VIDEO Principiile de la baza ideologiilor: cum să le înțelegem? | ABC Politic

Ce este ABC Politic? Pe scurt – o serie de clipuri scurte și informative care te vor ajuta să înțelegi mai bine care-i treaba cu ideologiile și să iei decizii independente atunci când mergi la vot. Din cele 8 episoade pe care le vom publica în următoarele săptămâni vei afla ce principii stau la baza ideologiilor, ce este de fapt o ideologie, ce sunt liberalismul, conservatismul, socialismul și alte ideologii, dar și care este starea ideologiilor în lumea din prezent, unde viața politică e într-o schimbare continuă, dinamică.

Vezi mai jos primul episod al acestei serii:

Înainte de a vorbi despre ideologii și istoria lor, vom discuta despre un lucru foarte important atunci când analizăm doctrinele sau partidele politice. Este cert că în ultimă instanță este imposibil să rămânem nepărtinitori, sau să ne abținem de la a gândi subiectiv.

De aceea, ca să ne asigurăm că analiza și discuția noastră rămâne profundă și apropiată de esența dezbaterii, trebuie să recunoaștem și să rămânem conștienți de acest factor atunci când ne evaluăm sau discutăm poziția politică.

De fapt, a fi părtinitor și subiectiv dintr-un punct de vedere ideologic vine de la principii mult mai esențiale. Iar ideologiile pot fi distinse anume prin modul diferit în care tratează și percep aceste principii de bază – ele sunt, oarecum, scheletul pe care e construit ulterior corpul ideologiei. Deși lista nu este exhaustivă, principii fundamentale pot fi considerate următoarele:

• Ideile (interese, scopuri, priorități, vector)
• Agenții (indivizi)
• Structurile
• Instituțiile
• Statul, Autoritatea și Puterea (și distribuția acesteia în societate)
• Legitimitatea

Pe scurt, de ce contează aceste principii fundamentale când analizăm ideologiile?

Ideile sunt cele care generează interesul individului și/sau de grup. Modul în care gândim despre lume modelează modul în care vom acționa în legătură cu ea; modul în care concepem o problemă modelează răspunsul nostru cel mai adecvat și probabil la această problemă. Astfel, fără a da spoilere, vă puteți da seama că atât viziunea despre lume cât și modul în care problemele sale trebuie rezolvate, diferă mult de la o ideologie la alta.

Agenții și Structurile sunt doar un mod sofisticat de a ne referi la indivizi și grupuri. Nu există, și nu va exista vreodată un consens în dezbaterea despre cine are puterea – individul sau grupul. Poți să îți răspunzi cu certitudine la întrebarea „În ce măsură tu acționezi complet autonom?”. Eu m-aș aștepta să ai dubii, și să gândești că probabil acțiunile îți sunt influențate de mediul, grupul, circumstanțele în care te afli. Aflându-te în aceste circumstanțe alături de mulți alți indivizi, voi formați un grup – o structură. Dar întrucât structura e formată tot la discreția individului, seamănă cu întrebarea clasică – Cine a fost primul, oul sau găina?; Altfel zis, cine are decizia finală – individul, sau structura?

Deși nu pot spune că vreunul dintre aceștia are puterea absolută, eu totuși consider că așa concepte ca libertatea de acțiune, libera voință sau gândirea independentă sunt posibile și nu trebuie marginalizate sau respinse când analizăm dinamicile din societate. În același timp, înțelegem cu toții că acest individualism nu este absolut – el este controlat de legi, de norme și structuri sociale – adică de anumite constrângeri.

Asta ne duce la următorul element – instituțiile. Ele sunt una din structurile cele mai esențiale în limitarea, sau modelarea comportamentelor individuale. Deși conceptul de instituție poate să se refere concret la unele cum ar fi parlamentul, o curte de justiție sau o comisie de control, el se poate referi la un ansamblu mai general cum ar fi codurile de legi și normele pe care tocmai le-am menționat. 

Conceptul de instituție este cel mai bun în demonstrarea sau explicarea continuității, întrucât se referă la niște idei (de exemplu, alegerea conducătorilor de către cetățeni, democrația), asupra cărora mai mulți indivizi au căzut de acord și le-au normalizat transformându-le în reguli (așa cum a avut loc în democrațiile antice, în republicile italiene etc.). Astfel aceste reguli au evoluat dar și păstrat esența originală, în timp devenind instituția democrației moderne, pe care o avem în prezent.

