Sistemul de canalizare pluvială s-a dus… pe apa ploilor. Cine și cum (NU) contribuie la prevenirea inundațiilor în capitală
În seara zilei de joi, 5 septembrie, ploile au cauzat acumulări de apă pe străzile din capitală, inundații în subterane și în locuințe. Din nou, troleibuzele au rămas paralizate pe anumite artere din oraș, iar chișinăuienii au navigat pe râurile formate de-a lungul unor străzi.
Pe parcursul anilor, fluxul de apă a luat mașini, dar și vieți. În timp ce unii se întrec în glume și critici la adresa autorităților municipale, an de an, valurile scot la mal aceeași problemă – sistemul de canalizare a apelor pluviale, vechi de decenii și depășit.
Moldtelecom lansează oferte irezistibile de toamnă – Ziarul de Gardă (zdg.md)
În campaniile electorale, fiecare primar susține că are soluții. Promisiunile sunt realizate fie parțial, fie deloc. Ziarul de Gardă a discutat cu edilul Ion Ceban, aflat la al doilea mandat, cu predecesorul acestuia, Dorin Chirtoacă, care a fost ales în funcție de trei ori, dar și cu inginerul Ion Ioneț, doctor în urbanism. Consilierul municipal Victor Chironda a însoțit echipa ZdG pe teren, la una dintre cele mai afectate zone, unde lipsește în totalitate sistemul de captare a apei. Totodată, am discutat și cu locuitorii orașului, care au de înfruntat consecințele haosului pluvial. Cine și ce (NU) face?
Construcția, reabilitarea și mentenanța sistemelor de canalizare sunt în lista atribuțiilor autorităților municipale. Cel mai longeviv primar al Chișinăului, Carol Schmidt (aflat la cârma capitalei între 1877 și 1903), a fost cel care a început construcția sistemului de canalizare al apelor meteorice. Acesta a dotat cu sistem de captare a apei, „cum se făcea în Europa”, o parte a centrului istoric. În prezent, orașul dispune parțial de un sistem sovietic – cu grilaje la marginea străzii – care nu face față în zilele cu precipitații abundente.
Primul proiect finanțat în Chișinău de Comisia Europeană
La Gara Feroviară, pentru captarea debitului de apă în urma ploilor abundente şi soluţionarea problemei inundaţiilor în zonă, în 2011 a fost implementat un proiect de peste un milion de euro. În piața gării, apa acumulată depășea un metru. „(A fost, n. r.) primul proiect din Chișinău finanțat de UE”, spune primarul de atunci, Dorin Chirtoacă. Potrivit fostului edil, au fost schimbate conductele existente pe unele cu diametru mai mare și au fost desfundate țevile înnămolite. Ulterior, lucrările au continuat pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, bd. C. Negruzzi, str. V. Alecsandri, str. Tighina, str. 31 August 1989 şi str. Alexandru cel Bun.
„Nu voiam să fie sovietic, voiam să fie schimbat din temelie și am reușit. Da, eu mi-am asumat să fac lucrurile acelea din adânc, dar, la un moment dat, asta s-a transformat în nemulțumire. (…) S-a pornit o zarvă enormă, precum că «uite, că ce, ce-i cu șantierul ăsta?», «durează la nesfârșit». Da-i bine? Întreb, după ani de zile, e bine? De ce nu mai sunt probleme cu inundațiile la gară, pe Ștefan cel Mare, pe Negruzzi?” – întreabă retoric Dorin Chirtoacă.
Totuși, după ce au contenit inundațiile la gară, au continuat în multe alte zone, iar în 2015, din cauza ploilor a fost inundat și Bulevardul Ștefan Cel Mare. Încă pe atunci, Chirtoacă spunea că prevede lărgirea canalelor de scurgere a apelor pluviale în râul Bâc.
„Lasă că trece, până la anul se uită”
Dorin Chirtoacă și-a anunțat demisia din funcția de primar al capitalei în februarie 2018, declarând că a decis să facă acest pas „ca să nu devin complicele lui Dodon și Plahotniuc”, după ce a deținut funcția de primar general al capitalei mai bine de un deceniu. Acesta este cercetat în două dosare, despre care zice că sunt „politice”.
„În urma unor ploi torențiale, abia venisem în funcție, am cerut să mi se prezinte harta canalizării pluviale din Chișinău. O hartă nici nu exista, erau niște schițe, toate de pe vremea sovietică. Pe nimeni problema asta nu preocupa. (…) Apare în spațiul public, din păcate, doar atunci când plouă vara. În rest, în timpul anului, este uitată. Pe asta și se bazau toți înaintea mea. Pentru că a plouat o dată – «lasă că trece, până la anul se uită». (…) Atunci, am constatat că noi, de fapt, avem o situație destul de gravă. Propriu-zis, rețea de canalizare noi avem 20-30 la sută din necesarul orașului, adică niciodată nu s-a făcut ca lumea”, își amintește Dorin Chirtoacă.
