Principală  —  Video   —   VIDEO/ Socialismul și marxismul -…

VIDEO Socialismul și marxismul – două doctrine politice strâns legate între ele și aplicate, pe alocuri, până în prezent | ABC Politic

04 mart. 2024 la 09:03

În acest episod de ABC Politic vorbim despre 2 doctrine strâns legate între ele și aplicate, pe alocuri, până în prezent – socialismul și marxismul.

Ce este ABC Politic? Pe scurt – o serie de clipuri scurte și informative care te vor ajuta să înțelegi mai bine care-i treaba cu ideologiile și să iei decizii independente atunci când mergi la vot. Din cele 8 episoade vei afla ce principii stau la baza ideologiilor, ce este de fapt o ideologie, ce sunt liberalismul, conservatismul, socialismul și alte ideologii, dar și care este starea ideologiilor în lumea din prezent, unde viața politică e într-o schimbare continuă, dinamică.

Deci, care este treaba cu socialismul? Primele idei moderne ale socialismului au apărut în perioada Revoluției Franceze. Chiar dacă ea a fost inițiată de clasa mijlocie, adică de burghezi, ideile de libertate, dar în special de egalitate și fraternitate au inspirat gânditorii socialiști. În linii generale, deși există foarte multe variații, socialismul se referă la sistemul în care factorii de producție – adică pământul, forța de muncă și capitalul – sunt deținute colectiv, fără proprietate privată. Este un spectru de idei și practici unite de firul comun al reducerii inegalității economice și al promovării cooperării în detrimentul concurenței.

Odată cu revoluția industrială și urbanizarea secolului 19, au apărut și multe probleme. Munca extrem de grea din fabrici, condițiile proaste de trai a muncitorilor – toate acestea în paralel cu acumularea de profituri de către clasele superioare. Asta a dat naștere a două tabere generale ale socialismului – cel utopic și cel revoluționar. Cel utopic a rămas în mare parte la nivel de teorie – el susținea că oameni din clase sociale diferite pot cădea de acord în mod voluntar și pașnic să renunțe la proprietate privată și să construiască o societate unde totul este împărțit egal. Cel revoluționar, care acuza și chiar lua în derâdere socialismul utopic, chema clasele muncitoare să răstoarne, nu obligatoriu dar inclusiv prin metode violente, clasa capitalistă pentru stabilirea unei societăți socialiste.

Pe de altă parte, marxismul poate fi clasificat ca un tip specific de socialism, și este bazat în mod principal pe critica sa față de capitalism. Dezvoltat de Karl Marx în secolul al XIX-lea, acesta oferă un cadru mai cuprinzător și mai teoretic pentru înțelegerea societății, a economiei și a istoriei. Marxismul merge dincolo de susținerea proprietății colective; el vede istoria ca o serie de lupte de clasă, adică un rând de conflicte între clasa conducătoare și cele de mai jos – adică trecerea de la sclavagism la feudalism, apoi de la feudalism la capitalism, și eventual la comunism – sunt toate rezultate ale luptei între clasele sociale. Marxiștii susțin că sistemul capitalist generează în mod automat conflictul de clasă, întrucât burghezia – adică proprietarii mijloacelor de producție – exploatează proletariatul – clasa muncitoare, iar cei din urmă încearcă să scape de această exploatare. 

Scopul final al marxismului este de a stabili o societate fără clase și fără stat, denumită comunism, în care mijloacele de producție sunt deținute în comun, iar clasele sociale încetează să mai existe. Totuși, pentru a ajunge acolo marxiștii pledează pentru ca în perioada de tranziție către comunism, să existe o „dictatură a proletariatului”, obținută chiar și prin metode violente, în care clasa muncitoare deține controlul temporar pentru a remodela societatea. Odată ce această perioadă de tranziție își atinge obiectivele, se așteaptă ca statul să dispară, ducând la o societate comunistă fără clase și fără stat. 

Principalele critici pe care le aduce marxismul capitalismului sunt următoarele. În primul rând, e prioritizat „schimbului de capital” și nu „utilizarea capitalului”. Acest fapt duce la acumulare „de dragul” acumulării, adică bunăstare în exces. Marxismul mai acuză capitalismul de supraproducție, iar competiția între firme duce la falimente și închiderea firmelor ineficiente – fapt care afectează negativ muncitorii. Recesiunile economice cauzate de capitalism duc la și mai mult șomaj și salarii mici, iar presiunile pe profituri duc la inovații care din nou ajută capitalismul să iasă din crize și să se regenereze. Practic, marxismul consideră capitalismul un fel de cerc vicios. 

În același timp, atât criticii dar mai ales adepții marxismului trebuie să accepte că acesta a fost în repetate rânduri folosit de regimuri autoritare, dictatoriale și represive. Astfel, deși este utilizat în continuare în dezbateri academice, experiența istoriei a arătat în repetate rânduri pericolele punerii în aplicație a diferitor variații – Maoismul în China, Leninismul și Stalinismul în URSS, comunismul aplicat de Pol Pot în Cambodgia și altele. Pe cealaltă parte, anumite forme de politici democrate socialiste sunt folosite cu succes inclusiv în state capitaliste, cum ar fi sistemele de sănătate publică sau de educație din Finlanda, Suedia, Marea Britanie și alte state.

Sper că ați găsit informația interesantă, utilă, și că sunteți motivați să vizionați și episoadele care urmează. Până atunci, vă invităm să distribuiți acest videoclip cu prietenii și cunoscuții voștri, iar dacă aveți anumite întrebări, nu ezitați să mi le trimiteți la adresa de email indicată mai jos. Rămâneți curioși!

Acest material jurnalistic a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a beneficiarului EU4IM (Ziarul de Gardă) și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Vedeți și:

Tag-uri:
Distribuie articolul: