VIDEO Prezidențiale 2024: profilul celor 11 candidați la funcția de președinte. CV-uri, averi și controverse

11 persoane candidează la funcția de președinte al R. Moldova: patru femei și șapte bărbați, cinci independenți, înaintați de „un grup de cetățeni” și șase înaintați de partide politice. Ziarul de Gardă le-a analizat carierele, averile și controversele și vă propune să faceți cunoștință cu persoanele care au fost înregistrate în calitate de candidați pentru funcția de președinte al R. Moldova.

Alexandr Stoianoglo – între politică și justiție

Procuror. Imediat după absolvirea Universității de Stat din Moldova în domeniul dreptului, este angajat în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. La scurt timp însă, este numit în funcția de procuror la Procuratura Unității Administrativ Teritoriale (UTA) Găgăuzia. În 2001, revine la Chișinău, devenind adjunctul procurorului general. 

Avocat. În 2007, la expirarea mandatului de procuror, Stoianoglo își deschide propriul birou de avocatură.

Deputat PDM. În perioada 2009-2014, Alexandr Stoianoglo a fost afiliat Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune de centru-dreapta. A ajuns de două ori consecutiv deputat din partea PDM, în iulie 2009 și noiembrie 2010. Fiind deputat, a făcut parte din Alianța pentru Integrare Europeană.

Candidat la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. În cadrul alegerilor din 22 martie 2015, Stoianoglo  candidează independent pentru mandatul de bașcan al Găgăuziei, obținând un scor care l-a plasat pe locul șase.

Procuror general. În 2019, Stoianoglo revine din politică în justiție. Este numit în calitate de procuror general, prin decret prezidențial, de către Igor Dodon, urmare a unui concurs organizat de Consiliul Superior al Procurorilor. Nu și-a dus însă mandatul de procuror general la final, fiind suspendat din funcție în 2021 ca urmare a începerii cercetării sale pentru fals în declarații, corupere pasivă, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu.

Stoianoglo, vizat în șase cauze penale

Numele candidatului PSRM la alegerile prezidențiale apare în șase cauze penale, cinci dintre ele fiind încă în examinare. 

În una dintre cauzele penale în care este cercetat, Stoianoglo este învinuit de procurori că „acționând în participație cu alte persoane, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții private a altor persoane şi divulgării datelor urmăririi penale, prin folosirea situației de serviciu, cu aportul altei persoane”, ar fi intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, informații ocrotite de lege şi care constituiau date ale urmăririi penale. Dosarul se află în instanță din vara anului 2022.

Din toamna anului 2022, pe masa magistraților a ajuns un alt dosar în care este cercetat Stoianoglo, acesta fiind învinuit de corupere pasivă pentru primirea de avantaje ilegale, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, fals în declarații și, alături de procurorii suspendați din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Elena Ceruța și Dumitru Raileanu – de eliberarea din detenție a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare. 

La faza de urmărire penală se află două cauze penale, una – privind îmbogățirea ilicită și alta – privind depășirea atribuțiilor de serviciu. Stoianoglo a fost învinuit de îmbogățire ilicită în aprilie 2023. Despre cel de-al doilea dosar pentru depășirea atribuțiilor de serviciu acuzatorii de stat nu au oferit mai multe informații. 

Doar în unul dintre dosarele expediate de PA a fost pronunțată sentința de către prima instanță, în februarie 2024, în cauza penală în care Stoianoglo a fost învinuit că și-a depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fapt ce ar fi prejudiciat bugetul Procuraturii Generale cu 160 de mii de lei. Acesta a fost achitat, împreună cu o fostă subalternă. Unul dintre cei trei judecători care au examinat cauza a formulat o opinie separată, indicând că acțiunile imputate ar fi trebuit să fie verificate sub prisma art. 329 din Codul penal – neglijență în serviciu. PA a contestat decizia.

O cauză penală a fost clasată – cea în privința acțiunilor pretins ilegale ale fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale în cauza numită generic „expulzarea profesorilor turci”.

Stoianoglo, fără venituri considerabile și cu o datorie de 200 de mii de lei

Potrivit celei mai recente declarații depuse de Stoianoglo la Comisia Electorală Centrală (CEC), în ultimii ani, acesta nu a făcut achiziții și nu a vândut niciun bun, de trei ani în declarație  figurând aceleași bunuri mobile și imobile. Mai mult, în 2023, acesta declară doar 50 de mii de lei drept salariu – circa 4000  de lei lunar. Alte venituri Stoianoglo nu declară.

Familia Stoianoglo deține în proprietate două imobile –  un apartament de 161 de metri pătrați,  în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați, în valoare de 844 de mii de lei.

Potrivit documentului, familia Stoianoglo deține două mașini – un Hyundai Tucson fabricat în 2021 și cumpărat în același ani cu 575 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

În 2023, Stoianoglo declară un venit de circa 50 de mii de lei și o datorie de 200 de mii de lei către Alexandr Sicinski, nume similar cu cel al unui avocat, pe care se angajează să o întoarcă până în 2026. 

Încăperea de 60 de metri pătrați, amplasată într-un bloc de locuit de pe bd. Renașterii Naționale din Chișinău, a fost utilizată drept spațiu pentru un salon de frumusețe gestionat de familia Stoianoglo – Opium Beauty Salon. În aprilie 2021 compania a fost închisă.

Controverse

Relația Stoianoglo-Platon. Potrivit procurorilor Anticorupție, Platon și Stoianoglo s-ar fi întâlnit în fiecare zi de sâmbătă, după ce Stoianoglo, în calitate de procuror general, avea ședințele cu procurorii care investigau dosarele în privința lui Platon. „Acest lucru este demonstrat de mai multe probe, inclusiv și de înscrisurile din agenda fostului procuror general”, susțin acuzatorii. De asemenea, oamenii legii declară că dețin probe care demonstrează că soția procurorului general a fost înregistrată în calitate de beneficiară efectivă a întreprinderilor din Ucraina controlate de Platon.

Performanța în calitate de procuror general. Nesatisfăcător – acesta este calificativul primit de procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo din partea Comisiei care i-a evaluat în 2022 performanțele.

A pledat pentru „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă” și nu a votat pentru condamnarea comunismului. În 2012, Stoianoglo a fost unul dintre cei cinci deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană care nu au votat pentru condamnarea comunismului. „Da, eu am fost la şedinţă, dar am ieşit când s-a votat asta. Nu am fost de acord cu condamnarea comunismului. Nu înţeleg de ce era nevoie de asta. Acolo unde eu locuiesc (în Găgăuzia, n.r.), oamenii nu susţin asta”, a declarat atunci Stoianoglo. În 2014, unul dintre ultimele proiecte de lege semnate de Stoianoglo a fost cel privind „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă”. Deși s-a aflat în examinare mai bine de un an, în mai 2015 a fost retras.

Dosarul „Kuliok”. În 2020, Procuratura Generală sub conducerea lui Stoianoglo a refuzat să inițieze un dosar penal în cazul „kuliokului” propus de către Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon. „Eu sunt convins că acolo erau bani. Dar una este ceea ce cred eu și cu totul altceva este să putem dovedi acest lucru. Noi dovezi nu avem” – astfel argumenta Stoianoglo motivul pentru care nu a fost inițiat un dosar pe această cauză. Dosarul „Kuliok” a fost redeschis după suspendarea lui Stoianoglo și se examinează la Curtea Supremă de Justiție. 

Candidata PAS – Maia Sandu, a treia oară într-un scrutin prezidențial

Alegerile prezidențiale din 2016. Maia Sandu este candidata comună a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Liberal Democrat din Moldova și Platformei „DA”, după ce Andrei Năstase s-a retras din cursă în favoarea ei. În cadrul primului tur al scrutinului prezidențial din 2016, Maia Sandu se plasează pe locul doi, obținând un scor de 38,71%. Pierde alegerile în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor, obținând 47,89%. 

Alegerile prezidențiale din 2020. Maia Sandu candidează pentru a doua oară la funcția de președinte al R. Moldova, fiind susținută de această dată doar de PAS. În 2020, în cadrul primului tur, Sandu se plasează pe locul 1 cu 36,16%. În cadrul celui de-al doilea tur, aceasta își menține prima poziție cu 57,72% și devine prima femeie președintă din istoria R. Moldova.

