„În Canada, democraţia nu este doar ceea ce se întâmplă la fiecare 4-5 ani la urnele de vot, ci este un proces zilnic”

Interviu cu Kevin Hamilton, Ambasadorul Canadei în România, R. Moldova şi Bulgaria

— Dle Ambasador, ce ne puteţi spune despre relaţiile moldo-canadiene în acest moment?

— Aş caracteriza relaţia noastră ca una deosebit de puternică. Avem o diasporă moldovenească extinsă în Canada, care a contribuit mult la creşterea şi prosperarea ţării, aşa că suntem foarte mulţumiţi şi apreciativi în raport cu aceasta. După cum am spus, relaţia noastră este una bună, nu este una profundă, în mod particular, nu sunt foarte multe investiţii sau nişte relaţii comerciale speciale, acorduri şi aranjamente bilaterale, dar s-ar putea face mai mult. Aşa că, în timpul mandatului meu de ambasador, pe parcursul ultimului an şi jumătate, am lucrat la consolidarea acestor legături.

— Este vorba, deocamdată, de nişte cifre nu prea mari, nu-mi amintesc exact, dar sunt cifre unice de milioane de dolari pe an. Unul dintre importurile noastre principale din Moldova este vinul, vinul excelent, care vine mai mult şi mai mult, devenind tot mai popular în Canada, şi asta graţie muncii de promovare a Ambasadorului R. Moldova în ţara noastră. Totodată, cu referire la exporturile canadiene, putem vorbi în mod special despre maşinile agricole canadiene şi produsele agricole pentru suport care au ajuns pe piaţa Moldovei. Căutăm să extindem aceste activităţi. Acum suntem în pragul semnării FIPA, Foreign Investment Protection Agreement. Am negociat deja acest acord, de fapt, ceea ce a rămas de făcut sunt formalităţile şi semnarea finală. Ulterior, acest acord va crea un cadru legal pentru a proteja interesele economice ale investitorilor moldoveni în Canada şi viceversa. Suntem siguri că aceste evoluţii vor atrage mai mulţi investitori canadieni în mediul economic din R. Moldova.

— Din ceea ce cunoaşteţi, cum decurge adaptarea cetăţenilor moldoveni în Canada şi de ce lumea preferă să emigreze încolo într-un număr tot mai mare?

— Canada este o lume a imigranţilor. Întreaga noastră identitate şi naţiune sunt construite din imigranţi, care vin la noi din toată lumea. Moldovenii sunt o parte mică, dar importantă a acestei experienţe şi a acestui experiment naţional, care a devenit unul de succes. Ei pot fi întâlniţi în întreaga ţară, dar sunt concentraţi mai mult în Montreal, Ottawa, Toronto. De asemenea, de multe ori, moldovenii sunt bilingvi, trilingvi – vorbesc engleza, franceza, rusa şi, bineînţeles, româna. Anume acest set lingvistic firesc pentru ei le prieşte pentru a migra spre Canada. Ei tind să fie profesionişti în ceea ce fac şi sunt implicaţi în toate domeniile vieţii din Canada. Totodată, R. Moldova, oamenii acestei ţări, au o incredibilă putere a creierilor, capacităţi profesionale şi intelectuale foarte puternice. Deci, aceştia sunt moldovenii care au fost atraşi de Canada, care s-au stabilit, care şi-au construit o viaţă acolo. Suntem foarte mândri să îi avem alături de noi, în Canada.

— De altfel, cum este viaţa într-o societatea multiculturală?

— S-a lucrat din greu, dar este o decizie concertată de guvernele succesive din Canada de-a lungul istoriei, că ne putem construi societatea într-o ţară atât de mare din punct de vedere geografic doar îmbrăţişând diversitatea, multiculturalismul, diferite limbi şi acomodarea unul la altul înăuntrul a ceea ce reprezintă acest larg spaţiu geografic. Multiculturalismul şi succesul diversităţii noastre sunt o funcţie a geografiei, a istoriei noastre.

— Canada este o ţară bilingvă. Cum îi împăcaţi, să zicem aşa, şi pe unii, şi pe alţii?

