Vulcănești – Chișinău, linia independenței noastre. Termen prelungit, acuzații de fraudare, investigații ale organelor de drept vs. promisiuni optimiste ale autorităților
Linia aeriană de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău, care ar putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova, ar urma să fie gata în decembrie 2025. Asta promit autoritățile de la Chișinău, iar termenul este stipulat și în documentele Băncii Mondiale, care finanțează proiectul printr-un împrumut de 61 de milioane de euro, inclusiv pentru modernizarea și extinderea stațiilor electrice de la Chișinău și Vulcănești. Totuși, Banca Mondială, în ultimul său raport în care evaluează progresul și implementarea proiectului, a diminuat scorul acestor indicatori. Totodată, potrivit termenului inițial, proiectul urma să fie finalizat în august 2024, dar a fost extins până în iunie 2026.
Ziarul de Gardă a analizat parcursul acestui proiect, menit să fortifice independența energetică a R. Moldova, impedimentele care au tergiversat finalizarea lui și riscurile ce ar putea împiedica punerea în funcțiune a liniei de înaltă tensiune până la sfârșitul anului 2025, așa cum promit autoritățile.
Totodată, ZdG a aflat că un dosar penal care vizează construcția liniei de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău s-ar afla în gestiunea Procuraturii Anticorupție. Instituția spune că nu poate nici confirma, nici infirma aceste informații.
„Vom evita această vulnerabilitate”
„Această linie ne oferă securitate energetică prin faptul că este direct de la Vulcănești spre Chișinău și evităm stația electrică de la MGRES. (…) Vom evita această vulnerabilitate”, a explicat importanța construirii liniei de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău Constantin Borosan, secretar de stat la Ministerul Energiei, în cadrul unui tur de presă organizat în 21 ianuarie la stația electrică din Chișinău și pe câmpurile din preajma satului Congaz din autonomia găgăuză, acolo de unde au început lucrările de construcție a liniei.
În R. Moldova există în prezent o singură linie de înaltă tensiune de 400 kV. Aceasta a fost construită în perioada sovietică și leagă linia Isaccea – Vulcănești de Centrala moldovenească termoelectrică MoldGRES, cunoscută și ca centrala de la Cuciurgan. Astfel, chiar și atunci când R. Moldova importă energie electrică din România, aceasta ajunge mai întâi la centrala aflată în regiunea separatistă transnistreană, care este deținută de compania rusească „RAO ES”.
„Noi nu putem toată viața să depindem de o centrală. Ea ne-a fost și de ajutor, dar totodată – și ca o greutate care ne ținea de picioare. Cât era gazul gratuit, centrala aceasta dicta prețurile pe piață, nimeni nu putea da un preț mai mic. Acum, fără gazul rusesc gratuit, centrala aceasta poate să nu funcționeze. Cum altfel îți asiguri securitatea energetică dacă nu funcționează circuitul acesta prin MoldGRES? Așa că linia aceasta devine de o importanță mai mare”, subliniază Ion Preașcă, jurnalist la Rise Moldova și Mold-Street, cu experiență în monitorizarea sectorului energetic al R. Moldova. El atenționează că linia este importantă pentru asigurarea capitalei, dar și a regiunii de sud a R. Moldova cu energie electrică.
30 de piloni instalați din totalul de 500
Proiectul de construcție a liniei Vulcănești – Chișinău este realizat în prezent în proporție de 49 la sută și ar urma să fie funcțional până la sfârșitul anului 2025, după cum dau asigurări autoritățile. Lucrările de instalare a pilonilor au început în aprilie 2024, în autonomia găgăuză, unde în picioare stau aproximativ 30 de piloni, câțiva sunt la etapa de asamblare, iar fundațiile au fost turnate pentru 200 din totalul de 500 de piloni care vor susține cablurile de înaltă tensiune pe o distanță de 158 de km.
La șantierul pe care a avut loc turul de presă, la unul dintre piloni lucrau două echipe, în total 18 persoane. „Se conlucrează, sunt efectuate lucrările în câteva etape – o echipă asamblează, una montează, ca procesul de montare să decurgă mai rapid”, a explicat Ivan Negruță, responsabil de șantier.