Alegerile prezidențiale din 2024. Maia Sandu este desemnată candidată a PAS pentru scrutinul din 20 octombrie, intrând în cursă pentru al doilea mandat prezidențial. 

Maia Sandu – ministră în guvernele PLDM, conduse de Filat, Leancă şi Gaburici, prim-ministră cu voturile socialiștilor și fondatoare de partid

Între 2012 și 2015, Maia Sandu a fost asociată Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vladimir Filat. Sandu s-a perindat în calitate de ministră a Educației în guvernele conduse de Filat, Leancă şi Gaburici, toate formate de PLDM.

În iulie 2015, Maia Sandu a fost la un pas de a deveni premier, fiind propusă de PLDM pentru această funcție. Liderii Partidului Democrat și Partidului Liberal, formațiuni care făceau parte din Alianța pentru Integrare Europeană III, au refuzat să analizeze această opțiune.

Declarându-se dezamăgită de clasa politică, Maia Sandu a creat în 2016 PAS. În același an, Sandu s-a alăturat protestelor inițiate de Platforma „DA” împotriva guvernului de atunci,  subordonat oligarhului Vladimir Plahotniuc. 

În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu a ajuns în Parlament, însă în scurt timp, la 8 iunie 2019, a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a R. Moldova cu voturile unei alianțe formate din PAS și Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), alianță care a dus la pierderea puterii de către Vladimir Plahotniuc și la fuga acestuia din țară. La 12 noiembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură tot cu voturile socialiștilor. 

Din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu activează în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005-2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În acea perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr, şi nu de Igor Dodon, aşa cum s-a vehiculat în presă. Maia Sandu a renunţat la minister cu doar câteva luni înainte ca la şefia MEC să fie învestit Igor Dodon. 

După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a „înrolat” în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă în domeniul reformei administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind în 2010 unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale. 

Veniturile Maiei Sandu în 2023: circa 350 de mii de lei de la Președinție și 8000 de euro din vânzarea mașinii

Potrivit celei mai recente declarații depuse de Sandu la Comisia Electorală Centrală (CEC), în ultimii ani, candidata PAS la prezidențiale nu a făcut achiziții, în schimb – a vândut mașina de model Toyota Rav 4 pe care o deținea, obținând astfel 8000 de euro. Sandu explică în cadrul podcastului „Mulțumesc pentru întrebare” cu Nata Albot că a înstrăinat automobilul pentru că  „nu prea am posibilitatea din perspectiva regulilor de securitate să conduc mult, chiar dacă eu am mai condus la distanțe scurte. În același timp, a fost și o sursă suplimentară de venit.” În 2023, aceasta declară circa 350 de mii de lei obținuți de la Președinție, dintre care aproape 100 de mii provin din diurne pentru deplasări peste hotare.  

Chiar dacă în spațiul public au apărut informații despre o posibilă casă a Maiei Sandu, ZdG a dezmințit informațiile, confruntându-le cu datele de la cadastru și realitatea de la fața locului. Casa despre care se scria că i-ar aparține este, de fapt, a surorii sale, iar casa atribuită surorii sale este, de fapt, a unei familii care nu are nicio legătură directă cu actuala președintă. Sandu locuiește în continuare într-un apartament de 74 de metri pătrați, procurat în 2001.

Premii de zeci de mii de euro

În ianuarie 2024, Maiei Sandu i-a fost conferit premiul „Timişoara pentru Valori Europene”, recompensat cu 30 de mii de euro. După multe discuții în spațiul public, bazate pe legislația care nu îi permite Maiei Sandu să primească un asemenea premiu de natură financiară, actuala președintă a anunțat că îl va dona Asociației Obștești „Prietena Mea”, fondată de Ludmila Adamciuc.

În martie curent, orașul Leipzig din Germania i-a oferit președintei Republicii Moldova Premiul Leipzig Robert Blum pentru Democrație, acesta fiind însoțit de 25 de mii de euro. Recompensa financiară a fost donată unei biserici subordonate Mitropoliei Moldovei. 

Acuzații ce planează în jurul Maiei Sandu

Procuror general european. În 2019, Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate: „De asemenea, noi vom înainta propunerea de a-l demisiona pe procurorul general și de a aduce unul european în locul lui.” Promisiunea însă nu a fost realizată. 

Garanții de stat pentru băncile implicate în frauda bancară. Maia Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci – Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei ce a fost făcută publică de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie?”

Maia Sandu, citată în instanță în dosarul concesionării Aeroportului.  Potrivit deciziei din mai 2024 a magistraților de la Judecătoria Chișinău, Sediul Buiucani, Maia Sandu urmează a fi audiată în instanță ca martoră în dosarul concesionării Aeroportului. Solicitarea de a-i invita ca martori pe foștii membri ai executivului și ai Consiliului național pentru parteneriatul public-privat a venit din partea avocaților inculpaților din acel dosar, inclusiv din partea lui Iurie Leancă, cel care era atunci premier. Totuși, într-o reacție, reprezentanții Președinției susțin că „Maia Sandu nu a votat concesionarea Aeroportului către Avia Invest și a spus acest lucru de nenumărate ori – fapt ce poate fi probat ușor din înregistrarea video a ședinței de Guvern.”

Renato Usatîi – a doua încercare de a ajunge președinte

Toamna 2020. La 41 de ani, Renato Usatîi candidează prima oară pentru fotoliul de președinte din partea formațiunii „Partidul Nostru”, pe care o conduce. Nu accede însă în turul II, plasându-se pe locul trei în primul tur al scrutinului, cu un procentaj de 16,9. În turul II, Usatîi și-a încurajat votanții să voteze împotriva lui Dodon, adică să o susțină pe Maia Sandu. 

Toamna 2024. La distanță de patru ani, Renato Usatîi își încearcă iarăși norocul, înregistrându-se pentru scrutinul prezidențial din 20 octombrie 2024. Dacă în 2020, Usatîi a ținut să o felicite pe Maia Sandu pentru victorie, în 2024, acesta participă în alegeri, precizând: „Să lucrăm toți pentru a o da jos pe Maia Sandu și PAS.” 

Plecările și revenirile lui Usatîi în politică

Usatîi se lansează în politică în 2014, când a candidat numărul unu pe listele partidului „Patria” în cadrul scrutinului parlamentar din noiembrie. Cu doar trei zile înainte de alegeri, instanțele judecătorești au admis însă acțiunea Comisiei Electorale Centrale privind excluderea Partidului Politic „Patria”, motivul fiind folosirea mijloacelor bănești ce proveneau din străinătate. Imediat după excluderea partidului din cursă, Usatîi s-a refugiat la Moscova, invocând că ar fi fost amenințat că urmează să fie arestat. Ulterior, CtEDO a concluzionat că partidul a fost exclus ilegal din cursa electorală. 

După un an de pauză, în 2015, Renato Usatîi revine în Moldova. De această dată, Usatîi se voia primar de Bălți, reușind să câștige fotoliul din primul tur de scrutin, obținând mandatul cu peste 70% din voturi.

În 2016, Usatîi se refugiază din nou în Federația Rusă, urmare a dosarelor penale intentate pe numele lui în R. Moldova. În 2018, Usatîi a demisionat din funcția de primar al mun. Bălți. 

Acesta a revenit în Republica Moldova abia după ce, în iunie 2019, democrații au pierdut puterea, iar liderul lor, Vladimir Plahotniuc, a fugit peste hotare. În toamna aceluiași an, Usatîi obține mandatul de primar al mun. Bălți pentru a doua oară. 

Fiind primar de Bălți, în cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021, Renato Usatîi a candidat pe lista partidului său la funcția de deputat. Partidul Nostru însă a obținut un scor sub pragul de 5%, nereușind astfel să intre în parlament. Usatîi s-a declarat dezamăgit de rezultatul obţinut la Bălţi, unde formaţiunea lui s-a clasat abia pe locul trei la alegerile parlamentare, anunțând că renunță la funcția de primar și se retrage din politică. 

În ianuarie 2023, la nici doi ani, Usatîi își anunță însă revenirea în politică, iar câteva luni mai târziu – și intenția de a candida din nou la funcția de președinte. 

