Reforma Curții Supreme de Justiție, explicată simplu
În luna aprilie au intrat în vigoare legile privind reforma Curții Supreme de Justiție. Ziarul de Gardă explică ce prevederi conțin acestea, cum va funcționa Curtea de acum încolo și cum vor fi selectați magistrații care vor activa la CSJ.
La 30 martie 2023 Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare cum să soluționeze anumite probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători din completele CSJ.
„Judecătorii vor examina dosarele nu în cinci, ci în trei, ceea ce înseamnă că vor avea capacitatea să examineze mai rapid dosarele simple și, de asemenea, CSJ are interdicția, conform noii legi, să trimită la rejudecare a doua oară. Noul pachet de legi prevede că CSJ va putea trimite la rejudecare o singură dată, iar a doua oară, dacă indicațiile ei nu au fost executate, va chema părțile, va organiza o ședință publică și va pune punct pe dosar”, explică Vladislav Gribincea, director al Programului Justiție la Centrul de Resurse Juridice din R. Moldova.
Și organizarea internă a CSJ se schimbă
Noua lege prevede că formarea completelor va trebui să fie aprobată de plenul Curții, și nu doar de președintele CSJ cum a fost până acum. În același timp, secretarul general al Curții care conduce subdiviziunea administrativă a Secretariatului și jurisconsultul CSJ care conduce grefa Curții (compusă din funcționari publici ce asistă judecătorii la exercitarea funcțiilor acestora), vor fi selectați prin concurs public și aprobați de Plenul CSJ. Legea cu privire la CSJ mai prevede că Asistenții judiciari și alți funcționari publici angajați în secretariatul Curții vor fi evaluați și, după caz, reconfirmați în funcțiile nou-create în cadrul CSJ după reorganizare.
„De asemenea, modul de alegere a CSJ se schimbă. Dacă acum, judecător la Curtea Supremă și președinte al CSJ putea să fie cineva din afară, adică un judecător din Curtea de Apel putea să se înscrie să participe la concurs la CSM pentru președinție și să fie numit direct președinte al Curții Supreme, ceea ce s-a mai întâmplat în istoria Republicii Moldova, acum acest lucru este exclus. Legea prevede expres că poate fi președinte al Curții Supreme de Justiție doar un judecător al Curții, adică catapultarea din politic sau din altă parte nu poate avea loc. Și doi, pentru a candida, trebuie să ai susținerea la câțiva colegi”, menționează Vladislav Gribincea.
Se schimbă și numărul de judecători la CSJ
Președintele CSJ va fi asistat doar de un singur vicepreședinte, nu de doi cum era până acum. Nimeni nu va putea deţine funcţia de președinte sau vicepreședinte al CSJ mai mult de două mandate de patru ani. Se schimbă și numărul de judecători la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ vor putea candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă.
La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră. Aceștia vor fi selectați în baza unei proceduri diferite față de cea aplicată magistraților din judecătorii și Curțile de Apel.
Cum vor fi selectați judecătorii la CSJ
„Dacă în judecătorii, ca să fii promovat la Curtea de Apel, trebuie să treci evaluarea performanțelor, pe urmă să te duci la Colegiul de selecție a judecătorilor, pe urmă la CSM, nu mai este așa ceva în cazul judecătorilor Curții Supreme. În cazul lor, concursurile vor fi numite de CSM și desfășurate integral de CSM. Acum CSM, în baza criteriilor din lege, trebuie să elaboreze un regulament special și din lege rezultă că acest regulament nu trebuie să se refere la statistici sau la altceva, trebuie să se refere la abilitățile persoanei de a fi judecător al Curții Supreme. Adică, abilitatea lui de a înțelege și a explica situații juridice complexe, înțelegerea rolului CSJ, abilitatea de a tolera opiniile altora atunci când lucrează într-un colectiv, pentru că atunci când la CSJ lucrezi, inevitabil lucrezi într-un grup de 3, 5 sau 9, sau chiar 11 judecători și atunci trebuie să ai toleranță față de opiniile altora”, spune Vladislav Gribincea.
La concursul organizat de CSM vor fi admiși doar candidații care vor promova evaluarea unei comisii externe, după modelul Comisiei Pre-Vetting. Aceasta va fi compusă din trei experți naționali și trei internaționali.
Potrivit directorului Programului Justiție al Centrului de Resurse Juridice, „verificarea se va referi la două domenii – integritatea etică și integritatea financiară. Etică asta înseamnă dacă nu au avut un comportament care este incompatibil cu statutul de judecător al CSJ, de exemplu, dacă judecătorul sau procurorul a adoptat hotărâri arbitrare, pe care nu le poate explica niciun jurist. Și financiară, însemnând că persoana a plătit impozite, însemnând că persoana își poate justifica averea.”
Judecătorii care activează în prezent la CSJ vor fi, de asemenea, evaluați de Comisia externă. Dacă vor promova evaluarea, ei își vor putea continua activitatea la CSJ. Dacă judecătorii sau candidaţii la funcţia de judecător al CSJ nu vor promova evaluarea, atunci aceștia vor fi eliberaţi din funcţia publică pe care o deţin și nu vor mai avea dreptul de a exercita funcţia de judecător și alte funcţii de demnitate publică timp de 7 ani, fiind totodată lipsiţi de dreptul la indemnizaţia unică de concediere și de dreptul la pensia specială.
*Notă: La 10 aprilie Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit. La concurs și-a înaintat candidatura și Vladislav Gribincea. Precizăm că discuția cu acesta a avut loc înainte ca expertul să-și depună dosarul la CSM.
Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul articolului este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