„Au rămas 51 de procente pentru perioada de 12 luni. Vom realiza în acest termen. (…) Chiar am avut o discuție cu executorul lucrărilor, KEC International. Urmează din februarie să fie suplimentate forțele de muncă aici, pe șantierul de construcție, ca să se avanseze mai rapid”, a promis secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Constantin Borosan.
„Linia va fi funcțională la finele anului 2025”, a dat asigurări și Ruslan Surugiu, directorul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii (UCIPE), care implementează și acest proiect.
O linie (mult) așteptată
Despre necesitatea construirii unei linii de înaltă tensiune pentru interconectarea energetică cu România s-a discutat de mai mulți ani la Chișinău, după cum își amintește jurnalistul Ion Preașcă.
„O prevedere despre construcția acestei linii figurează de mai mult timp în Strategia energetică a R. Moldova. Am avut până acum vreo cinci strategii aprobate de autorități. Multe proiecte de infrastructură energetică trec dintr-o strategie în alta și, iată, linia electrică de tensiune înaltă Vulcănești – Chișinău este unul din aceste proiecte. Dar punctul de pornire, când guvernul s-a decis că noi trebuie să avem această linie, a fost anul 2013. De atunci s-a început a lucra la acest proiect și, iată, avem 12 ani, dar deocamdată nu este gata”, constată jurnalistul.
Istoricul proiectului. Câștigătorul licitației, anunțat la un an de la deschiderea ofertelor
La procedura de licitație pentru construcția liniei Vulcănești – Chișinău, inițiată în iunie 2020, au depus actele 10 companii: patru din Turcia, două din Kazahstan, una din China, una din Rusia, una din India și un consorțiu din două companii românești.
Deși ofertele au fost deschise la 3 noiembrie 2020, câștigătorul întârzia să fie anunțat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE).
Tergiversarea anunțării rezultatelor licitației a lăsat spațiu de speculații și bănuieli de favorizare a unor competitori. Astfel, presa din România a scris în august 2021 că firmele din România, mai exact, Consorțiul format din companiile „Electrica SA” și „Electromontaj SA”, ar fi fost „boicotate de comisia de evaluare de la Chişinău”.
Câștigătorul – o companie din India
Rezultatul licitației a fost anunțat abia peste un an, pe 12 noiembrie 2021, câștigătoare fiind desemnată compania indiană „KEC International”, care a depus cea mai mică ofertă – de 26,9 milioane de euro. Contractul a fost semnat pentru un termen de 42 de luni și ar fi trebuit să se finalizeze în luna mai 2025.
Odată cu anunțarea câștigătorului au fost făcute publice companiile și ofertele financiare depuse de acestea, care variau între 26,9 milioane de euro și 60,9 milioane de euro. Tot atunci s-a aflat că la procedura de licitație au fost admise numai patru companii, trei fiind din Turcia (cu oferte cuprinse între 27,1 și 38,1 milioane de euro). Celelalte oferte au fost descalificate, inclusiv cea a consorțiului românesc „Electrica – Electromontaj”, ce oferise un preț de 27,029 de milioane de euro, cu o diferență de doar 30 de mii de euro față de oferta câștigătoare a companiei indiene.
Andrei Spînu, pe atunci ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a explicat în decembrie 2021 la Jurnal TV că asociația de companii românești nu a avut dosarul complet, pentru că nu a prezentat o garanție bancară pentru buna executare a lucrărilor și a fost exclusă automat, „fără solicitări suplimentare”, pentru că asta prevede manualul Băncii Mondiale: „Eu am informat din august ministrul Energiei din România că asta este procedura, acestea sunt reglementările Băncii Mondiale și, respectiv, pe cazul companiei din România nu se poate de făcut nimic.”
Investigație penală privind procedura de licitație?
Pe acest caz, Procuratura Anticorupție ar fi inițiat o investigație, potrivit lui Dinu Plîngău, lider al Partidului Platforma DA. El a declarat pentru ZdG că în 2022 a fost audiat în calitate de martor la PA, după ce a denunțat în spațiul public modul în care a fost organizată licitația pentru desemnarea câștigătorului, precum și calitatea ofertei tehnice a companiei indiene câștigătoare. El a declarat că a fost audiat de mai multe ori, ultima dată în 2024.
„Doar că deja, din ceea ce am înțeles, la PA exista un dosar de investigare a acestei licitații chiar și până a prezenta informația în spațiul public”, a precizat Dinu Plîngău.
Răspunsul Procuraturii Anticorupție. Precizările UCIPE
Am solicitat o confirmare oficială din partea PA, însă instituția a răspuns că este în imposibilitate „de a confirma sau infirma anumite informații, dezvăluirea cărora ar putea cauza un prejudiciu ce ar prevala interesului public în accesarea informației” și că în acest moment nu ne poate prezenta informații la acest subiect.
Ruslan Surgiu, director UCIPE, a declarat în cadrul Podcast ZdCe că instituția a transmis informații Procuraturii Anticorupție pe acest caz: „Eu nu cunosc detalii. Unica ce pot să spun e că, într-adevăr, informația pe dosar, din incinta UCIPE, a fost transmisă către procuratură. Ce se întâmplă mai departe, nu cunoaștem”.
Cum au fost evaluate companiile. Procesul-verbal al Comisiei de evaluare
Copia unui proces-verbal al ședințelor Comisiei de evaluare privind examinarea ofertelor, consultată de Ziarul de Gardă, fiind pusă la dispoziție de Dinu Plîngău, arată că asociația de companii „Electrica – Electromontaj” din România a fost exclusă pentru că garanția ofertei a fost depusă doar din numele companiei „Electromontaj”, iar din cauza acestei abateri, oferta nu a putut fi acceptată.
Consorțiul românesc „Electrica – Electromontaj” a expediat mai multe scrisori autorităților R. Moldova și Băncii Mondiale, în care își exprima îngrijorarea față de „evaluarea îndelungată și netransparentă a ofertelor care afectează însuși Proiectul ca urmare a unor factori externi, precum creșterea necontrolabilă a prețurilor din piață”.
Astfel, în concurs au fost acceptate inițial cinci companii: trei din Turcia, una din India și una din Kazahstan. Pentru că echipa tehnică a Comisiei de evaluare avea dificultăți în evaluarea ofertelor tehnice privind pilonii și fundațiile, s-a decis contractarea companiei germane „Gopa Intec”. Compania germană a identificat abateri tehnice la toate ofertele și a recomandat excluderea din concurs a companiei din Kazahstan, la care a găsit cele mai semnificative devieri.
Devieri tehnice și aspecte financiare în oferta companiei din India
În ceea ce privește oferta KEC International, compania indiană care în final a fost desemnată câștigătoare, s-a constatat că nu corespundea greutatea pilonilor, fiind mai mică cu 7% decât cea estimată, iar designul nu era adaptat la influența vântului. Totodată, fundațiile propuse nu aveau adâncimea potrivită. Astfel, compania germană a recomandat ca aceste aspecte să fie modificate. În ceea ce privește cele trei companii turcești, s-a constat că ofertele tehnice ale acestora pot fi acceptate, cu devieri minore.
În paralel cu evaluarea tehnică făcută de compania germană, Comisia de evaluare a analizat ofertele economice ale celor patru companii rămase în concurs și a constatat că oferta KEC International este semnificativ mai mică față de cele ale companiilor turcești. Astfel, KEC a fost solicitată să explice costurile mici pe care le-a propus în acest proiect, iar firma a argumentat că designul și manufactura sunt executate in-house, adică de către companie.
S-a cerut respingerea tuturor ofertelor
La finalul procesului-verbal se menționează că au fost depistate abateri multiple în ofertele celor patru companii rămase în concurs și se cere acordul Băncii Mondiale pentru respingerea tuturor ofertelor, pentru că nu corespund cerințelor tehnice.
În acest context, fostul ministru Andrei Spînu a admis în cadrul aceleiași emisiuni la Jurnal TV că au fost discuții legate de aspectele tehnice propuse de KEC International, precum grosimea pilonilor electrici, însă recomandările companiei germane în această privință au fost incluse în contractul semnat cu firma din India.