Usatîi – dosare penale în Republica Moldova și în Federația Rusă

Acum, Renato Usatîi susține că are statut de învinuit doar într-un dosar în Federația Rusă – Laundromat. Anterior, Usatîi a figurat într-un dosar penal în care era învinuit că l-ar fi deposedat pe bancherul rus, Gherman Gorbunțov, de pachetul majoritar la banca „Universalbank” din Chișinău, iar în alt dosar era bănuit de complicitate la infracțiunea de tentativă de omor la comandă a acestuia. Astfel, dosarele lui Usatîi, învinuit de contrabandă de valută, tentativă de omor și atac raider, au fost comasate în unul, care ulterior a fost clasat. 

Întrebat de ZdG despre numărul dosarelor penale intentate pe numele lui în trecut, Usatîi punctează că au fost circa 30. 

În R. Moldova, pe rol nu se află niciun dosar penal pe numele lui Usatîi. În schimb, acesta este vizat în mai multe dosare civile privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Printre cei care se judecă cu el sunt Igor Dodon, Andrei Spînu și Alexandru Tănase. 

Donația de 2 milioane de euro și luxul din declarația de avere

Aproape 600 de mii de lei salariu obținut de la partid, 2,5 mii de lei obținuți din vânzarea unor bunuri și 700 de lei dobândă – aceștia sunt banii pe care îi indică Usatîi în 2023.

Veniturile salariale însă nu sunt singurii bani în posesia cărora a intrat Usatîi. Acesta mai declară și o donație de 2 milioane de euro, obținută de la o persoană nerezidentă.

Întrebat de ZdG cine este persoana care i-a făcut donația, Usatîi a refuzat să ne ofere numele ori să ne spună cetățenia donatorului.

„Este un prieten de-al meu și, cu părere de rău, din vara anului trecut, după ce mi-a făcut donația, a decedat. Este un fost partener de afaceri, nu vă spune numele lui nimic”, a menționat Usatîi.

„Am făcut afaceri împreună. Am primit donația când era clar deja… el zicea «oricum eu plec». De ce numele nu-l fac public? Pentru ca să nu-i facă cineva probleme… familiei, mă refer, nu lui”, a adăugat Renato Usatîi.

Pentru servicii turistice, de agrement, reabilitare și recreaționale, Usatîi indică în 2023 cheltuieli de 17 mii de euro. Alte 19 mii de euro acesta le-a cheltuit pentru servicii medicale, iar pentru servicii de închiriere a bunurilor imobile – 120 de mii de lei.

Renato Usatîi mai are 16 conturi bancare curente, care însumează circa 470 de mii de lei, patru automobile, valoarea totală a cărora ajunge la 4,6 milioane de lei.

Acesta mai deține în proprietate și folosință 15 bunuri imobile (case, apartamente, garaje sau alte tipuri de imobiliare), dar și 18 terenuri intravilane și agricole.

Controverse

Zid chinezesc la frontiera dintre R. Moldova și România. Renato Usatîi a declarat, în 2014 că visul său este să construiască la frontiera dintre România şi Republica Moldova un model al Marelui Zid Chinezesc, în interiorul căruia vor fi magazine, restaurante şi cazinouri. Întrebat de ZdG dacă a renunțat sau nu la acest vis, Usatîi a menționat că se referea atunci la un obiectiv turistic și că, în continuare, ar face acest lucru de comun cu autoritățile române. 

Voi face din ambasada SUA un Karaoke. În 2021, Usatîi afirma că ar face Karaoke din ambasada SUA. La trei ani diferență, întrebat de ZdG, Usatîi a menționat că ar face acest lucru cu oricare dintre ambasadele statelor care se implică în treburile interne ale R. Moldova, inclusiv cu ambasada F. Ruse la Chișinău. 

În 2013 era împotriva integrării europene. Într-un interviu pentru VIP Magazin, acordat în septembrie 2013, Usatîi preciza că „eroul” său este Vladimir Putin şi se autocaracteriza ca fiind „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea. Nu sunt liberal, nu sunt democrat şi nici ceea ce văd astăzi în ţară nu pot să numesc democraţie, se aseamănă mai mult cu o anarhie. Nu am nimic împotriva oamenilor din SUA şi a cetăţenilor UE, dar urăsc politica pe care o promovează americanii şi europenii, în special în afara statelor lor”. Într-un alt interviu, pentru allmoldova.md, Usatîi spunea: „Categoric sunt împotriva integrării europene. Acordul de Asociere cu UE şi cel privind crearea Zonei de Liber Schimb vor avea un efect negativ asupra economiei moldoveneşti”.

Afiliere cu lumea criminală. Usatîi nu a ascuns relaţiile pe care le avea cu lumea interlopă. Pe lângă fotografii comune cu Karamalak, în 2013, Usatîi a apărut în trei înregistrări telefonice din iarna 2011-2012, vorbind cu şi despre lideri din lumea criminală. Cel mai mult, Usatîi a discutat cu Alexei Bucătari, zis „Lioha Bucătari”, despre care presa a scris că ar fi fost „locotenentul” lui Malhaz Djaparidze – un „hoţ în lege” moldovean care, în 2008, a murit în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău. După moartea acestuia, Bucătari, pe care Usatîi îl numea „brat” (frate, n.r.), a primit titlul de „blatnoi”, cin acordat în lumea interlopă.

Cei doi planificau să recupereze banii datoraţi de „bancherul negru” Gherman Gorbunţov unor businessmani ruşi pe care Usatîi îi reprezenta în R. Moldova. Sumele vehiculate în discuţie erau de sute de milioane de USD. Unul dintre numele invocate telefonic de Usatîi este cel al lui Averin Victor Sergheevici, zis „Avera” — membru important al sindicatului criminal rus Solntsevskaya Bratva, sau cel al lui „Grişa”, adică Grigore Karamalak, cu care Usatîi spunea că, fiind vecini, are întâlniri în fiecare săptămână. Site-ul rusesc crimerussia.ru scria chiar că Usatîi a fost „executorul dorinţelor” grupării criminale Solntsevskaya Bratva, care-şi desfăşoară activitatea din Federaţia Rusă.

Revenirea în politică. Lider de partid, Tarlev se voia independent la prezidențiale

Toamna 2016. Tarlev încerca pentru prima oară să devină președinte. În septembrie, acesta a depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC), însă organul a refuzat înregistrarea candidatului pe motivul necorespunderii documentelor prezentate. 

Februarie 2024. Vasile Tarlev își anunță revenirea în politică. „Bugeacul Nostru”, partid înregistrat în Găgăuzia, se transformă în Partidul „Viitorul Moldovei”, al cărui președinte devine  Tarlev. 

August 2024. Deși este lider de partid, pe 21 august, Vasile Tarlev și-a declarat intenția de a candida independent la funcția de președinte. În aceeași zi, a depus actele necesare la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru înregistrarea grupului de inițiativă. CEC i-a respins demersul, Tarlev însă a depus din nou, pe 31 august, pachetul de acte pentru înregistrarea grupului de inițiativă care îl va susține în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, de astă dată, din partea Partidului „Viitorul Moldovei”. 

Septembrie 2024. La 18  septembrie, Tarlev este înregistrat în scrutinul prezidențial, fiind al patrulea pe listă. 

Tarlev, premier comunist timp de două mandate

Aprilie 2001. În baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

Martie 2005. În urma alegerilor parlamentare din R. Moldova, Tarlev obține un mandat de deputat în Parlament pe listele Partidului Comuniștilor.

Aprilie 2005. Tarlev renunță la mandatul de deputat, întrucât, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost desemnat pentru a doua oară prim-ministru al R. Moldova. 

Martie 2008. În timpul ședinței Guvernului din 19 martie, la care a participat și președintele Vladimir Voronin, Vasile Tarlev și-a prezentat demisia din funcția de prim-ministru, împreună cu cea a întregului cabinet.

Tarlev, trei încercări eșuate de a accede în Parlament

În septembrie 2008, Tarlev a fost ales lider al partidului politic „Uniunea Centristă din Moldova”. 

La alegerile parlamentare din aprilie 2009, formațiunea sa a acumulat 2,75% din voturi și nu a trecut pragul electoral. 

După alegeri, Vasile Tarlev și Dumitru Braghiș, liderul Partidului Social Democrat, au anunțat că la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009 vor participa pe o listă comună. Partidul însă nu a acces în Parlament, obținând un scor de 1,86%, plasându-se pe penultima poziție.

Deși în noiembrie 2009 a anunțat că părăsește „Uniunea Centristă din Moldova” și se retrage din politică, trei ani mai târziu, în septembrie 2012, Tarlev a lansat, alături de fostul deputat comunist Vadim Mișin, partidul „Renaștere” (acum afiliat oligarhului fugar Ilan Șor), fiind copreședinte al acestuia. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Tarlev a candidat din nou la funcția de deputat pe lista Partidului „Renaștere” de pe prima poziție în listă, însă formațiunea a acumulat doar 0,26% din sufragii și nu a trecut pragul electoral.

33 de mii de euro în conturi bancare, imobile în valoare totală de peste un milion de lei și cotă de 34% în două firme

Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la CEC în 2023, fostul premier deține în proprietate trei imobile, pentru niciunul însă nu a scos vreun leu din buzunar. În 2006, printr-un certificat de mostenire, Tarlev a intrat în posesia unei case de 41 m², care ar valora circa 60 de mii de lei. În 2015, acesta mai moștenește un apartament de circa 70 m², valoarea căruia se ridică la peste un milion de lei. Ultimul imobil care a ajuns în proprietatea lui Tarlev a fost obținut printr-un contract de donație în 2023 și măsoară circa 54 m², valorând doar fără puțin 300 de mii de lei. Tot în 2023, familia Tarlev a înstrăinat un imobil, valoarea căruia era de 360 de mii de euro. 

Din 2012, Tarlev deține și un teren agricol cu o suprafață de circa 1,5 ha, valoarea căruia ajunge la 22 de mii de lei, obținut tot printr-un certificat de moștenire. 

În cele șase conturi bancare pe care le declară, Tarlev deține puțin peste 33 de mii de euro și circa 8 mii de roni. 

Acesta deține 34% din activele companiei „Tarus International”, domeniul de activitate al căreia este cercetarea și dezvoltarea în științe fizice și naturale, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, prepararea sucurilor etc. Tot o cotă de 34% deține și în cadrul firmei „Proivis Prim”, care oferă servicii de pază.

Controverse

1. Premierul care a distrus Stadionul Republican. În 2006, Guvernul Tarlev și-a propus renovarea Stadionului Republican. Un an mai târziu, însăși Tarlev urcă la volanul unui excavator și demolează un zid. Stadionul a fost demolat, fără însă a fi renovat, așa cum și-a propus Tarlev.  

2. Ordinul Prieteniei de la Putin. În 2016, președintele rus, Vladimir Putin, l-a decorat cu Ordinul Prieteniei pe fostul premier moldovean, Vasile Tarlev, pentru un „aport mare la dezvoltarea colaborării economice, umanitare și de afaceri cu Federația Rusă”. 

3. „Tarlev – omul lui Șor”. Fostul vicepreședinte al partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Mereuță, partid al cărui președinte este Vasile Tarlev, îl acuză pe ex-prim-ministru, care și-a anunțat miercuri, 24 iulie, candidatura la funcția de președinte, că este „omul lui Ilan Șor”. În replică, Tarlev spune că „nu cunoaște și nu ține minte” cine este Mereuță și că „fiecare are dreptul la opinie”. În luna martie 2024, Vasile Tarlev și cu Vasile Mereuță au participat împreună la o conferință de presă în care au lansat partidul. Vasile Mereuță a declarat pentru ZdG că „este sigur că Tarlev este omul lui Ilan Șor. De ce el candidează independent, având partid?(…) Tarlev nu dorește să fie președinte, el dorește doar să strângă bani.” Fostul președinte al țării, comunistul Vladimir Voronin, și-a exprimat susținerea pentru candidatura lui Tarlev. Anterior, Voronin a fost surprins de mai multe ori discutând cu acoliții lui Șor. 

4. Tarlev sărbătorește ziua Rusiei și nu condamnă războiul din Ucraina. La 12 iunie curent, când se împlineau 840 de zile de la invadarea Ucrainei și 83 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia, ZdG scria despre cum Kremlinul și simpatizanții săi celebrau Ziua Rusiei. Printre cei care au adresat mesaje de felicitare Rusiei și conducerii sale  se numără și numeroși politicieni din R. Moldova, inclusiv Vasile Tarlev. 

Într-un material video publicat de Viorica Tătaru de la TV8, Tarlev a declarat „că este pentru… pace”. Întrebat dacă susține agresiunea rusă, Tarlev a răspuns că „e ziua Rusiei și trebuie să-i felicităm.”

Irina Vlah – de cinci ori deputată, de două ori bașcană și o dată – candidată la funcția de președinte al R. Moldova

2005-2015. De pe lista candidaților Partidului Comuniștilor la scrutinul parlamentar din 2005, Irina Vlah ajunge direct în Parlament. Își păstrează fotoliul de deputată și în urma altor patru scrutine parlamentare în aceeași fracțiune – cea a Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM). La o lună după realegerea ei în calitate de deputată pentru al cincilea mandat, în decembrie 2014, Vlah părăsește rândurile PCRM și devine deputată independentă, argumentând că formațiunea comunistă „și-a dezamăgit electoratul pro-rus” după ce a ales să coopereze cu partidele pro-europene. 

Martie 2015. Fără a-și duce la capăt mandatul de deputată obținut la sfârșitul anului 2014, după ce în 2010 a pierdut lupta pentru fotoliul de bașcan al regiunii găgăuze, Vlah se lansează în cursa pentru alegerea guvernatorului Găgăuziei, având susținerea Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). Cu un scor de puțin peste 51%, Vlah obține fotoliul de bașcană din primul tur. 

Iunie 2019. Ulterior, în 2019, Vlah a fost realeasă în aceeași funcție cu 49 742 de voturi (91,27%). Igor Dodon, pe atunci – șef al statului, a fost la Comrat pentru a o felicita personal pe Irina Vlah. În septembrie 2021, liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că drumul comun al formațiunii sale cu Irina Vlah s-a încheiat. Fosta bașcană declara: „Noi am colaborat cu PSRM atunci când au coincis interesele.” Aflată la finalul celui de-al doilea mandat de bașcană a autonomiei găgăuze, nefiind eligibilă pentru al treilea mandat, Irina Vlah anunța la mijlocul lunii iulie 2023, în cadrul emisiunii „Moldova LIVE” de la postul „Exclusiv TV”, că planifică să se lanseze în politica națională.

Iulie 2024. După ce în perioada 2023-2024 a lansat  mai multe campanii și inițiative sociale, la 17 iulie, Irina Vlah și-a anunțat intenția de a candida independent pentru funcția de președinte al R. Moldova.

Evoluția retoricii Irinei Vlah: 2014-2024

2014 – în cadrul campaniei pentru referendumul din Găgăuzia privind vectorul politicii externe: „Noi suntem pentru Rusia, suntem pentru Uniunea Vamală (Eurasiatică, n.r.)”;
2015 – sloganul campaniei pentru alegerile bașcanului Găgăuziei: „Este în puterile noastre să fim cu Rusia!”;
2023 – cartea „Profesia mea e politica”: „Cu toată dragostea pentru Rusia, găgăuzii nu au fost niciodată împotriva integrării europene”;
2024 – în cadrul unei discuții cu ZdG: „Poziția mea e clară, am spus de multe ori că R. Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene.”

Avere: apartament de 113 m² donat de mama pensionară

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2023, depusă de Irina Vlah la Comisia Electorală Centrală, aceasta a avut un venit de puțin peste 500 de mii de lei, obținut din activitatea de guvernatoare a Găgăuziei. Deși nu indică niciun cont bancar, Vlah trece în declarație circa 900 de lei obținuți drept dobândă. 

Vlah mai declară și un apartament de 113 m², care ar valora circa 650 de mii de lei, obținut în 2020 printr-un contract de donație și un garaj de 21,5 m², în valoare de puțin peste 120 de mii de lei, obținut prin aceeași modalitate, în proprietatea căruia a intrat în același an. 

Anterior, portalul moldovacurata.md scria că mama guvernatoarei a cumpărat apartamentul și garajul în anul 2015, pe când avea 66 de ani. Întrebată dacă a contribuit la procurarea locuinței, având în vedere că puțini pensionari și-ar putea permite să facă astfel de cumpărături, Vlah spune că „mama mea are în spate o istorie lungă de muncă, iar mai mulți ani, o parte importantă din venituri a provenit din activitățile de gospodărie, la care au luat parte toți membrii familiei. Nu am participat la procurarea imobilului, dar am participat în limita posibilităților la amenajarea lui.”

Potrivit unei analize a jurnaliștilor de la Nokta, publicată în 2023, Irina Vlah a purtat în 2022 haine, bijuterii și accesorii care au costat mai mult decât salariul ei anual, care a fost de 296 de mii de lei sau aproximativ 15 mii de euro. Astfel, Vlah are peste 40 de sacouri diferite, care costă de la 200 de euro fiecare, bijuterii în valoare de 2000 de dolari, cinci perechi de ceasuri elvețiene de sute și mii de euro, precum și ochelari de 1400 de euro.

În timp ce Irina Vlah declară venituri modeste, fratele său, Serghei Vlah, a înregistrat succese în afaceri la scurt timp de la venirea Irinei Vlah la cârma Găgăuziei. În 2016, firma sa, „Demir-Agro”, a devenit cel mai mare exportator de cereale din regiune. Totodată, în aprilie 2021, „Demir-Agro” s-a plasat printre primele cinci companii exportatoare de cereale din R. Moldova. Vlah este și fondatorul altor două firme: SRL „Inter Com Trans” și SRL „Svd Trade”.. 

Controverse

1. Referendumul ilegal din Găgăuzia. Irina Vlah a fost una dintre inițiatorii referendumului consultativ din 2014 privind vectorul aderării regiunii găgăuze la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Referendumul a fost declarat ilegal de autoritățile de la Chișinău. 

2. Irina Vlah, „pro-europeana” de pe cursa Chișinău – Moscova. În timp ce pregătea proiectul său de relansare în politica națională, menținând o retorică pro-europeană, Vlah continua cu regularitate să zboare la Moscova. După invazia Rusiei în Ucraina, cursa directă Chișinău – Moscova a fost anulată, iar Vlah poate ajunge în Federația Rusă prin Istanbul (Turcia) sau Erevan (Armenia). 

Potrivit unor informații analizate de Ziarul de Gardă, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, Irina Vlah a fost în Federația Rusă de mai multe ori via Istanbul sau Erevan. Totuși, chiar dacă este foarte activă pe rețelele de socializare, aceasta a făcut publică doar una dintre vizitele efectuate în țara lui Putin.

3. Vlah nu condamnă deschis războiul din Ucraina. Deși se declară, mai nou, pro-europeană și este „împotriva fiecărui război care este în lume”, după vizita sa în Federația Rusă din perioada 16-19 mai 2023, Vlah a publicat fără ezitare o fotografie care se află în disonanță cu poziția sa declarată față de „fiecare război care este în lume”. În spatele Irinei Vlah apare chiar portretul lui Vladimir Putin, președintele statului care a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. 

Întrebată de Ziarul de Gardă care este poziția ei față de războiul din Ucraina și dacă consideră că Rusia este stat agresor, Vlah s-a arătat nedumerită de ce nu o întrebăm și despre războiul din Israel. 

ZdG: Care este poziția dumneavoastră față de războiul din Ucraina?
I. Vlah: Noi suntem împotriva fiecărui război care este în lume.
ZdG: Dar considerați sau nu că Rusia este agresorul?
I. Vlah: Nu vorbiți despre războiul din Israel? Nu vorbiți despre alte războaie? Că în lume sunt multe situații dificile…
ZdG: Acesta ne afectează direct pe noi.
I. Vlah: Noi trebuie să lucrăm pentru pace. 

4. Relația Irinei Vlah cu biserica rusă care susține războiul din Ucraina. În 2018, Irina Vlah a fost distinsă cu medalia jubiliară a Bisericii Ortodoxe Ruse „La cea de-a 100-a aniversare a restaurării Patriarhiei în Biserica Ortodoxă Rusă”, aprobată prin ordinul Patriarhului Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii. Tot în 2018, Patriarhul Kiril, cel care susține deschis războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, a semnat  pentru Vlah ordinul Bisericii Ortodoxe Ruse. Deși datează încă de acum șase ani, el i-a fost înmânat abia acum, la 3 martie 2024, de către Înaltpreasfințitul  Anatolie, arhiepiscopul de Cahul și Comrat. 

Afilierea politică. Ion Chicu – din dreapta în stânga 

Anul 1998. Chicu își face debutul în politică, candidând la parlamentare pe listele Partidului Reformei, transformat ulterior în Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu.

Anul 2005. Într-un alt capăt al eșichierului politic, îl găsim pe Chicu lucrând în calitate de șef al Direcției Generale Reforme Structurale a Ministerului Economiei și Comerțului, într-un guvern comunist condus de Tarlev. În același an, devine consilier al prim-viceprim-ministrei comuniste Zinaida Greceanîi, funcție pe care a deținut-o doar patru luni, pentru că a fost desemnat viceministru al Finanțelor. 

Anul 2008. După instalarea Zinaidei Greceanîi în fotoliul de prim-ministră, Chicu revine alături de ea, fiindu-i consilier pe probleme economice și politică externă până în septembrie 2009, când comuniștii pierd puterea.

Anul 2018. După o pauză de aproape zece ani, timp în care a fost consultant în mai multe proiecte, Chicu revine la Ministerul Finanțelor, de această dată fiind promovat de Partidul Democrat din Moldova (PDM) controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Inițial, ocupă poziția de secretar general de stat, iar la sfârșitul aceluiași an, este numit ministru al Finanțelor. Pleacă din funcție în iunie 2019, atunci când PDM pierde puterea.

Anul 2019. După ce plecat de la Finanțe, în scurt timp, Chicu a trecut în echipa de consilieri ai președintelui Igor Dodon.

După ce Guvernul condus de Maia Sandu a căzut, Ion Chicu a fost înaintat de socialistul Igor Dodon la funcția de prim-ministru și învestit cu votul acelorași deputați socialiști și democrați. După înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 2020, cu o zi înaintea învestirii în funcție a Maiei Sandu, Ion Chicu și-a anunțat demisia din fruntea Guvernului.

Partidul condus de Chicu semnează Pactul Pentru Europa, Chicu boicotează integrarea în UE

2021 a fost anul lansării Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), numită de presă la acea etapă și „formațiunea miniștrilor demisionari”. Alături de foștii miniștri Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi, Chicu pune bazele acestei formațiuni. 

La câteva luni de la constituire, PDCM participă pentru prima oară într-un scrutin, obținând doar 0,43% în cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021. 

Mai 2024. Partidul condus de Ion Chicu semnează Pactul pentru Europa, acord cu privire la promovarea integrării europene a țării. 

Iunie 2024. Ion Chicu, într-un interviu pentru controversatul vlogger Gabriel Călin, a declarat boicot referendumului pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. „Nu facem un cadou altora să zicem că suntem împotriva Uniunii Europene, dar nu trebuie să ieșim, pentru că suntem conștienți că este aventura Maiei Sandu și ea prin asta vrea să câștige și a doua – dăm peste cap sistemul constituțional”, argumenta Chicu. A refuzat să ne dea comentarii, însă  pentru Europa Liberă a declarat că nu vede nicio contradicție în faptul că PDCM a semnat – inclusiv cu PAS – „Pactul pentru Europa”, iar acum boicotează referendumul.

Chicu a spus că referendumul din toamnă „nu are nimic cu integrarea europeană” a R. Moldova, pentru că nu va accelera intrarea țării în UE, ba mai mult, ar fi „în detrimentul” ei și ar „planta niște bombe” pentru statalitatea R. Moldova.

Avere: o donație de 100 de mii de lei din partea lui Ruslan Flocea vs. o datorie de 150 de mii de lei către Sergiu Pușcuța.

O donație de 100 de mii de lei din partea lui Ruslan Flocea, nume similar cu cel al unui fost șef al Centrului Național Anticorupție (CNA) și una în valoare de 30 de mii de lei din partea lui Ion Iaconi, nume similar cu cel al soțului fostei șefe a Cancelariei de Stat, Liliana Iaconi, dar și o datorie de 150 de mii de lei către Sergiu Pușcuța, nume similar cu al unui ex-ministru al Finanțelor și ex-șef al Serviciului Fiscal de Stat – acestea sunt câteva dintre veniturile și datoriile indicate de Ion Chicu în declarația de avere și interese personale depusă la CEC.

Acesta mai declară că în 2023 a ridicat de la partid un salariu anual de 36 de mii de lei, iar de la Cahulpan SA – un salariu anual de 42 de mii de lei. Un venit cumulat din salarii în valoare totală de circa 155 de mii de lei a ridicat în 2023 și soția lui Chicu.

Familia Chicu a obținut în 2023 și un venit de peste 415 mii de lei în urma vânzării unui automobil de marca Nissan Qashqai fabricat în 2021. În schimb, familia Chicu a achiziționat un Audi Q2L ETRON fabricat în 2020, pentru care a achitat mai puțin, adică 410 mii de lei.

Chicu mai declară și trei terenuri intravilane cu o valoare totală de 158 de mii de lei. Mai indică o casă de locuit, moștenită în 1994 și evaluată la aproape 4000 de lei, un apartament care ar costa 798 de mii de lei și o vilă care valorează 634 de mii de lei. ZdG a scris anterior că Ion Chicu locuia într-o vilă amplasată în orășelul Durlești, în Întovărășirea Pomicolă „Struguraș”. Este, de fapt, un duplex, pe care familia fostului premier îl împărțea cu Aliona și Gheorghe Ursoi, sora și, respectiv, cumnatul său. Imobilul cu suprafața oficială de 155 m² a fost construit în anii 2014-2015 de către Gheorghe Ursoi, iar în octombrie 2015, în urma unui „contract de împărțire în natură a imobilului ce se afla în proprietate comună”, familiei Chicu i-au revenit 77,9 m², iar familiei Ursoi – 77,7 m².

Din 2013, soții Ion și Aliona Chicu dețin în imediata vecinătate a clădirii un lot de teren cu  suprafața de 6,4 ari. Vila familiei lui Ion Chicu a fost achiziționată în perioada în care, potrivit CV-ului, acesta era consultant în managementul finanțelor publice în diferite proiecte – la Ministerul Finanțelor, ECORYS sau Banca Mondială, iar soția lui era angajată în cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală, fiind de peste 20 de ani doctoriță în cabinetul de ultrasonografie.

Controverse

În plină pandemie, Chicu organizează nunta fiului său, deși cu doar două luni înainte de eveniment declara în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova că, cel mai probabil, evenimentul va fi amânat. „Imaginați-vă că organizezi petrecerea, iar peste trei zile invitații tăi stau la Spitalul «Toma Ciorbă». Cine vei fi după aceasta?” – spunea el. La 28 august, în plină pandemie, Chicu organizează cu mare fast, la o Vinărie din Moldova, nunta fiului său. Evenimentul nu a fost anunțat public, a fost păzit de o serie de agenți de pază, dar a fost surprins și dezvăluit de jurnaliștii de la Cu Sens. 

Relația lui Chicu cu jurnaliștii. Consilierul lui Chicu în domeniul comunicării din perioada în care acesta era premier, Vitalie Dragancea, a menționat cu ton ironic pentru ZdG că respectă presa până-n glande. De-a lungul timpului, Chicu ne-a confirmat respectul. „Sunteți ridicolă deja, sincer. Reporteră? Escortese mediatice sunteți, nu reporteri. Dacă n-ați fi bordel mediatic, înainte de a întreba câți candidați avem noi din fostul PDM, ați verifica câți din cei 700 de candidați ai PAS-ului sunt de la, acolo, de la socialiști sau Șor.” Declarația îi aparține lui Ion Chicu și a fost făcută în octombrie 2023, în cadrul unei discuții cu reportera ZdG, Măriuța Nistor. 

Andrei Năstase, trei tentative de a ajunge președinte

Alegerile prezidențiale 2016. Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) a anunțat că liderul formațiunii, Andrei Năstase, urmează să fie candidatul comun al forțelor de dreapta la prezidențiale, iar Maia Sandu, lidera de la acel moment a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), să fie înaintată pentru funcția de prim-ministru. La scurt timp însă, Năstase se retrage din cursă în favoarea Maiei Sandu. Aceasta le-a mulțumit atunci colegilor din PPDA pentru „înțelepciunea și curajul de a se retrage”. Sandu însă pierde alegerile în lupta cu Igor Dodon.

Alegerile prezidențiale 2020. Andrei Năstase este desemnat de Platforma Demnitate și Adevăr drept candidat la funcția de președinte al R. Moldova. Năstase i-a cerut oficial candidatei PAS, Maia Sandu, să se retragă din cursa pentru fotoliul de președinte în favoarea lui. Mai mult, acesta propune celor din PAS să revină în cadrul blocului ACUM, „în vederea consolidării forțelor pro-europene” și le promite funcții înalte în stat dacă ajunge președinte al Republicii Moldova. Sandu și PAS nu au acceptat. Năstase a obținut în primul tur de scrutin doar 3,26% din voturi, iar Maia Sandu a câștigat scrutinul, devenind prima femeie președintă din istoria R. Moldova. 

Alegeri prezidențiale 2024. Năstase își înaintează candidatura la funcția de președinte al R. Moldova fără susținerea vreunui partid politic: „Merg independent, dar nu independent de poporul meu.”

Năstase, plecare cu scandal din partidul pe care l-a înființat

Primăvara 2015. Andrei Năstase, avocat pe atunci, alături de alți lideri de opinie, înființează Platforma Civică Demnitate și Adevăr. Năstase, ca membru fondator al Platformei, este inițiatorul mai multor proteste anti-oligarhice. 

Toamna 2015. Din septembrie 2015, Platforma DA a inițiat acțiuni de protest nonstop, cu trai în corturi în centrul Chișinăului și cu mitinguri pașnice periodice.

Decembrie 2015. Sunt puse bazele formării Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, prin redenumirea formațiunii deja înregistrate Partidul Forța Poporului. Năstase este ales lider de partid. 

Alegerile locale 2018. Năstase a candidat din partea PPDA și PAS la funcția de primar general al municipiului Chișinău în cadrul alegerilor locale anticipate din 2018, reușind să-l depășească pe Ion Ceban, socialist la acel moment. Instanța de judecată, prin Rodica Berdilo în prima instanță, nu a validat rezultatele scrutinului, după ce a constatat că un filmuleț video postat de Năstase pe Facebook în ziua alegerilor ar fi fost în măsură să influențeze opțiunea alegătorilor.

Alegerile locale 2019. Năstase, susținut tot de PPDA și PAS, candidează din nou pentru funcția de primar al Chișinăului. De această dată însă, deși ajunge în al doilea tur al scrutinului, pierde alegerile în fața lui Ion Ceban cu 47,61%. Năstase devine astfel consilier local în CMC. 

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Năstase ajunge în Parlament după ce  candidează la funcția de deputat pe listele Blocului Electoral „ACUM”, constituit din PPDA și PAS, dar și într-o circumscripție uninominală, unde îl învinge, printre alții, pe Constantin Țuțu, pe atunci deputat PDM. Renunță la fotoliul de deputat după ce Guvernul Sandu este învestit în funcție și este numit ministru de Interne, funcție pe care a deținut-o în perioada iunie – noiembrie 2019.

Alegerile parlamentare din 11 iulie 2021. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Partidul Platforma „DA” candidează independent și obține doar 2,33% din voturi, astfel, Năstase nu accede în Parlament. Urmare a rezultatelor scrutinului, Andrei Năstase demisionează din fruntea formațiunii. Totuși, acesta declara atunci că demisia conducerii formațiunii coincide cu finalul mandatelor atribuite la ultimul congres. Ulterior, în fruntea partidului a fost ales Dinu Plîngău, actualul președinte.