În opinia fostului primar Chirtoacă, „totul începe de la infrastructura subterană într-un oraș. Dar la noi se face invers. De ochii lumii, ca să impresionăm, dar tot ce este în subteran este putred și mâncat de viermi.”
Actualul primar general Ion Ceban, care administrează orașul de aproape cinci ani, spune într-un interviu pentru ZdG că sunt guri de captare a apelor „care nu duc nicăieri, deci, ele pur și simplu sunt formale acolo.”
„Se întâmplă de 3-5 ori pe an (ploi abundente și inundații, n. r.) și se va întâmpla în continuare. Vreau să fim foarte conștienți de schimbările climatice care au loc nu doar în Republica Moldova. Se întâmplă în toată lumea”, argumentează Ion Ceban.
De ce nu s-a făcut niciodată „ca lumea”?
Consilierul municipal Victor Chironda a însoțit echipa ZdG pe teren, la cartierul Malina Mică, intersecția străzilor I. Inculeț și N. Testemițanu. Acolo lipsește în totalitate sistemul de captare a apei, iar în urma ploilor abundente, sunt atestate inundații. „Totul s-a lăsat pe urmă. Respectiv, nu s-a mai făcut niciodată”, a explicat consilierul.
Pe pagina web a Primăriei găsim că în 2021, str. I. Inculeț a fost reparată. „Au fost schimbate bordurile și frezat asfaltul uzat, după care drumul a fost asfaltat integral. Costul proiectului este de 4,3 milioane lei”, anunța Primăria, care nu a menționat nimic despre eventuale lucrări menite să rezolve problema inundațiilor.
Între timp, edilul Ion Ceban spune că toate drumurile care sunt reabilitate capital „sunt cu canalizare pluvială integrată, modernă și toate lucrările sunt făcute conform standardelor”.
Consilierul municipal Victor Chironda explică faptul că suprafețele betonate, asfaltate și pavate au „o capacitate minimă de absorbție a apei”.
„De-a lungul timpului, infrastructura nu a fost curățită, n-a fost reparată, în unele zone a degradat cu totul, în alte zone este blocată. Am avut cazuri când s-a asfaltat strada și, pur și simplu, s-au asfaltat colectoarele de apă. Asta poate fi accident sau poate fi intenționat, dar nu schimbă esențial situația. (…) Cea mai mare problemă în Chișinău este că, de-a lungul timpului, s-au construit blocuri, oficii, case, iar canalizare pluvială nu s-a făcut aproape deloc, cu mici excepții, cum a fost proiectul de la Gara Feroviară”, remarcă Victor Chironda.
VOX: „Să nu se facă o spoială pentru populism”
În cadrul unui vox pe străzile Chișinăului, oamenii au menționat diverse aspecte legate de inundații:
- „Întâi să se repare sistemul de apeduct și canalizare, care e vital pentru oraș și e foarte vechi și ruginit, și apoi să se pună pavaj frumos. Să nu se facă o spoială pentru populism.”
- unii se întreabă „cine va rezolva problemele”,
- alții spun că „aici, vasăzică, trebuie să fie o gospodărire mai adecvată a orașului.”
- un alt chișinăuian spune că ploile sunt „o problemă mare în Chișinău, însă nu cred că Primăria actuală este vinovată în vreun fel. Pentru că este imposibil să fie făcut sistemul de canalizare așa încât să capteze toată această cantitate de apă. Cel puțin, la această etapă. Pentru asta e nevoie de bugete substanțiale. De aceea, nu învinovățesc pe nimeni, dar, într-adevăr, există această problemă. În timpul ploilor totul e inundat.”
Promisiuni electorale
În cursa electorală pentru primul mandat de primar general, în 2019, Ion Ceban spunea că soluțiile pentru prevenirea inundațiilor sunt foarte simple: „Dacă vă spun, o să râdeți.”
„Ceea ce este cu adevărat grav și îmi pare mie că acest lucru arată «eficiența» administrațiilor precedente, este faptul că sistemul canalizării pluviale nici într-un caz, în perioadă lungă de timp, nu a fost abordat – regretabil și, repet, grav. (…) De exemplu, dacă este să ne referim la zona Zorile, avem țevi de 2 metri care sunt 80 la sută, așa, popular zis, «bătute». Am avea nevoie de 10 milioane de lei și în doi ani consecutiv am putea curăța toate acele canalizări pluviale”, menționa atunci Ion Ceban.
