Sinteza ZdG: Retrospectiva evenimentelor din ultima săptămână
Încheiem o săptămână agitată din punct de vedere politic și nu numai. Mariana Durleșteanu și-a retras candidatura de la funcția de premier. A făcut-o în timp ce socialiștii se aflau la consultări cu șefa statului, consultări după care Igor Grosu a fost desemnat candidat pentru funcția de premier. Ulterior, majoritatea PSRM – Partidul Șor a venit cu un nou candidat, iar Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a decretului privind desemnarea lui Grosu. Un fost președinte al Băncii de Economii a fost trimis în judecată, într-o cauză disjunsă a dosarului „frauda bancară”, iar procurorul general a cerut ridicarea imunității a doi deputați din Partidul Șor.
Marți, președinta Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări. Pe rând, reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare s-au prezentat la discuții. Socialiștii au fost ultimii care au mers la consultări cu președinta. În timpul ce reprezentanții PSRM dialogau cu șefa statului, candidata lor pentru funcția de premier Mariana Durleșteanu și-a anunțat retragerea, pe o rețea de socializare.
După puțin peste o oră de la încheierea consultărilor, președinta Maia Sandu a anunțat despre desemnarea lui Igor Grosu pentru funcția de premier.
Într-o reacție după cele întâmplate, liderul democraților Pavel Filip și-a exprimat regretul că președinta nu s-a consultat cu deputații despre acest scenariu. Tot el a acuzat că președinta ar fi avut din timp o înțelegere cu liderul socialiștilor. La rândul său, Igor Dodon a calificat pasul președintei drept unul „greșit”. Cât privește șansele ca Igor Grosu să fie votat de socialiști, Dodon spune că acestea tind spre zero.
După cele întâmplate marți, socialiștii s-au adresat la Curtea Constituțională pentru a solicita constatarea abaterilor de la norma legală, în procedura de înaintare a lui Grosu pentru funcția de prim-ministru. Iar joi împreună cu transfugii din Platforma „Pentru Moldova” și Partidul Șor au semnat o declarație pentru constituirea majorității parlamentare și l-au propus pentru funcția de premier pe Vladimir Golovatiuc, fost deputat socialist, ambasador de câteva luni la Moscova.
În cadrul ședinței de vineri a Parlamentului, procurorul general Alexandr Stoianoglo a cerut ridicarea imunității pentru deputații Partidului Șor, Petru Jardan și Denis Ulanov. Cei doi sunt cercetați în dosarul „fraudei bancare”.
Votul privind scoaterea imunității și reținerea deputaților Denis Ulanov și Petru Jardan va avea loc săptămâna viitoare. Până atunci, comisia juridică a Parlamentului va analiza probele aduse de procurorul general și va trebui să vină cu o propunere către plenul Legislativului, care va vota – Pro sau Contra scoaterii imunității.
Iar Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a introdus noi restricții anti-COVID. Printre restricții se numără obligativitatea prezentării testului COVID-19 la intrarea în Republica Moldova. Cei care nu vor prezenta testul, vor trebui să stea 14 zile în carantină. Este interzisă organizarea evenimentelor în masă precum nunți și cumetrii, centrele comerciale și magazinele alimentarea vor fi închise după ora 18:00. Iar directorii instituțiilor împreună cu primarii vor decide dacă închid sau nu școlile și grădinițele, în timp ce piețele vor lucra de la ora 7 dimineața până al ora 15:00.
Tot în această săptămână Curtea Constituțională a declarat neconstituțională anularea „legii miliardului furat”, adoptată de deputații PSRM, transfugii din platforma „Pentru Moldova” și Partidul Șor, în ședința nocturnă din 16 decembrie 2020.
Anularea „legii miliardului” a fost una dintre promisiunile nerealizate ale fostului președinte Igor Dodon. Promisiunea se regăsește în programul său electoral din 2016, însă socialiștii au venit cu un proiect în acest sens abia după ce Dodon a pierdut alegerile prezidențiale pentru al doilea mandat și deținea funcția de președinte interimar.
În această săptămână, și în domeniul justiției a fost agitație. Mai exact, majoritatea neformală PSRM – Partidul Șor a respins candidatura magistratei Viorica Puica la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Proiectul de lege privind numirea acesteia a fost respins pe motiv că în Comisia juridică nu a existat numărul necesar de voturi pentru a fi înaintat spre examinare și adoptare în plenul Parlamentului.
Într-un comentariu oferit Ziarului de Gardă, judecătoarea susține că deputații care au participat la vot nu-și doresc o reformă efectivă și adevărată în justiție.
Magistrata califică votul majorității deputaților drept „o imixtiune în activitatea organului de autoadministrare judecătorească și un atac inadmisibil asupra independenței sistemului judecătoresc”.
În schimb, majoritatea parlamentară a votat pentru numirea în funcție a vicepreședintelor CSJ.
Noile vicepreședinte ale instanței supreme sunt Tamara Chișca-Doneva, magistrata care a făcut parte din completul de judecători care a luat decizia finală în dosarul „Gemeni” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 milioane de euro, și Nadejda Toma care a făcut parte din completul de judecători care a menținut pedeapsa cu nouă ani de închisoare cu executare pe numele ex-premierului Vlad Filat în dosarul de corupere pasivă și trafic de influență.
Refuzul Parlamentului de a o promova pe judecătoarea Viorica Puica la CSJ a fost condamnat și de un grup de organizații ale societății civile, iar mai mulți judecători de la CSM, CSJ și Curtea de Apel au fost audiați la Parlament, unde au declarat că activitatea judecătorilor se află într-un blocaj, care poate fi soluționat prin modificări legislative.
Tot în această săptămână, cele cinci magistrate reținute acum trei ani în dosarul „mitei pentru judecători” au fost achitate, printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Judecătoarele au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Iar fostul președintele interimar al Băncii de Economii (BEM) Viorel Bârca, reținut acum patru luni în dosarul „frauda bancară”, a fost trimis în judecată, fiind acuzat de delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari.
Procurorii acuză că în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, acționând în interesul unui grup criminal, Bârca și-a asumat controlul și adoptarea deciziilor cu caracter administrativ, juridic și economico-financiar la nivelul organelor de conducere ale băncii, participând, în calitate de coautor, la sustragerea din banca aflată în proces de lichidare, a 100 de milioane de dolari SUA.
Pentru a ascunde sustragerea banilor, Bârca nu a înregistrat în evidența contabilă transferurile ilegale ale mijloacelor bănești într-o bancă din Federația Rusă, reflectând acest fapt abia pe 24 noiembrie 2014. Fostul președinte interimar al BEM se declară nevinovat.
În această săptămână am aflat că deputatul socialist Radu Mudreac nu a declarat peste 4,5 milioane de lei. Suma a fost identificată de Autoritatea Națională de Integritate pe conturile bancare ale firmei familiei, unde Radu Mudreac era fondator. Ulterior, firma a fost vândută. ANI a depus un denunț la Procuratura Generală pentru îmbogățire ilicită și spălarea banilor. La rândul său, deputatul socialist spune că va contesta în instanță actul emis de ANI.
Dacă vorbim de lucruri tăinuite, în ziarul apărut în această săptămână găsiți o anchetă despre cum mai bine de trei luni, președintele raionului Călărași, Ștefan Bolea, evită să ne ofere CV-ul și diploma sa universitară. Președintele de raion nu își afișează studiile și experiența nici măcar pe site-ul Consiliului raional.
Tot în această săptămână, autoritățile municipale au lansat proiectul pilot privind sistemul de taxare electronică în transportul public municipal. Echipamentele necesare pentru achitarea electronică a călătoriei au fost instalate într-un troleibuz și un autobuz de rută din Chișinău.
Deși călătorii pot achita taxa cu cardul bancar, în troleibuz va fi în continuare un taxator care va monitoriza și coordona întregul proces. Taxatorul va purta cu el casa electronică de marcat pe care pasagerii o vor folosi pentru achitarea taxei de călătorie. Astfel, cetățenii trebuie să apropie cardul de aparatul de plată, iar acesta va percepe taxa de călătorie și va elibera un bon de plată pe care pasagerii îl vor păstra până la sfârșitul călătoriei.
Proiectul va fi implementat pe o perioadă de probă, de 6 luni.
Iar Agenția Europeană a Medicamentului a ajuns la concluzia că vaccinul AstraZeneca nu este asociat cu un risc crescut al trombozelor, acesta fiind sigur și eficient împotriva COVID-19. Concluzia vine după o serie de investigații, în contextul în care 15 ţări, inclusiv Germania, Franţa şi Italia, au suspendat „din motive de precauţie” utilizarea vaccinului AstraZeneca în această săptămână, după semnalarea unor probleme de natură sangvină la persoane vaccinate.
Pe zdg.md aflați cum decurge procesul de vaccinare în Republica Moldova, despre cum ajung produsele ecologice autohtone pe piața Uniunii Europene și cu ce bariere se confruntă agricultorii, dar și de ce fostul premier Ion Chicu a decis să se implice în politică.
Dacă vă place ceea ce facem noi, ne puteți aprecia cu un Like, un Share sau devenind patroni pe https://www.patreon.com/zdg.