Spînu a mai spus că a solicitat o procedură de reluare a licitației, „din simplul motiv că au fost extrem de multe speculații din toamna 2020 până când noi am ajuns la minister și pentru că mi-am dorit să nu existe nicio speculație pe această achiziție”, însă a primit răspuns de la Banca Mondială că nu este posibil și că oprirea licitației și reluarea ei de la început ar fi tergiversat proiectul cu un an sau chiar doi.
Solicitat de ZdG, Ruslan Surugiu, directorul UCIPE, a declarat, cu privire la calitatea lucrărilor efectuate de compania „KEC International”, că acestea corespund caietului de sarcini, standardelor internaționale și celor mai bune practici din acest sector.
Extinderea termenului contractului cu 22 de luni
Deși contractul cu firma indiană a fost semnat în noiembrie 2021, lucrările de construcție a liniei au început abia în aprilie 2024. Totodată, la 18 iulie 2024, Banca Mondială acceptă extinderea termenului de finalizare a proiectului (care include nu doar linia Vulcănești – Chișinău, ci și extinderea și modernizarea stațiilor electrice de la Chișinău și de la Vulcănești) cu 22 de luni, de la 31 august 2024 până la 30 iunie 2026. Din document se pot extrage două motive: elaborarea cu întârziere a Planului de acțiune pentru strămutare, care prevede exproprierea a aproximativ 600 de mii de terenuri pe unde va trece linia Vulcănești – Chișinău, plan care a fost făcut public în decembrie 2023 și prelungirea termenului de executare a proiectului de extindere a stației electrice de 400 kV de la Vulcănești, după ce guvernul de la Chișinău a decis în octombrie 2022 să renunțe la construirea unei stații Back-to-back (care ar fi permis conectarea între sistemele energetice din România și R. Moldova), ca urmare a faptului că R. Moldova împreună cu Ucraina, au aderat de urgență, în martie 2022, la Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică – ENSO-E.
Evaluarea Băncii Mondiale, de la Satisfăcător la Moderat satisfăcător
În ultimul Raport al Băncii Mondiale privind starea implementării și rezultatele, publicat la 29 octombrie 2024 (al 11-lea la număr, n.r.), se menționează că progresul de realizare și progresul de implementare este moderat satisfăcător, acești indicatori fiind diminuați față de raportul anterior, din aprilie 2024, când au fost calificați de Banca Mondială ca fiind satisfăcători. Totodată, indicatorul referitor la evaluarea generală a riscului rămâne a fi unul moderat.
Va fi respectat termenul stabilit? Care sunt riscurile?
Condițiile meteorologice ar putea fi un impediment în calea construcției liniei Vulcănești – Chișinău, estimează Constantin Borosan, secretar de stat la Ministerul Energiei. „Fundațiile și pilonii sunt instalați pe relief, care este diferit – dealuri, râpe, păduri și, desigur, condițiile vremii influențează mersul lucrărilor”, a atenționat oficialul.
Războiul din Ucraina este un alt factor de risc, potrivit lui Ruslan Surugiu, director UCIPE. „Acesta încă are efecte inclusiv asupra forței de muncă și alte întrebări de logistică cu care ne confruntăm în ceea ce privește realizarea lucrărilor”, a subliniat directorul UCIPE.
„Moldelectrica este beneficiarul proiectului, respectiv, când o să fie pusă în funcțiune linia, o să fie predată către Moldelectrica. Pe tot parcursul derulării proiectului, evident că este supravegheată de specialiștii Moldelectrica. (…) Se lucrează și pe timp de iarnă. După cum observați, timpul ne permite acest lucru să-l facem. Cel mai rău ce poate să fie pentru contractor, asta e când echipele o să aștepte pentru că nu au front de lucru. Și respectiv, anume din aceste considerente este alocată anume această resursă de personal și respectiv aceste persoane care lucrează acum pe teren sunt suficiente pentru a respecta și respectiv pentru a ne încadra în acel grafic de construcție a liniei care a fost inițial prevăzut”, a spus Sergiu Aparatu, director general interimar, ÎS Moldelectrica.