— În ultimul timp, nu mai avem probleme, deşi, în istoria noastră, au existat perioade de tensiune între cele două comunităţi lingvistice. Dar, a fost o decizie deliberată de a ne acomoda la aceste diferenţe şi de a garanta drepturi legale şi politice şi pentru vorbitorii de engleză, şi pentru vorbitorii de franceză, în toată ţara. Avem o radiodifuziune publică care dispune de produse în franceză şi engleză şi le distribuie pe tot teritoriul ţării, fie că zona e dominant anglofonă sau francofonă. Serviciile guvernului pentru public trebuie să fie oferite ori în franceză, ori în engleză, nu contează unde anume în ţară e oferit serviciul. Acesta e un angajament politic, e un angajament în termeni de resurse, este un serviciu costisitor, însă e ceva pe care noi, ca ţară şi ca plătitori de taxe, am decis că e o valoare importantă, că e în interesul unităţii şi e ceva ce am continuat să facem deja timp de atâţia ani.

— În acest context, care e rolul democraţiei, al toleranţei?

— Întreaga noastră naţiune e construită pe conceptul de guvernare responsabilă şi pe ideea că guvernul serveşte oamenii. Cred că în Canada se realizează că democraţia nu este doar ceea ce se întâmplă la fiecare 4-5 ani la urnele de vot, ci este un proces zilnic, o valoare adevărată a oamenilor, care demonstrează interes civic şi care se manifestă activ în viaţa naţiunii. Asta se întâmplă inclusiv prin consolidarea presei noastre libere, prin diversitatea oamenilor noştri, prin acomodarea la anumite diferenţe în acest mare mozaic care se cheamă Canada.

— În opinia dvs., ce lecţii ar putea prelua R. Moldova de la Canada în ceea priveşte combaterea corupţiei?

— Corupţie există oriunde, Moldova are o problemă particulară, una endemică, dar, în acelaşi timp, aici sunt oameni exemplari, care luptă împotriva acestui fenomen, aşa că noi, canadienii, ne inspirăm mult de la aceşti oameni, de la aceste campanii. În cazul Canadei, corupţia este relativ mică, dar asta pentru că am construit instituţii cu adevărat independente, care respectă supremaţia legii, care întreprind acţiuni şi îi fac pe oameni să plătească pentru actele de corupţie. Au fost, bineînţeles, acte de corupţie şi în Canada, dar acestea s-au descoperit, s-au făcut condamnări conform legii, şi putem vorbi de consecinţe pentru acei oameni. Părerea mea este că chestiunea ţine de construirea unor instituţii care să fie în deplină concordanţă cu statul de drept. Sper foarte mult că asta e ceea ce Moldova ar putea prelua de la experienţa canadiană.

— Care este rolul jurnalismului de investigaţie şi a unei mass-media independente aici?

— Aşa cum am menţionat mai devreme, aceştia sunt pilonii democraţiei, iar democraţia înseamnă mult mai mult decât alegeri. Jurnalismul de investigaţie liber şi obiectiv este esenţial, este sine qua non pentru viaţa unei democraţii sănătoase. Ceea ce fac jurnaliştii de investigaţie este un serviciu pentru naţiune, pentru oameni, e parte integrantă a democraţiei noastre, la fel cum este orice proces electoral sau parlamentar.

— Cum este reglementat accesul la date ce ţin de activitatea guvernului în Canada?

— Avem un act de acces la informaţie foarte puternic şi robust. Este o lege. Datele sunt publice, exceptând materialele specific clasificate din motive de securitate naţională. În afară de aceasta, publicul şi jurnaliştii au dreptul de a accesa informaţia, iar funcţionarii publici au obligaţia de a elibera această informaţie. Aceasta este o cheie, o parte a democraţiei noastre, şi pentru noi contează să fim una dintre cele mai transparente ţări din lume în termeni de interacţionare a guvernării cu cetăţenii.

— Canada este membru al NATO, iar în R. Moldova există multă propagandă privind activitatea acestei organizaţii. Cu ce se ocupă NATO, de fapt?