Patru ani mai târziu, în campania electorală pentru al doilea mandat de primar general, Ion Ceban se lăuda că a schimbat și reabilitat peste 200 km de rețele subterane, „care deja erau într-o stare deplorabilă”, cu sprijinul partenerilor europeni. Ce-i drept, costul total al lucrărilor „depășește un miliard de lei”.
În aceeași perioadă, partidul său – „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), promova un spot publicitar care invita chișinăuienii la un exercițiu de observație. „Dacă îți dorești mai multe proiecte pentru orașul tău, votează echipa MAN. Privește în jur, dezvoltarea orașului trebuie să continue, fă concluzia corectă. Verifică cine a promis și a făcut și cine doar a promis”, se spunea în acea publicitate electorală.
La 4 iunie, ghidându-se și de îndrumarea din acea publicitate, ZdG a decis să verifice care dintre promisiunile edilului Ion Ceban au fost realizate. În acest scop, am remis instituției pe care o conduce o solicitare de informații.
ZdG a solicitat instituției informații despre bugetul alocat pentru reparația sistemului de canalizare a apelor meteorice, lista proiectelor implementate și costul lor. După ce reprezentanții municipalității nu au răspuns la solicitarea de informații remisă, depășind termenul legal, ZdG a mers la Primărie, unde a discutat cu edilul Ceban.
La două zile după vizita ZdG la Primăria municipiului Chișinău, care a avut loc pe 26 iunie, autoritățile ne-au furnizat un răspuns formal. Direcția Generală Mobilitate Urbană ne-a comunicat doar că toate informațiile „sunt disponibile în internet”. Totodată, se menționa că vor reveni cu date suplimentare, lucru care s-a întâmplat, dar peste alte 21 de zile. Direcția Generală Mobilitate Urbană a informat ZdG despre lucrările de curățare, modernizare și construcție efectuate de întreprinderile municipale: schimbări ale grătarelor de fontă, deblocarea conductelor și altele. Primăria susține că, de-a lungul ultimilor cinci ani, a executat lucrări inclusiv pe străzile inundate la ultimele ploi torențiale din această vară.
răspuns.primărie.n1 by Ziarul de Gardă
Răspuns-primărie-nr.-2 by Ziarul de Gardă
Ziarul de Gardă a depus plângere la poliție privind sancționarea contravențională a persoanelor cu funcție de răspundere vinovate de comiterea contravenției prevăzute la art. 71 din Codul Contravențional (încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie şi cu privire la petiţionare). De asemenea, ZdG a depus o cerere în instanță. Poliția a stabilit că nu este nicio încălcare în acțiunile Primăriei. ZdG a contestat decizia agentului constatator.
„Pe hârtie scriem că este, în realitate – nu-i”
Periodic, pe paginile web și pe rețelele de socializare ale Primăriei și ale edilului Ceban apar comunicate despre „reușitele” administrației municipale și ale subdiviziunilor abilitate. De exemplu, se anunță că în anul 2020 a fost reparată capital str. Albișoara, „tronson veșnic inundat”. Atunci, Primăria a achitat 122 de milioane de lei, 65 de milioane de lei fiind alocate din bugetul de stat „pentru reparația rețelelor tehnico-edilitare, reparația carosabilului, reparația trotuarelor, modernizarea sistemului de iluminat public, instalarea semafoarelor, curățarea albiei râului Bîc.”
„În prezent, pe str. Albişoara sunt executate lucrări de modernizare a sistemului pluvial. Sunt schimbate unele guri de captare şi instalate mai multe receptoare, pentru colectarea mai rapidă a apelor. Pe toată strada vor fi suplimentar instalate 160 de grilaje, altele fiind descoperite, deoarece anterior se aflau sub asfaltul vechi. Costul proiectul este în jur de 120 de milioane de lei. Am atenționat toți responsabilii ca lucrările să fie efectuate calitativ să nu mai revenim cu alte reparații în următorii ani”, asigura Ion Ceban locuitorii capitalei în timpul reparațiilor.
Cu toate „atenționările” edilului, la prima ploaie torențială de peste câteva săptămâni, strada Albișoara a fost inundată din nou.
„Albișoara este un exemplu clar despre minciună. S-au cheltuit sute de milioane de lei. S-au dat bani de la Guvern pentru reconstrucția acestei străzi, dar canalizarea pluvială nici nu a fost luată în calcul. Ei din start nu au avut intenția de a crește capacitatea canalizării pluviale pe str. Albișoara. Cum a fost așa a rămas, ca și cum nici nu există problema inundațiilor. Asta-i crimă, asta-i abuz în serviciu. (…) Principala problemă acolo nu era strada, ci canalizarea pluvială, lipsa acesteia sau capacitatea foarte mică a acesteia și problema cu râul Bîc, că trebuie adâncită și curățată albia (…) În stilul sovietic, pe hârtie scriem că este, în realitate – nu-i”, punctează Dorin Chirtoacă.
Deși în 2020 Primăria anunța chișinăuienii că au fost executate lucrări de curățare a albiei râului Bîc de circa 3,5 milioane de lei, bani alocați din bugetul municipal, acum, instituția implementează încă un proiect. Potrivit lui Ion Ceban, costul acestuia ar fi „de aproximativ 500 de milioane de lei”.
ZdG nu a identificat niciun proiect de reabilitare a albiei râului Bîc care să coste 500 de milioane de lei. Totuși, pe site-ul Primăriei municipiului Chișinău găsim informații despre un acord semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în valoare de 12 milioane de euro, adică, la cursul valutar actual, de circa 228 de milioane de lei.
ZdG: Str. Albișoara, apropo, a fost reparată, iar când sunt ploi abundente, vedem în continuare inundații.
Ion Ceban: V-am vorbit despre asta. Se întâmplă peste tot. Două săptămâni în urmă eram la București, apa era până aici (arată la genunchi, n. r.). Nimic nu circula, niciun transport public.
ZdG: Da, dar ați reparat-o și ați spus că toate străzile reparate capital au sistem de canalizare pluvială modern.
Ion Ceban: Încă o dată, Chișinăul este pe șapte coline, apa se scurge în lipsa unor canalizări și construcțiilor absolut haotic făcute anterior. Dar, chiar și așa, dacă n-ar fi fost, în urma calamităților naturale, sunt admise aceste situații. Atunci, propunem să fie evitate aceste zone, ca să nu fie situații de risc.
Ce nu avem, dar era bine să fie?
Inginerul Ion Ioneț, doctor, conferenţiar universitar în cadrul Universității Tehnice din Moldova (UTM), spune că înregistrarea unor inundații și în alte țări „nu este un argument”.
„Dacă la vecini inundează, trebuie să ne inundeze și pe noi? (…) În lume se iau măsuri, cum ar fi construcția unor lacuri de înmagazinare, iazuri verzi, cu plante, care pot reține un debit oarecare de apă. Apa se captează, se evacuează în emisar și poate fi utilizată pentru irigații, de exemplu. Sunt multe moduri. Peste hotare, dacă tot vorbim că se întâmplă peste tot în lume, apele sunt folosite, iar noi nu suntem o țară atât de bogată în resurse de apă. Ar trebui să valorificăm apa de ploaie”, consideră inginerul.
Și consilierul municipal Victor Chironda spune că în țările europene este pe larg implementată infrastructura „verde-albastră”. Potrivit acestuia, soluția presupune „fâșii naturale verzi, canale, râulețe mici, diferite zone speciale de captare, care sunt amplasate de-a lungul străzilor și au menirea să acumuleze apa și să o lase să se «infiltreze» în sol”.
Infrastructura verde-albastră este un concept dezvoltat de UE în cadrul strategiei pentru biodiversitate a Pactului verde european. Conform recomandărilor Comisiei Europene, măsurile de sporire a rezistenței în fața schimbărilor climatice sunt implementate de toate statele membre.
„Aceste lucruri trebuie gândite și realizate în combinație, și orașul trebuie să aibă un plan de rezistență la schimbările climatice pe termen lung. Să aibă strategie, să aibă plan concret de acțiuni și să aibă buget și finanțare pentru aceste proiecte de infrastructură”, remarcă Victor Chironda.
Inginerul Ion Ioneț susține că sistemul de canalizare din Chișinău este de tipul separativ complet și „asta înseamnă că apele meteorice sunt transportate direct în râul Bîc, cu toate murdăriile și impuritățile.” Expertul explică faptul că „sistemul este prevăzut pentru apele meteorice, ape care sunt formate în rezultatul precipitațiilor, fie sub formă de ploaie, fie în urma topirii zăpezilor. De aceea, este corect să spunem «sistem de canalizare a apelor meteorice»”, deși servește preponderent pentru apele pluviale.
„Sistemul de canalizare a apelor meteorice actual nu prevede ca apele să fie preepurate măcar. Pentru asta ar trebui să fie niște rezervoare, niște iazuri de reținere, ca impuritățile să fie decantate și apa limpezită să fie evacuată în emisar, în Bîc. De exemplu, în timpul iernii, întreprinderea municipală acoperă suprafețele șoselelor cu nisip și sare sau cu alți reagenți chimici pentru topirea zăpezii. Toate acestea ajung în Bîc sau, în cazul nisipului, rămân în țevi, înfundate 80%”, conchide Ion Ioneț.
