Pădurea cititorilor ZdG

„Vindecarea vine din natură, nu doar de la doctor”, spunea celebrul alchimist Paracelsus. Acest gând ne-a inspirat să lansăm, la sfârşit de 2015, campania de abonare pentru 2016, având la bază o cauză nobilă, şi anume: pentru fiecare abonament ne-am propus să plantăm câte un copac. Ceea ce ne-a făcut să ne bucurăm a fost faptul că am demonstrat încă o dată că suntem o echipă, care nu luptă doar cu ilegalităţile de care societatea se ciocneşte la orice pas, dar și, fiind unită, reuşește să împădurească Moldova.

Ne-a impresionat enorm faptul că, în ciuda situaţiei economice şi sociale din R. Moldova, ZdG a înregistrat cea mai înaltă rată de abonare din istoria sa, cu peste 1000 de abonări mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Reîmpădurim Moldova Împreună” a fost nu doar un mesaj al campaniei de abonare, ci şi un scop care ne-a ajutat să fim o forţă. Această coeziune ne-a permis, acum câteva zile, să avem cu-adevărat o pădure a cititorilor ZdG.

„Reîmpădurim Moldova Împreună”

La 8 aprilie, curent, dis-de-dimineaţă, echipa ZdG a ajuns la Ocolul Silvic Vărzăreşti din raionul Călăraşi, situat la o distanţă de 51 km de Chişinău, unde urma să sădim cei câteva mii de copaci, promiși pentru fiecare abonament perfectat în campania de abonare pentru anul 2016.

Ajunşi în sat, am descoperit poteci pustii şi tăcute şi doar câţiva oameni care intrau în magazinul din sat. „Oamenii lucrează în câmp, unii sunt la şcoală sau la alte munci, iar noi vom merge la pădurea Ocolului Silvic Vărzăreşti, care are o suprafaţă de 4054 de hectare, acolo şi vom sădi copacii cititorilor ZdG”, ne-a spus cu entuziasm Nicolae Botnărescu, care lucrează la Ocolul Silvic Vărzăreşti din anul 1989. Acesta ne-a arătat „Spada lui Kolesov”, cu ajutorul căreia aveam să plantăm puieţii. „La început este puţin mai greu, apoi vă veţi deprinde şi veţi reuşi să plantaţi mai repede copacii”, ne-a spus Nicolae Botnărescu.

La casa pădurarului am ajuns pe niște drumuri greu accesibile, cu cotituri periculoase și dealuri abrupte, din vârful lor însă se deschidea un peisaj pitoresc. Am găsit o pădure de un verde crud intens, unde puteai vedea și simți în aer primăvara. Apoi ne-am ascuns în mijlocul pădurii, unde, lângă copacii de 80 de ani, am pregătit locul pentru o generație nouă de stejari, îndepărtând stratul de frunze uscate și iarbă. Am luat instrumentele, mănușile și puieții și am pornit la reîmpădurirea Moldovei.

După câteva demonstraţii şi explicaţii, câte doi în echipă, am început să plantăm puieţii care erau pregătiţi de doi muncitori, localizaţi la umbra unui copac, unde tăiau crengile uscate ale puieţilor cu vârsta de doi ani. „Înainte în gazete ne uitam doar la pogodă (prognoza meteo, n.r.), iar acum acolo putem găsi absolut totul. Timpurile se schimbă, viaţa se schimbă şi noi ne schimbăm”, ne spune nea Vasile, în timp ce pregăteşte puieţii. „Peste mulţi ani, când o să aveţi poate nepoţi chiar, veţi putea veni aici, unde veţi găsi nişte copaci viguroşi, pe care îi sădiţi astăzi”, ne încurajează nea Vasile, atunci când observă că rămânem în urma celorlalţi muncitori. Astfel am învățat să săpăm cu ajutorul spadei lui Kolesov o groapă suficient de adâncă pentru un puiet de aproape 30 de centimentri, în așa fel ca rădăcina și tulpina să fie acoperite bine cu pământ. Apoi a trebuit să fixăm rădăcina cu pământ „puhav” și să batem puțin țărâna. Iar pentru că la suprafață rămânea doar un vlăstar fraged și greu de identificat în peisaj, am pus alături câte un semn, o crenguță mai înaltă. Muncitorii au verificat din când în când munca noastră și au recunoscut că copacii se vor prinde bine în pământ.

„De obicei, sădim anual câte 30 de mii de copaci pe sector. Am ales să sădim stejari pedunculari, pentru că sunt mai rezistenţi şi durata de viaţă a lor poate ajunge şi până la 800 de ani. Însă, stejarul are un ritm de creştere mai lent, motiv pentru care va trebui să ne încărcăm cu multă răbdare până îl vom vedea la fel de falnic ca cei maturi”, ne-a explicat Nicolae Botnărescu.

După câteva ore de muncă, în care am aflat o mulțime de lucruri despre viața unei păduri și cum se măsoară timpul ei, am făcut un popas pe niște cioturi cu o istorie seculară. Muncitorii ne-au povestit despre problemele și grijile lor și ne-au îndemnat să revenim, pentru că puieții de stejar vor trebui în vară îngrijiți, adică spațiul din jur va trebui prășit. Chiar și așa, nu toți copacii se vor prinde, cei care au rădăcina mai slabă ar putea să se usuce. Ulterior, în locul lor vor trebui plantați alții.

Potrivit lui Nicolae Botnărescu, terenurile împădurite nu sporesc atât de mult, pentru că se fac plantări submasive, adică sunt plantaţi copaci noi în locul celor uscaţi şi tăiaţi.

Echipa ZdG a plantat puieții pe un teren de câțiva ari, iar la drumul spre acea parte de pădure a instalat o tăbliță pe care a indicat: „Pădurea Ziarul de Gardă”, adică pădurea cititorilor.

„Iniţiativa Ziarului de Gardă este una cu totul specială, deoarece, până în prezent, nimeni, niciodată, nu a achiziţionat puieţi de la ocolul silvic, participând la o acţiune de împădurire de acest fel. Aşa cum orice bine făcut se întoarce cu bine, această acţiune a redacţiei îi va aduce ziarului şi mai mulţi cititori, care vor avea încredere în cele scrise şi promovate de această echipă”, a spus Victor Chicu, şeful Întreprinderii Silvice Călăraşi.

Moldova, sub media europeană de împădurire

Potrivit ultimelor date ale Ministerului Mediului, la 1 ianuarie 2015, fondul forestier al R. Moldova constituia 446,6 mii ha. Pădurile proprietate publică a statului ocupă o suprafaţă de 362,3 mii ha (10,7 % din teritoriul R. Moldova), fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale ocupă o suprafaţă de 81,7 mii ha (2,4% din întreg teritoriul), în timp ce fondul forestier proprietate privată ocupă 2,6 mii ha (0,07% din teritoriu). În total, suprafeţele împădurite reprezintă 13.2% din suprafaţa R. Moldova, mult sub media europeană de circa 30%.

Repartizarea pădurilor pe teritoriul R. Moldova este extrem de neuniformă. Cel mai ridicat grad de împădurire îl are zona de centru, unde sunt concentrate aproximativ 60% din păduri. În zona de nord, gradul de împădurire este de 7%, iar la sud de 6%. Pădurile Moldovei sunt formate preponderent din specii de foioase, aproximativ 98%, speciile de răşinoase constituind doar 2%.

Strategia Dezvoltării Durabile a Sectorului Forestier, adoptată în iulie 2001 printr-o hotărâre de Parlament, are ca obiectiv atingerea, către anul 2020, a unui grad de 15% de împădurire a R. Moldova.

Conform datelor Băncii Mondiale, cea mai împădurită ţară europeană este Finlanda (73% din teritoriul ţării), urmată de Suedia (69%) şi Slovenia (62%). Vecinii noştri, România şi Ucraina, au câte 29 şi, respectiv, 17% din teritoriul ţării acoperit de păduri. În Albania, deşi 28% din suprafaţa ţării este încă împădurită, ministrul Mediului din această ţară a cerut adoptarea unei legi care interzice în totalitate, pentru o perioadă de zece ani, tăierea arborilor, precum şi comerţul şi exportul de lemn. Asta pentru a proteja pădurile, a căror suprafaţă a scăzut dramatic ca urmare a defrişărilor masive, a construcţiilor ilegale în zonele împădurite şi a incendiilor frecvente.

„Pădurile Moldovei sunt supraexploatate”

Şi Ministerul Mediului de la noi a elaborat şi propus spre adoptare un proiect de lege cu privire la sistarea temporară a exportului şi reexportului de masă lemnoasă. Scopul acestui proiect, spun reprezentanţii ministerului, este salvgardarea ramurii silvice şi contracararea tăierilor ilicite.

Deşi, conform datelor oficiale, suprafaţa totală a terenurilor acoperite cu păduri a crescut cu 18% (sau 59 mii ha) în 2014 comparativ cu 2005, volumul total al masei lemnoase recoltat în cadrul Agenţiei „Moldsilva” prin intermediul tuturor tăierilor silvice a crescut cu cca 40% (de la 413,2 până la 588,1 mii m3). Totodată, conform rapoartelor Agenţiei „Moldsilva”, creşterea medie totală a pădurilor este de cca 1236 mii m3, pe când consumul anual estimativ de lemn şi altă biomasă energetică ajunge la cca 1402 mii m3, ceea ce denotă o supraexploatare a pădurilor.

În acelaşi timp, R. Moldova exportă cea mai mare cotă de lemn brut din Europa, 90% din materialele lemnoase exportate fiind neprelucrate, iar interzicerea pentru o perioadă de timp a exporturilor de lemn brut, afirmă reprezentanţii Ministerului Mediului, va contribui la redresarea situaţiei în domeniul silvic şi la reducerea ilegalităţilor asociate pădurilor. Totodată, conform proiectului, nu va fi limitat exportul de materie lemnoasă prelucrată de către întreprinderile din republică.