— NATO este o alianţă colectivă de securitate şi apărare. Cunoaşteţi principiul de care ne conducem: atacul armat împotriva unui membru e considerat atac împotriva tuturor. Dar, NATO mai este, prin definiţie, o organizaţie defensivă. Ştiu că a deschis un Oficiu de informare, un Birou de legătură la Chişinău, au existat nişte controverse în jurul acestui eveniment, pe care, sincer, eu nu le înţeleg în întregime. Este vorba despre o organizaţie ce contribuie la securitatea europeană şi transatlantică, iar Moldova are un anume statut în afara NATO – e un stat neutru, şi acesta e un lucru bine înţeles şi bine respectat. Sperăm că stabilitatea şi securitatea pe care NATO le aduce şi le-a adus de peste 60 de ani în spaţiul transatlantic sunt un exemplu bun pentru alţii şi că Moldova se poate inspira din aceste experienţe.

— Ştim că aţi purtat discuţii cu Maia Sandu. Aţi vorbit şi cu alţi politicieni de la noi? Care au fost subiectele abordate?

— De astă dată, am venit în R. Moldova pentru trei zile. Discut cu mai mulţi membri ai guvernului, miniştri, unii dintre care sunt relativ noi, bunăoară ministrul Afacerilor Externe, ministrul Apărării. Da, am discutat şi cu dna Maia Sandu, şi cu dl Andrei Năstase. Aceste discuţii sunt importante, pentru ca vrem să cunoaştem o diversitate de opinii politice, şi nu o facem doar în Moldova, ci oriunde avem o prezenţă diplomatică. Încercăm să înţelegem ce îşi propun să realizeze în perspectivă partidele, inclusiv cel de la guvernare, pentru că 2018 este un an important pentru Moldova, un an electoral. Discutăm despre situaţia actuală din politica R. Moldova.

— Cum credeţi, ce ar putea şi ar trebui să înveţe R. Moldova de la Canada?

— Mulţi moldoveni muncesc foarte mult pentru a evolua, pentru a dezvolta democraţia ţării dvs. De altfel, e un lucru de care oamenii mă întreabă foarte des, iar părerea mea e că şi Canada poate învăţa multe de la Moldova, pentru că sunteţi în proces de dezvoltare şi avansare a democraţiei, iar asta are loc în circumstanţe dificile şi într-o parte a lumii dificilă. Din această perspectivă, moldovenii îi inspiră pe canadieni. Din altă perspectivă, de la noi se poate învăţa din succesul diversităţii limbilor, al culturii. E ceva ce poate fi transpus. De asemenea, construirea şi păstrarea instituţiilor sub un sistem juridic independent, a unui stat de drept – e ceva ce s-a făcut foarte bine în Canada. Şi mai e bogăţia economiei noastre, felul în care am fost capabili să ne atragem partenerii, să ne înconjurăm cu ei – suntem o ţară mare, dar avem şi parteneri mari – SUA, Asia-Pacific, Uniunea Europeană. Aceştia sunt parteneri pe care şi Moldova îi poate avea. Pentru a dezvolta economia ţării voastre se poate merge pe aceleaşi căi, e ceva din ce Moldova poate beneficia.

— Cum poate mediul din R. Moldova să atragă investitorii străini?

— Încrederea cetăţenilor în guvernare poate creşte numai dacă există un sistem transparent şi numai dacă cetăţenii simt că au acces la guvernarea lor şi că pot trage la răspundere guvernul pe parcursul întregului mandat, nu doar în ziua alegerilor. Asta e, consider, foarte important. De asemenea, investitorii şi partenerii internaţionali vor avea încredere într-o anume ţară numai dacă vor simţi că investiţiile lor sunt în siguranţă şi că interacţiunea lor cu acea ţară, economică sau de orice alt fel, va fi sprijinită de un sistem judiciar obiectiv şi independent. Respectiv, dacă Moldova poate dovedi că îndeplineşte aceşti indicatori, aceasta va fi cu atât mai bine pentru ţară, dar şi pentru partenerii săi internaţionali.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă