VOX Cine și ce trebuie să facă pentru ca referendumul privind aderarea R. Moldova la UE să fie unul de succes?

Marți, 16 aprilie, magistrații Curții Constituționale (CC) au dat aviz pozitiv asupra proiectului de lege pentru modificarea Constituției. Astfel, pe 20 octombrie 2024, în R. Moldova ar urma să fie organizat un referendum prin care cetățenii să se expună dacă sunt sau nu de acord cu integrarea europeană a R. Moldova. Referendumul va fi organizat în aceeași zi cu  alegerile prezidențiale.

Dacă rezultatele referendumului vor fi pozitive, integrarea în Uniunea Europeană ar putea fi declarată drept obiectiv strategic al R. Moldova.

„Curtea a observat că propunerea legislativă aduce la îndeplinire un efort de durată al statului R. Moldova și al autorităților publice de apropiere de UE (…). Curtea a subliniat că o eventuală accedere a R. Moldova la UE nu va submina supremația Constituției în sistemul de drept național din perspectiva suveranității naționale. Normele constituționale nu-și vor pierde forța obligatorie sau nu-și vor modifica esența”, a punctat Domnica Manole, președinta Curții Constituționale. În acest condiții, până la plebiscit au mai rămas exact șase luni. 

Cine și ce trebuie să facă pentru ca referendumul privind aderarea R. Moldova la UE să fie unul de succes?

Anatol Țăranu, analist politic

Pentru garantarea succesului referendumului, ar fi ideal ca toate forțele pro-europene din R. Moldova să facă un front comun și chiar să aibă un singur centru de comunicare și coordonare a acțiunilor întreprinse pentru o adeziune cât mai largă și o participare masivă la referendum. Să se unească atât partidele politice, cât și entitățile societății civile care îmbrățișează ideea europeană sau care au acest deziderat în programul politic.

Avem forțe politice care folosesc ideea europeană în scopuri speculative. Ele se manifestă deja. Aceste partide fals europene susțin că sunt pro-europene, dar că nu vor susține referendumul și nu vor îndemna populația să participe la referendum ca să voteze pentru Europa. Ei invocă ideea că referendumul este folosit de către PAS și Maia Sandu în scopuri electorale. Ar putea fi, dar mai presus de interesele egoiste ale partidelor este ideea și valoarea acestui mare deziderat de a alege civilizația. Faptul că ei pun interesul de partid mai presus decât ideea europeană vorbește despre faptul că ei nu sunt sinceri pro-europeni.

Sunt o sumedenie de fapte și argumente din care denotă importanța aderării R. Moldova la UE. Este suficient să vorbim despre ajutorul pe care îl acordă Uniunea Europeană Republicii Moldova, dar și mai importante sunt beneficiile integrării europene din punct de vedere a ridicării nivelului de viață și dezvoltării economice a R. Moldova. Argumente sunt o sumedenie și contează cât de convingător și operativ vor fi aduse acestea la cunoștința publicului larg. 

Vlada Ciobanu, directoare de program, Centrul de Politici și Reforme

În primul rând cred că fiecare trebuie să continue să-și facă lucru pe care îl face zi de zi și să-l facă bine și corect. Mă refer la business, ong-uri, autorități, societate civilă și alte grupuri de inițiativă. Eventual, în aceste activități pot să vorbească cu beneficiarii, comunitatea, publicul, clienții despre ceea ce este integrarea europeană, dar nu doar despre oportunități, cum se face acum, dar și despre provocări și depășirea acestora.

Nu cred că anumite evenimente create artificial sau campanii cu steaguri UE o să ne ajute să convingem cetățenii atunci când ne adresăm brusc și către toată lumea. Revin la ideea că este bine să lucrăm cu oamenii cu care lucram deja și să continuăm să ne facem bine lucrul. 

În al doilea rând, în mesajele autorităților și a altor organizații, cetățenii trebuie să fie tratați ca persoane cu discernământ, care sunt respectate pentru opiniile lor. Fără a se opera cu generalizări, fără a ne bloca în istorie despre câți kilometri de drum sau canalizare s-au făcut, ceea ce vedem acum în spațiul public. Oamenii vor mai mult de atât. Oamenii trebuie întrebați ce vor. Trebuie să comunicăm dincolo de o infrastructură primitivă, care este la momentul actual unul dintre mesajele centrale. UE este și despre incluziune, toleranță, solidaritate, justiție – elemente care la moment lipsesc în discursul public.

