Cum este implementată reforma justiției în R. Moldova. Studiu de caz: Judecătoria Cahul
„E dezastru… Și e puțin spus dezastru. Chiar aș spune că cineva sabotează sistemul judiciar și așa, știți, în mod diplomatic, vor de la noi justiție. Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”, spune, revoltat, Ion Cotea, magistrat la Judecătoria Cahul. De un an, cei nouă magistrați ai acestei instanțe sunt nevoiți să facă justiție într-un sediu improvizat, împărțind o singură sală de ședințe, după ce vechiul edificiu a ajuns să prezinte pericol pentru viața angajaților instanței, riscând să se prăbușească.
După doi ani de la renovarea capitală, atât pe interior, cât și pe exterior, clădirea Judecătoriei Cahul a fost recunoscută ca fiind avariată, iar acum un an activitatea judecătorească a fost transferată în sediul fostei tipografii. Pentru închirierea spațiului, care aparține unui agent economic local, sunt alocați, anual, din bugetul de stat circa jumătate de milion de lei.
Încă în 2018, în contextul Legii cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, a fost luată decizia ca, până în 2021, în locul actualei clădiri să fie construit un nou sediu pentru Judecătoria Cahul, un Palat al Justiției care urma să găzduiască activitatea judecătoriilor Cahul, Cantemir și Taraclia, dar și a Curții de Apel Cahul. Doar că, până în prezent, edificiul vechi încă nu a fost demolat, iar lucrările de construcție nu au început.
Între timp, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești informează că lucrările au fost stopate după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis să analizeze harta judiciară prin prisma problemelor identificate în cei trei ani de la implementarea reformei justiției.