Decembrie 2022. La mijlocul lunii decembrie 2022, Biroul Politic Permanent al Partidului Platforma „DA” a luat decizia de a retrage sprijinul politic pentru fracțiunea din Consiliul municipal Chișinău, inclusiv pentru Andrei Năstase, motivul fiind disensiunile în cadrul Partidului Platforma „DA”, declanșate de faptul că reprezentanții acestei formațiuni din CMC au votat proiecte controversate. Urmare a retragerii suportului din partea formațiunii, la sfârșitul lunii  decembrie, Năstase demisionează cu scandal din partid. „Muncești, construiești și vine câte un nespălat și-ți pune eticheta de corupt”, declara atunci Năstase. 

Avere. Casă de peste 2 milioane de lei în Chișinău și apartament de 670 de mii de euro

Venituri. Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală, în 2023, familia Năstase a avut venituri salariale însumate de circa 108 mii de euro, ambii soți fiind angajați la o companie germană și având exact același salariu – 53 922 de euro, echivalentul a circa 1 milion de lei pe an. Năstase mai declară și 1000 de roni (circa 4000 de lei) remunerare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar și peste 295 de mii de lei de la Primăria Municipiului Chișinău, unde este consilier municipal. 

Imobile, terenuri și mașini. În 2009, Andrei Năstase intra în posesia unui apartament de 32 m2, valoarea căruia ajunge la circa 170 de mii de lei. Năstase declară că în 2010 a intrat în posesia a șase terenuri extravilane: cinci obținute prin donație și unul obținut printr-un contract de vânzare-cumpărare. În același an, obține prin donație o casă de locuit în valoare de peste 35 de mii de lei și alte patru averi imobile, toate în satul lui de baștină. 

În 2014, Andrei Năstase intră și în posesia unei case de locuit de 156 m2, care valorează peste 2,2 milioane de lei. Imobilul este amplasat în orășelul Codru din mun. Chișinău și a fost înscris inițial pe numele mamei sale. Năstase și-a explicat gestul prin faptul că în acea perioadă lupta cu Plahotniuc și se temea să nu-i fie deschise dosare penale, iar casa – confiscată. 

În 2023, Năstase devine proprietarul unui apartament de peste 123 m2, declarând că valoarea acestuia este de 670 de mii de euro, echivalentul a circa 13 milioane de lei. În același an, el procură și două garaje la prețul de 20 de mii de euro fiecare. Năstase declară o mașină produsă în 2018 și cumpărată în 2019, care ar costa 812 mii de lei, fără a fi indicată marca și modelul acesteia. Anterior, el declara un Volvo XC 90 – fabricat în 2018 și procurat în 2019 cu 41,7 mii de euro. 

Datorii. Năstase declară două datorii contractate în 2022. Una, în valoare de 566 de mii de euro (peste 10 milioane de lei), a fost contractată de la Commerzbank, una din cele mai mari bănci din Germania. Năstase se angajează să o returneze până în 2032, cu o rată a dobânzii de 2,93. A doua datorie, în valoare de 350 de mii de euro, Năstase urmează să o ramburseze până în 2027. În declarație este indicat că rata dobânzii este 0, dar nu se menționează de la cine a contractat-o. 

Controverse

Cumătrism. Fiind în fruntea Ministerului de Interne, Năstase l-a numit șef interimar al Inspectoratului General al Poliției pe cumătrul său, Gheorghe Bălan, care cu un an mai devreme fusese demis din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău. ZdG a scris anterior că Andrei Năstase ar fi contribuit și la numirea în funcție a fostului procuror general interimar, Dumitru Robu, care este finul de cununie al procuroarei Vera Chiranda, cumătra lui Andrei Năstase. Ultimul a fost timp de mai mulți ani la rând acuzat că ar fi promovat interesele nașului său de cununie, omul de afaceri anterior condamnat penal, Victor Țopa. 

Acuzații. În 2022, 10 consilieri ai fracțiunii Platforma „DA” din CMC, condusă de Năstase, au votat pentru aprobarea a șase Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) controversate. Liderul Platformei „DA”, Dinu Plîngău, considera că Andrei Năstase, deși nu a fost prezent la ședința CMC, era principalul responsabil, în condițiile în care era liderul fracțiunii. Atunci Năstase a fost dat afară din formațiune, iar Plîngău a cerut pornirea urmăririi penale pe aceste fapte.

Crucifix. Pe 15 septembrie 2019, pe un perete din interiorul sediului MAI a fost instalat un crucifix, iar la eveniment, pe lângă ministrul Năstase, au participat și Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, Vladimir, dar și Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru. În decembrie 2019, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a decis că instalarea crucifixului în holul unei instituții publice (Ministerul Afacerilor Interne, n.r.), însoțită de declarațiile ministrului de atunci, Andrei Năstase, precum că „toți cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci”, ar constitui acel comportament prin care un demnitar public, prin autoritatea sa, intenționat ar fi încercat să impună „celor care poartă uniforma Republicii Moldova” convingerea religioasă pe care o împărtășește. Astfel, Consiliul a decis că Andrei Năstase trebuie să aducă scuze publice, iar Ministerul Afacerilor Interne trebuie să înlăture simbolistica religioasă din holul instituției și să asigure protecția neutralității serviciului public și a principiului secularismului. Nefiind de acord cu decizia, Andrei Năstase a solicitat anularea ei în judecată, unde a obținut câștig de cauză. 

Octavian Țîcu, două încercări de a ajunge președinte

Prezidențialele 2020. Octavian Țîcu este candidatul Partidului Unității Naționale, pe care îl conducea. Țîcu obține doar 2,01% din sufragii în primul tur de scrutin. 

Prezidențialele 2024. Octavian Țîcu este desemnat drept candidat al blocului politic „Împreună” la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, în urma unui scandal ce s-a soldat cu retragerea din bloc a partidului „Coaliția Pentru Unitate și Bunăstare” (CUB), după ce au fost lansate mai multe acuzații. 

Afiliere politică. Colaborări cu cinci partide 

Anul 2013. Țîcu s-a implicat pentru prima dată în viața politică în anul 2013, când la propunerea Partidului Liberal condus atunci de Mihai Ghimpu, a fost timp de trei luni ministru al Tineretului și Sportului în guvernul Filat.

Anul 2015. Țîcu a contribuit la formarea Partidului Popular European din Moldova. În același an, a devenit consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă”. La scurt timp însă, Țîcu părăsește rândurile Partidului Popular European din Moldova.

Anul 2019. După ce s-a implicat în calitate de fondator al Mișcării Platforma „DA” împotriva regimului oligarhic condus de Vladimir Plahotniuc, Octavian Țîcu devine deputat în Parlamentul R. Moldova din partea Blocului „ACUM”, format din Platforma „DA” și PAS, deși a pierdut alegerile în Circumscripția uninominală din orașul de baștină, Ungheni. Inițial, a reprezentat Platforma „DA”, însă ulterior a părăsit fracțiunea și a rămas deputat independent în cadrul Blocului ACUM.

În același an, a candidat pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, obținând mai puțin de 5%. În luna decembrie a aceluiași an, Octavian Țîcu a fost ales Președinte al Partidului Unității Naționale (PUN), formațiune pe care o părăsește în 2021. 

Boxer și istoric. Octavian Țîcu este istoric și fost boxer profesionist, fost participant la Jocurile Olimpice din 1996. Între 1995 și 2003 el a devenit de 7 ori campion național al R. Moldova la box. Este cercetător științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei și conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova.

Avere. 150 de mii de lei venituri salariale în 2023 

În declarația de avere și interese personale depusă la CEC pentru anul 2023, Octavian Țîcu indică venituri din salarii și onorarii de la mai multe instituții, inclusiv din activitatea didactică. În total, familia Țîcu a câștigat circa 150 de mii de lei.

Familia candidatului Țîcu deține din 2015 un apartament de 128 m² în sectorul centru al capitalei, cu o valoare declarată de 739 de mii de lei. De asemenea, Octavian Țîcu are în proprietate un automobil Ford Focus produs în 2017, pe care l-a procurat în 2018. Valoarea declarată a mașinii este de 206 mii de lei. 

Octavian Țîcu mai declară un cont bancar deschis în R. Moldova, pe care păstrează 51 de mii de lei, dar și un cont deschis în România, pe care deține puțin peste 8000 de euro

Controverse

Bătaia dintre Țîcu și Chirtoacă. În 2019, după participarea în cadrul unei emisiuni televizate,  potrivit lui Chirtoacă, Octavian Țîcu l-a lovit după un schimb de replici pe care l-a avut cu acesta. 