Cum luptăm cu dezinformarea și cum ar trebui să fie comunicarea despre integrare europeană? Guvernarea are tendința să răspundă la unele sperietori foarte primitive ale opoziției care oricum nu au nici un fel de coerență și logică. E nevoie de un mesaj pozitiv care să creeze un mediu tolerant, empatic și deschis. E nevoie de o comunicare proactivă și deschisă despre toate etapele și procesele de integrare europeană, de a vorbi sincer despre oportunități, dar și despre provocările care ne așteaptă. Există o capcană în a dezminți aceste falsuri și în a crea un mediu care divizează societatea, un mediu în care creăm neîncredere și un mediu mai puțin tolerant – ceea ce este împotriva valorilor europene spre care noi tindem.

Cred că este important să nu facem lucrurile în grabă pentru că uneori se spune „haideți să facem mai repede, să votăm o lege sau o anumită inițiativă pentru că trebuie să ne integrăm în UE”. Dacă vrem să respectăm valorile UE trebuie să facem totul corect. Și în UE sunt deraieri de la democrație. Este cazul Ungariei. Mai de demult a fost cazul Poloniei care se reabilitează. Respectiv este bine să facem lucrurile în felul nostru, dar să le facem corect și respectând legislația și bunele practici în toate domeniile.

Igor Boțan, director executiv al Asociației ADEPT

E nevoie de o campanie de informare a cetățenilor realizată de instituțiile statului pentru că vizează soarta R. Moldova. Ar putea exista o problemă dacă de această campanie s-ar ocupa doar partidele politice. Ele ar putea fi învinuite că încep campania înainte de începerea propriu-zisă a competiției electorale. Din acest punct de vedere ar putea exista anumite semne de întrebare, dar despre ele trebuie discutat acum și eventual să se facă modificări legislative, astfel încât, o campanie de interes național să poată fi promovată. Probabil, fără a îndemna cetățenii să voteze „pro” sau „contra”, dar să fie informați că există oportunitatea pentru R. Moldova să-și rezolve problemele de ordin strategic.

Ca un fir roșu ar putea fi descris întregul proces de integrare europeană, începând cu prima legislatură care a adoptat Declarația de Independență, potrivit căreia în interpretarea Curții Constituționale: R. Moldova poate avea doar vector de integrare regională europeană, nicidecum de altă natură. Cetățenii trebuie să fie informați că toate legislaturile, fără excepții, au promovat politici de integrare europeană. Chiar dacă au existat sincope, cum a fost în cazul partidului comunist și socialist, până la urmă comuniștii au fost cei care au semnat decretul de integrare europeană.

Procesul de integrare europeană trebuie fixat în constituție, astfel încât, națiunea să aibă perspectiva foarte clară a ce urmează să se întâmple.

Campania propriu-zisă privind convingerea cetățenilor să voteze „pro” sau „contra” trebuie să înceapă cu două luni înainte de referendum, așa cum prevede legislația. Cetățenii trebuie informați despre Uniunea Europeană și scopul strategic al R. Moldova, inclusiv faptul că integrarea europeană este singurul subiect de consens național care a avut loc vreodată în R. Moldova având în vedere Declarația Parlamentului din 24 martie 2005 etc.

Un proiect de informare a cetățenilor despre ce este referendumul, ce este integrarea europeană, idee de consolidare a națiunii – toate aceste lucruri trebuie să fie elemente a unei campanii de informare promovate de instituțiile statului. Evident că cetățenii și organizațiile societății civile care subscriu ideii de integrare europeană trebuie să facă front comun într-o astfel de campanie. O fac și partidele, dar e una ce fac partidele în calitate de jucători electorali și e cu totul altceva ce face statul și organizațiile societății civile.

Ion Tăbârță, analist politic

Avem nevoie de o campanie masivă de informare privind acest referendum. În primul rând, toată lumea trebuie să cunoască despre faptul că va fi realizat un asemenea referendum. Conform unui sondaj recent reiese că 20% sau aproape 20% din cetățenii R. Moldova nu cunosc nimic despre referendum. Deci, fiecare al cincilea. Este o cifră mare în condițiile în care se dorește o prezență masivă la acest referendum important pentru evoluția statului Republica Moldova.

Al doilea aspect este informarea corectă, pentru că există foarte multă manipulare și dezinformare. Federația Rusă va face tot posibilul să zădărnicească realizarea acestui referendum, sau ca rezultatele acestuia să nu fie cele scontate. Vor fi incluși actori politici și din interiorul Republicii Moldova. De aceea este nevoie de o campanie masivă de informare corectă, pe puncte: în ce constă și care este ținta referendumului etc.

Toți cei care au inițiat referendumul ar trebui să creeze un grup de lucru alcătuit din guvernare, președinție, partide politice, societate civilă și opoziția sănătoasă, și nu ne referim la cele care reprezintă elementele oligarhice sau interesele geopolitice ale Federației Ruse, și să găsească anumite forme de dialog.