus că sunt probleme tehnice şi zborul se amână cu 24 de ore. Am revenit a doua zi la 18.00, dar am zburat abia după miezul nopţii. Toţi erau obosiţi, unii pasageri erau cu copii mici. O femeie plângea mereu, pentru că trebuia să ajungă la înmormântarea unei rude apropiate, dar, din cauza amânării zborului, nu a mai ajuns”, spune Grigore Sârbu.
Amânările fără sfârşit în cazul zborului Chişinău-Bologna au dat peste cap şi orarul altor curse operate de Air Moldova. Astfel, cursa Chişinău-Moscova, care trebuia să fie efectuată duminică, 2 august, la 21.00, a fost anulată, iar pasagerii au fost transportaţi la destinaţie abia peste două zile. Soţia lui Sergiu Baluţel, pasager al cursei Chişinău-Moscova, spune că, din cauza amânării zborului, soţul ei a întârziat două zile la serviciu şi a fost nevoit să plătească de două ori un taxi pentru a-l aduce de la Puhăceni, Anenii Noi, la aeroport. „S-a amânat, dar nici nu ne-au anunţat, sunt 78 de kilometri, 350 de lei încolo şi 350 înapoi, 700 de lei aruncaţi în vânt”, spune femeia. Anularea zborului Chişinău-Moscova de duminică seara i-a afectat şi pe cei care urmau să revină din Federaţia Rusă spre Chişinău. Larisa Sandu spune că urma să revină la Chişinău luni, 3 august, de pe Aeroportul Sheremetyevo din Moscova, doar că, în aeroport, au fost anunţaţi că zborul lor a fost anulat şi că vor fi duşi la Domodedovo, de unde vor zbura, cu escală prin Kiev, la Chişinău. În realitate, femeia, dar şi alţi pasageri, au ajuns acasă luni. 3 august, cu un zbor direct Moscova (Domodedovo)-Chişinău.
Cu o întârziere de 9 ore a zburat şi avionul de pe cursa Chişinău-Sankt Petersburg, în timp ce Chişinău-Paris a înregistrat o întârziere de 7 ore. Cu întârzieri mai mici au zburat şi cursele Istanbul-Chişinău şi Chişinău-Barcelona. Toate aceste întârzieri vin după ce, la începutul lunii iulie, Air Moldova s-a confruntat cu alte două scandaluri din cauza reţinerii zborurilor. Pe 4 iulie, după repetate amânări, cursa Chişinău-Londra a fost anulată după ce pasagerii urcaseră deja în avion, iar într-un alt caz, pe 24 iulie, călătorii de pe ruta Londra-Chişinău au ajuns acasă după o întârziere de 46 de ore.
Cine se face responsabil şi care sunt măsurile întreprinse
Radu Bezniuc, director interimar al Autorităţii Aeronautice Civile (AAC), spune că instituţia pe care o reprezintă urmează să analizeze, în cadrul unui comitet interministerial din care mai fac parte reprezentanţi ai Serviciului Vamal, ai Aeroportului, dar şi ai companiilor aeriene, care au fost motivele acestor întârzieri şi ce măsuri pot fi luate pentru a evita astfel de situaţii în viitor. „Încercăm să vedem ce a fost acolo şi dacă acţiunile întreprinse de fiecare parte au fost cele corecte şi cele prevăzute de lege. Noi facem doar constatarea şi recomandarea către instituţia care trebuie să aplice legea. În acest caz, responsabil de încălcarea drepturilor pasagerilor este Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor. AAC e responsabilă, în primul rând, de supravegherea siguranţei securităţii zborurilor. Partea legată de organizarea tehnică, inclusiv orarul zborurilor, este de competenţa Air Moldova. Radu Bezniuc mai spune că AAC, conform atribuţiilor şi competenţelor sale, poate da doar soluţii consultative şi că, atâta timp cât nu există o dispoziţie indicativă, e dificil să se intervină prea rapid. Întrebat despre defecţiunile tehnice pe care le invocă reprezentanţii Air Moldova atât de des, Radu Bezniuc a declarat că „e prematur de discutat despre existenţa sau inexistenţa defecţiunilor tehnice, trebuie să vedem mai întâi care sunt motivele reale. Noi nu putem face speculaţii. Ar trebui să vedem care ar putea fi acţiunile prin care noi am putea să-i ajutăm pe cei din industria aeronautică să evite astfel de momente neplăcute”.
Drepturile pasagerilor
Contactat de ZdG, Andrei Guţu, purtător de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, afirmă că, în cazul anulării unui zbor, pasagerul are dreptul să i se modifice ziua zborului, să fie redirecţionat pe un alt itinerar sau să i se ramburseze costul integral al biletului, fără plăţi suplimentare. „O reţinere este considerată atunci când un zbor întârzie cu trei ore faţă de orarul stabilit iniţial pentru zborurile cu un parcurs între 1500 km şi 3500 km şi cu două ore pentru zborurile cu un parcurs de până la 1,500 km. În cazul în care un zbor se aşteaptă să fie reţinut cu mai mult timp, pasagerul are dreptul de a primi îngrijire pe parcursul aşteptării. Aceasta include mese şi băuturi răcoritoare în cantităţi rezonabile şi, în dependenţă de perioada de aşteptare, cazare la hotel. În cazul reţinerilor mai mari de 5 ore, pasagerul are dreptul la rambursarea banilor pentru segmentele neutilizate de zbor din biletul său”.
Alexandru Ţurcan, avocat-coordonator în cadrul unui birou de avocaţi din Chişinău, spune că sunt mai multe cazuri când călătorii au acţionat în judecată companiile aeriene ca urmare a întârzierilor sau anulării zborurilor şi au obţinut câştig în instanţă. „Am lucrat pe un dosar legat de reţinerea unei curse cu circa 24 de ore. Litigiul a durat aproape 4 ani, dar, în consecinţă, am obţinut încasarea tuturor pagubelor materiale şi o daună morală de 10 mii de lei, câte 5 mii pentru fiecare dintre cei doi pasageri pe care i-am reprezentat”. Avocatul mai spune că, în funcţie de situaţia fiecărui pasager, pagubele morale revendicate în judecată pot fi mai mari sau mai mici. „Admit că, pe aceeaşi cursă, pot fi pasageri care au avut de suferit mai mult, alţii – mai puţin. Unii pot accepta calm situaţia, în cazul altora, de stres, pot apărea chiar şi probleme de sănătate. Careva dintre pasageri poate pierde vreun eveniment, o înmormântare, un interviu de angajare sau o zi de lucru. Toate aceste detalii contează atunci când se determină mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral cauzat”.
Anatolie Eşanu