Pe de altă parte, jurnalistul Ion Preașcă vede riscuri legate de lucrările efectuate la stațiile electrice de la Chișinău și Vulcănești. „La Chișinău, de bine de rău, se fac lucrări și se instalează. Dar sunt și semne de întrebare. 80 de procente din costurile, din lucrările la această stație, este aducerea utilajului, 20 de procente – lucrările. Ea trebuia să fie în septembrie anul trecut finalizată, dar abia în toamna anului acesta este programată”, și-a explicat jurnalistul îngrijorările.
Lucrările la stațiile electrice Chișinău și Vulcănești
Stația electrică Chișinău de 330 kV urmează a fi modernizată și dotată cu patru autotransformatoare pentru a putea permite conexiunea cu linia de 400 kV ce va veni de la Vulcănești. La 21 ianuarie, pe șantier lucrau 40 de persoane, iar autoritățile au promis și aici suplimentarea numărului de muncitori. Aici este angajat consorțiul românesc „Electromontaj SRL- Siemens Energy – Energotech SA”.
În ceea ce privește extinderea stației de la Vulcănești prin construcția unei celule suplimentare de 400 de kV, licitația a fost anunțată repetat în iunie 2024, după ce la prima nu a fost depusă nicio ofertă corespunzătoare cerințelor, conform anunțului UCIPE. La 29 ianuarie a fost anunțat câștigătorul – un alt consorțiu românesc, format din companiile „Celin SRL” și „Energobit SA”.
După construcția liniei Vulcănești – Chișinău, aceasta urmează să treacă în gestiunea companiei de stat „Moldelectrica”. Alte două proiecte anunțate de autorități se referă la construirea a încă două linii de înaltă tensiune pentru interconectarea cu România: Bălți – Suceava și Gutinaș – Strășeni.
Companii care au obținut contracte în cadrul proiectului
KEC International, compania care construiește linia Vulcănești-Chișinău, în baza unui contract în valoare de 26,9 milioane de euro, semnat la 12 decembrie 2021, este din India, cu sediul în Mumbai, fiind una dintre cele mai importante companii ale grupului RPG, înființat în 1979. Are activități în inginerie, achiziții și construcții, cu proiecte executate sau în proces de executare în peste 30 de țări. Deține facilități de producție situate în India, Dubai, Brazilia și Mexic, permițându-i să mențină un lanț global de aprovizionare pe șase continente și peste 105 de țări. Grupul RPG, ce cuprinde mai multe companii, este condus de un influent om de afaceri din India, Harsh Goenka.
Compania KEC International are doi subcontractori în R. Moldova: Savtels SRL și Energoresurse SRL, care efectuează lucrările pe teren. Savtels SRL are cinci asociați: Andrei Chirița (25%), Nicolae Prasol (25%), Svetlana Prodius (25%), Liubovi Rusnac-Șubernețchi (12,5%) și Serghei Șubernețchi (12,5%). Energoresurse SRL are doi proprietari: Ecaterina Sotnicov (51%) și Nicolae Stadinciuc (49%).
Lucrările de extindere a stației electrice Chișinău de 330 kV, sunt efectuate de consorțiul românesc format din Electromontaj SRL, Siemens Energy SRL și Energotech SA, în baza unui contract în valoare de 15 milioane de euro, semnat în ianuarie 2022.
Liderul asociației căștigătoare, compania Siemens Energy SRL, este parte a grupului corporativ german Siemens AG. Din anul 2017, Siemens Energy SRL a preluat coordonarea activităților de vânzare ale grupului german în R. Moldova, potrivit unui comunicat al guvernului de la Chișinău. Cel mai mare acționar al Siemens Energy SRL din România este Siemens Energy Holding B.V. (98,37%) din Țările de Jos, urmat de Siemens Energy Global GMBH& CO. KG (1,63%) din Germania.
Energotech SA este o societate comercială, înfiinţată în anul 2002, cu capital privat, care are activitate în domeniul sistemelor de electroalimentare, al circuitelor secundare, al echipamentelor şi/sau al sistemelor de control – protecţie, de monitorizare, de măsurare din staţiile electrice de la 6 kV la 400 kV, potrivit datelor de pe site-ul companiei.
Compania îi aparține lui Mihai-Tudor Cojocaru (50,98%), un fost ofițer al Srviciului Român de Informații (SRI) în perioada august 2004 – septembrie 2007, după cum a relatat presa din România, cu trimitere la CV-ul acestuia. Omul de afaceri este și doctor în filosofie al Universității din Craiova, iar în 2004 a obținut și o diploma de licență din partea Academiei Naționale de Informații. Alte 49,02% din Energotech SA sunt deținute de Cristian Radu Cojocaru. Ambii fac parte din aceeași familie. Energotech SA face parte din Energotech Grup, care are și o filială în R. Moldova. Energotech SA a preluat în 2014 și Uzina Mecanică Băbeni, specializată în producția de tehnologie militară, certificată ca furnizor pentru Ministerul Apărării de la București, precum și pentru NATO. La Băbeni se produce, dar se și neutralizează muniție și armament. În noiembrie 2021, 4 oameni au murit și alți 3 au fost grav răniți într-o explozie care a avut loc în timpul dezamorsării unei mine antipersonal. Concluzia preliminară a anchetei indică și Energotech printre responsabili, întrucât nu a asigurat condiții pentru astfel de operațiuni, potrivit presei din România. (AICI și AICI).
Electromontaj SRL este cel mai mare constructor de rețele electrice de înaltă tensiune din România. Este una dintre companiile consorțiului românesc ce a participat și la licitația privind construcția liniei Vulcănești-Chișinău, dar oferta a fost descalificată pentru că dosarul nu era conform cerințelor. Compania are mai mulți acționari persoane fizice și juridice, iar acționar majoritar indirect este familia omului de afaceri Dragoș Bîlteanu, fost președinte al Societății de Investiții Financiare (SIF) Banat-Crișana. Electromontaj este unul dintre principalii parteneri ai Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, operatorul național de transport de energie electrică din România. Dragoș Bîlteanu este cunoscut mai degrabă publicului din România ca fiind soțul cântăreței Cristina Rus de la trupa Blondy. El este cunoscut în piața imobiliară, în principal, prin afacerile făcute alături de investitorul grec Ioannis Papalekas. Dragoș Bîlteanu a fost arestat în decembrie 2014, ca urmare a dosarului DIICOT privind delapidarea SIF Banat Crișana și SIF Muntenia. În noiembrie 2019, Bîlteanu a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, pentru folosire cu rea-credinţă a creditului sau bunurilor societăţilor Industrialexport şi SIF1, precum şi pentru trei infracţiuni de manipulare a pieţei de capital, a scris presa din România.
Consorțiul românesc format din Celin SRL și EnergoBit SA, a fost angajat pentru extinderea stației electrice de la Vulcănești de 400 kV, printr-un contract în valoare de 3,8 milioane de euro, semnat la 29 ianuarie 2024.
Celin SRL este o companie din România, care îi aparține lui Victor Slivinschi, un cetățean al R. Moldova. El deține și compania Turboenergy Power SRL, înregistrată în R. Moldova, care a câștigat mai multe contracte cu Termoelectrica SA, inclusiv unul în valoare de 4,5 milioane de lei pentru repararea unei turbine, în iunie 2023. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, cu Termoelectrica Turboenergy Power a mai câștigat un contract de 2,1 milioane de lei, în octombrie 2023, pentru achiziționarea lucrărilor de schimbare a elementelor conductei principale de abur a blocului energetic numărul doi, și un contract de 4,8 milioane de lei, în aprilie 2024, pentru achiziția elementelor conductei principale de abur a Cazanului numărul trei. Pentru a schimba acest echipament a fost selectată compania Horus SRL, care a acuzat de faptul că nu a putut face acest lucru, deoarece Turboenergy Power nu a livrat la timp echipamentul. Directorul Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat pentru jurnal.md că echipamentul livrat „nu corespunde cerințelor” și nu poate fi acceptat.