Statul. Acesta încă este cea mai înaltă formă de putere politică. E bine să conștientizăm și faptul că Statul NU este același lucru cu guvernul, națiunea, țara sau chiar societatea civilă. El este, mai degrabă o formă supremă de organizare și exercitare a puterii, cu diferite scopuri. Unii ar vedea statul drept un contract social productiv – adică o înțelegere între oameni care sunt de acord să renunțe la anumite libertăți (de exemplu libertatea de a fi taxat, libertatea de a fi în afara legii), în schimbul protecției oferite de stat. Alții pot defini statul drept un concept creat pentru ca o clasă conducătoare să poată domina și profita de pe urma altor clase. Totodată, nu e necesar să dăm o definiție finală și absolută statului – s-ar putea spune și că acesta e definit de acțiunile prin care este constituit și de scopurile pentru care este constituit. Totuși, statul are, deasupra tuturor, un monopol asupra ceea ce înseamnă „drept, legal sau corect”; mai mult, doar statul are monopol absolut asupra legitimității de a conduce, de a lua sau implementa anumite decizii. 

Puterea și autoritatea trebuie văzute prin spectrul în care acestea sunt distribuite în societate. De exemplu, în cazurile unde ideologiile se bazează pe pluralism, acolo puterea va fi în mâinile grupului celui mai numeros, dominant și vocal din societate. Alte ideologii, care văd statul drept un actor neutru, ar putea permite ca anumite grupuri, chiar dacă sunt numeric inferioare, să aibă mai multă putere datorită influenței financiare, economice sau sociale pe care o au. Unele văd puterea ca fiind deținută de o clasă foarte restrânsă, care se reînnoiește și continuă să dețină puterea cu scopul de îmbogățire sau obținere a propriilor interese. Teorii ale puterii și autorității sunt foarte multe – rămâne la discreția fiecăruia să decidă cum crede că ar trebui să fie aceasta acordată și utilizată în cadrul unui stat modern.

Legitimitatea, sau mai exact după ce criterii este ea acordată, e ultimul dintre principiile despre care vorbim în acest videoclip. În primul rând, legitimitatea este necesară pentru a micșora costurile de aplicare a legii. Ce vreau să zic prin asta? Un individ, o companie, un grup sau orice altă entitate va fi mult mai motivat să urmeze buchia legii într-un stat care nu oferă dubii de legitimitate; respectiv, în statele cu legitimitatea scăzută, autoritățile sunt nevoite să cheltuie mult mai multe resurse pentru a se asigura că legile sunt respectate și impuse tuturor în mod echitabil. Legitimitatea este din nou, conferită diferit în ideologii diferite. 

De exemplu, în sisteme democrate, pluraliste, statul este cel care oferă și garantează securitatea votului individual; încrederea cetățeanului în stat de a asigura acest proces îi conferă statului legitimitate prin intermediul alegerilor. Alte ideologii văd legitimitatea drept un rezultat mult mai materialist al acțiunilor statului – adică, dacă statul a reușit să îmbunătățească anumite condiții de trai pentru societate (dar poate că a neglijat sau chiar violat drepturile cetățenilor), acesta își dovedește legitimitatea. Alte grupuri, mai devotate ideologic, conferă legitimitate doar statului care se ține în mod riguros de toate principiile ideologiei care stă la baza sa. 

Am vorbit despre multe în acest videoclip. Eu sper că v-au ajutat să înțelegeți principiile care stau la baza ideologiilor, și că sunteți curioși să vedeți despre ce vorbim mai departe. Până atunci, vă invităm să distribuiți acest videoclip cu prietenii și cunoscuții voștri. Iar dacă aveți anumite întrebări, nu ezitați să ni le trimiteți la adresa de email [email protected].

Vedeți și:

• VIDEO/ Probleme, soluții și plan de acțiune: cum înțelegem o ideologie? | ABC Politic – Ziarul de Gardă (zdg.md)
• VIDEO/ Ce este liberalismul – una dintre ideologiile de bază ale sistemului politic | ABC Politic – Ziarul de Gardă (zdg.md)
• VIDEO/ Ce este conservatismul – o ideologie unde ordinea și tradiția stau în capul mesei | ABC Politic – Ziarul de Gardă (zdg.md)