Compania a avut anterior dispute cu Termoelectrica, inclusiv a contestat procedura de achiziție pentru reparația capitală a blocului energetic numărul trei, câștigată ce compania Horus SRL în iulie 2022, dar contestația a fost respinsă de Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. Turboenergy Power avea un conflict mai vechi cu compania concurentă Horus SRL, pornit de la o licitație organizată de Termoelectrica, pentru un contract în valoare de 13 milioane de euro, finanțat de Banca Mondială, pentru reabilitarea sistemului de termoficare din Chișinău. Contractul a fost câștigat de Horus Energy împreună cu o companie din Rusia, Silovîie Mașinî, aflată sub sancțiuni internaționale, și contestat de compania lui Slivinschi. Ca urmare, a fost anulat, apoi licitația reluată și contractul i-a fost din nou atribuit companiei Horus, de data aceasta, fără Silovîie Mașinî.
Turboenergy Power SRL are filială și în România, unde a obținut mai multe contracte cu companii publice: Centrala electrică cu termoficare Sud din București, Electrocentrale București (Elcen), controlată de Ministerul Energiei, și, respectiv, Termoenergetica București, compania municipalității București, după cum scrie presa din România, care l-a numit „baron al termoficării”. Victor Slivinschi mai are câteva companii în România: Energofor SRL, SV Metex Europe SRL, Prime Estate Alliance SRL, Biolitic International Trade SRL, Prime Palace Woroneicki SRL. Prin intermediul Prime Estate Alliance SRL, Slivinschi deține în R. Moldova Întreprinderea de Cercetare şi Producţie RDM SRL.Fostul vicepremier Andrei Spînu i-a acuzat pe reprezentanții companiei Turbonergy Power de faptul că ar fi încercat să-l mituiască. Compania l-a atacat în judecată pentru apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale și dosarul se află pe rol în instanță.
Victor Slivinschi a candidat anterior la câteva scrutine în R. Moldova. În 2005 a candidat independent la alegerile parlamentare, cu mesaj anti-NATO, în aprilie 2009 a candidat la parlamentare pe lista Partidului Uniunea Centristă din Moldova, condus atunci de Vasile Tarlev, iar în iulie 2009, la alegerile parlamentare anticipate, a candidat pe lista Partidului Social Democrat, condus de Dumitru Braghiș.
Cea de-a doua parte a consorțiului care urmează să efectueze lucrările la stația Vulcănești este grupul de la Cluj, Energobit SA, unul dintre principalii producători de echipamente electrice din România. Acționar majoritar este o altă firmă, Imobilis Invest SRL, din Cluj. Aceasta, la rândul ei are ca acționari principali alte trei companii, iar principalii asociați sunt Ștefan Gadola, Pal Peter și Ioan Socea, unii dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Cluj, după cum relatează presa din România.
La licitația pentru extinderea Stației electrice Vulcănești de 400 kV au mai participat alte trei companii, ofertele cărora au fost respinse. Este vorba despre Horus SRL din R. Moldova, Rail Pro Trading din România și Electromontaj SA tot din România. Primele două oferte nu au corespuns tehnic, iar ultima nu a prezentat garanția ofertei.
Alte companii care au prestat servicii în cadrul proiectului
Moore Stephens KSC SRL, a efectuat audit financiar al proiectului și audit la Moldelectrica, prin două contracte în valoare de 61,3 mii de dolari SUA și 19,9 mii de dolari SUA, semnate în februarie 2022 și decembrie 2024. Compania este fondată de Moore Stephens KSC Assurance SRL din România, ambele fac parte din grupul Moore Global, care se prezintă ca fiind o rețea mondială de companii de consultanță și contabilitate.
Grant Thornton Audit SRL, a efectuat un audit la Moldelectrica, printr-un contract în valoare de 53,2 mii de dolari SUA, semnat în martie 2024. Compania este înregistrată în R. Moldova și îi aparține lui Stephane Christophe Bride, fost ministru al Economiei, de origine franceză, în Guvernului condus de Chiril Gaburici, în perioada februarie 2015 – ianuarie 2016.
Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice CIVIS, a realizat un sondaj pentru de măsurare a satisfacției membrilor comunității cu procesul de implicare socială în cadrul Proiectului, printr-un contract în valoare de 86,6 mii dolari SUA, semnat în martie 2023. Este o asociație obștească, condusă de Ruslan Sințov.
Powergrid, a fost contractată pentru supravegherea tehnică a construcției liniei Vulcănești-Chișinău, contractul în valoare de 2,2 milioane de dolari SUA a fost semnat în martie 2022. Este o companie de stat din India, aflată în subordinea Ministerului Energiei. Contractul cu această companie a expirat și urmează să fie selectată o altă firmă care să supravegheze tehnic acest proiect.
Gopa Intec, a oferit consultanță în evaluarea ofertelor tehnice ale companiilor participante la licitația pentru construcția liniei Vulcănești-Chișinău, printr-un contract în valoare de 42,8 mii dolari SUA, semnat în martie 2021. Este o companie germană de consultanță în domeniul energiei.
Condițiile de creditare din partea Băncii Mondiale
Pentru implementarea Proiectului de au fost semnate două Acorduri de împrumut, primul în valoare de 47,9 milioane de euro, iar al doilea – în valoare de 13,1 milioane de euro, în total – 61 de milioane de euro. Potrivit datelor oferite de Ministerul finanțelor, la solicitarea ZdG, până la 31 decembrie 2024, în total, din cele două împrumuturi, au fost debursate 18,24 de milioane de euro și au fost rambursate 9,8 milioane de euro.
Dobânda totală a celor două împrumuturi, în valoare integrală de 61 de milioane de euro, se va ridica la 14,97 de milioane de euro, (7,9 milioane de euro pentru primul acord și 7,07 milioane de euro pentru al doilea), potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
1) Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în valoare de 47,9 mil. euro, semnat la 26 septembrie 2019.
Condițiile financiare:
– maturitatea – 30 ani, inclusiv perioada de grație – 5 ani;
– rata dobânzii fixă – 1,32% anual;
– data intrării în efectivitate – 24 martie 2020;
– data limită de debursare – 30 iunie 2026.
La situația din 31 decembrie 2024, au fost debursate mijloace financiare în sumă de 5,14 milioane de
euro, au fost achitate – 1,67 milioane de euro, dintre care 0,09 milioane de euro pentru dobândă și 1,58 milioane de euro pentru suma principală.
Deservirea acestui împrumut în perioada 1 ianuarie 2025 – 15 noiembrie 2048 (ultima plată a principalului) va constitui, estimativ, 54,2 milioane de euro, dintre care 46,31 milioane de euro – principal și 7,90 milioane de euro – dobânda.
O parte din împrumutul dat a fost recreditată către Întreprinderea de Stat (Î.S. „Moldelectrica”). În acest sens, la data de 23 martie 2020, a fost semnat Contractul de recreditare nr. 1, în sumă de 45,7 milioane de euro, condițiile financiare fiind aceleași ca și pentru Acordul de împrumut. Prin urmare, la situația din 31 decembrie 2024, suma valorificată de întreprindere a fost de 3,74 milioane de euro, au fost achitate 1,56 milioane de euro, dintre care 1,5 milioane de euro pentru suma principală și 0,71 milioane de euro pentru dobândă.
2) Acordul de finanțare dintre Republica Moldova şi Asociația Internațională pentru Dezvoltare, în valoare de 13,1 mil. euro, semnat la 26 septembrie 2019.
Condițiile financiare:
– maturitatea – 22 ani, inclusiv perioada de grație – 17 ani;
– rata dobânzii este variabilă, pentru perioada 15 noiembrie 2024 – 15 mai 2025 va fi de
3,79%;
– comisionul unic – 0,25% calculat din suma împrumutului;
– comisionul de angajament – 0,25% anual, calculat din soldul nedebursat;
– data intrării în efectivitate – 24 martie 2020;
– data limită de debursare – 30 iunie 2026.
Până la 31 decembrie 2024, împrumutul a fost debursat integral, au fost achitate 8,13 milioane de euro, dintre care 0,66 milioane de euro – dobânda și 0,16 milioane de euro – comisioane. Deservirea în perioada 1 ianuarie 2025 – 15 mai 2041 (ultima plată a principalului) va fi de, estimativ, 20,17 milioane de euro, dintre care 13,1 milioane de euro – suma principală și 7,07 milioane de euro – dobânda.
Ministerul Finanțelor a precizat că împrumutul dat este integral recreditat către Î.S. „Moldelectrica”, fiind semnat la 23 martie 2020 Contratul de recreditare nr.2.