„După încheierea emisiunii din această seară de la TVR, am mers tradițional și am strâns mâna participanților la emisiune, A. Țăranu și O. Ticu, precum și moderatorului, Vasile Munteanu și producătorului, Zina Cerchez. Atunci când l-am salutat pe O. Ticu, deși am dat mâna unul cu altul, am văzut că el a întors capul demonstrativ în altă parte, moment în care i-am spus: «Mai uită-te în ochii celui cu care dai mâna, domnule Țîcu!» Replica dumnealui a fost: «Mergi acolo înainte, bulică» (de fapt, cuvântul era cu litera «p»). I-am replicat: «Ești o jigodie» și m-am îndreptat spre ieșire. A urmat un picior sau un pumn în spate. Nu am văzut cu ce anume a lovit, pentru că eram întors cu spatele și mergeam în drumul meu”, acuza într-o postare pe Facebook fostul primar de Chișinău. Țîcu a negat că l-ar fi lovit pe Chirtoacă. „M-am lansat în politică să fac politică, nu circ. L-am împins să nu-mi stea în cale”, a comentat Octavian Ţîcu pentru Ziarul de Gardă.

Țîcu, acuzat că ar fi docil PAS-ului. La câteva zile după ce a pierdut lupta pentru desemnarea unui candidat unic la scrutinul din 20 octombrie în cadrul competiției interne a blocului „Împreună”, format din patru partide, liderul CUB, Igor Munteanu, a spus că formațiunea sa va propune un alt candidat, apolitic, la funcția de președinte, refuzând să-l susțină pe Țîcu, acuzându-l de docilitate față de actuala guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). 

„Nu agreăm și nu acceptăm ideea desemnării unui candidat care să fie docil actualei puteri și guvernării monopoliste din R. Moldova, mă refer la PAS. Membrii CUB nu acceptă în calitate de candidat o persoană ale cărei declarații creează controverse politice. Este un candidat conservator, să pornim de la aceasta. Și acest lucru contravine proiectului nostru de valori liberal-democratice, de unitate și coeziune națională”, se spunea în declarația CUB. „Influențele nocive ale oligarhilor fugari se extind tot mai mult și afectează prin imixtiune și anumiți actori politici de pe segmentul electoral pro-european”, a fost replica Blocului „Împreună”, care l-a susținut în continuare pe Țîcu. 

I s-a cerut să renunțe la mandatul de deputat. După ce în septembrie 2019 anunța că părăsește Platforma „DA”, liderii PAS și ai Platformei „DA” i-au cerut lui Țîcu să depună mandatul de deputat. Slusari a declarat pentru ZdG că „în mod normal, dat fiind faptul că a fost ales pe listă de partid, nu pe circumscripție, dacă nu se regăsește ca parte componentă a echipei, ar fi bine să-și depună mandatul.”

La rândul său, Octavian Țîcu susținea că tocmai pentru că a fost ales pe lista de partid nu va renunța la mandatul de deputat. „Dacă eu aș fi venit pe circumscripție, poate ar fi fost altfel, dar acest mandat a fost dat de toți cetățenii Republicii Moldova”, a comentat el în cadrul ediției din 18 septembrie a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, adăugând că nu a reușit să învingă în circumscripția uninominală din Ungheni „tocmai din această rivalitate dintre PAS și DA, pentru că DA a dispărut la jumătate de campanie și a trebuit să fac alegerile într-un mod paradoxal doar cu 12-14 oameni de la PAS – cu 27 de mii împotriva președintelui de raion”, dar motivând că a ales fracțiunea ACUM Platforma Da, pentru că dacă ar fi mers la PAS, blocul ACUM „era 15 la 11, ceea ce era incorect”. Totodată, vicepreședintele PAS, Mihai Popșoi, a scris pe pagina sa de Facebook că „un bărbat adevărat, într-o asemenea situație, își depune mandatul”. „Țîcu va avea o concurență acerbă pentru un loc în subsolul clasamentului”, a mai notat Popșoi. La rândul său, Țîcu a replicat că acesta „nu este o autoritate care să se dea cu părerea”.

Victoria Furtună: după o demisie cu scandal din organele procuraturii, se vrea președintă de țară

2006. Furtună își începe cariera de procuroare la Nisporeni, iar peste doi ani este numită în funcția de procuroare la Procuratura sectorului Botanica din municipiul Chișinău. 

2016. La scurt timp după venirea lui Viorel Morari la șefia Procuraturii Anticorupție (PA), Furtună devine acuzatoare de stat în cadrul PA. 

2017. Victoria Furtună ajunge în atenţia opiniei publice, fiind procuroarea care gestiona dosarul  penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar ulterior, şi dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al municipiului Chişinău, ambii învinuiți de corupție. 

2021. Furtună candidează la funcția de procuror general interimar după suspendarea din funcție a lui Alexandr Stoianoglo. Pierde însă lupta cu Dumitru Robu. 

Martie 2024. Victoria Furtună pleacă cu scandal din Procuratura Anticorupție.  Aceasta a lansat mai multe acuzații în adresa partidului de guvernământ și în direcția Serviciului de Informații și Securitate (SIS), spunând că ar fi supusă „unor persecutări”.

Aprilie 2024. Plecată din sistem, Furtună anunță lansarea unei asociații pentru combaterea și prevenirea corupției. Țara a fost împânzită cu bannere de promovare a asociației „VOX POPULI”. În cadrul evenimentului de lansare a platformei,  Furtună a ținut să precizeze că nu ar fi „afiliată unor persoane fugare”.

Iulie 2024. În regiunea transnistreană, unde sunt dislocate trupe rusești, cu „porumbelul păcii” în mâini, Furtună s-a lansat în cursa pentru fotoliul de șef de stat cu argumente false, afirmând că țara noastră ar fi amenințată cu declanșarea unui război după prezidențiale în cazul în care actuala președintă, Maia Sandu, ar câștiga un nou mandat. 

Avere: casă de milioane, donații de peste 400 de mii de lei și împrumuturi de aproape un milion

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2023 depuse la Comisia Electorală Centrală, familia Furtună a avut venituri salariale de peste 600 de mii de lei. Victoria Furtună a încasat 374 de mii de lei de la Procuratura Generală, iar soțul ei – 240 de mii de lei  de la compania „Promilton” SRL, firmă afiliată companiei de construcții „Sky House”. Alte 160 de mii de lei și 10 mii de euro, familia Furtună i-a obținut din donații. Circa 64 de mii de lei, familia Furtună i-a câștigat în dar la patru evenimente de familie.

Donațiile nu sunt o noutate în declarațiile de avere ale fostei procuroare. În 2017, Victoria şi soţul ei, Sergiu, au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro (peste 400 de mii de lei) au venit din partea soacrei sale, Zinaida Furtună, iar 80 de mii de lei – de la Gheorghe Gaburici, tatăl său. 

Victoria Furtună deține și cetățenia română, iar de la statul român, candidata la prezidențiale, care este una dintre vocile Rusiei în R. Moldova, a încasat 6000 de RONI, echivalentul a circa 24 de mii de lei – alocație pentru copii. 

Din 2017, familia Furtună are drept de abitație într-o casă de peste 101 m², valoarea căreia nu este indicată. Ziarul de Gardă a scris anterior că imobilul cu două niveluri se află la periferia capitalei, în or. Durleşti, şi este înregistrat pe numele soacrei candidatei, Zinaida Furtună. Aceasta l-a achiziţionat în decembrie 2012, la câteva luni după ce a fost dat în exploatare. Contractul a fost înregistrat la Cadastru în martie 2013. În toată această perioadă, Victoria Furtună se afla în concediu de maternitate. Oficial, casa are 101,6 m², dar şi un garaj de 34,8 m². Deşi imobilul apare în declaraţia de avere a procuroarei abia în 2017, vecinii menţionau pentru ZdG în 2017 că familia Furtună locuia de mai mulţi ani în acel imobil. 

Zinaida Furtună, soacra Victoriei Furtună, cea care a donat familiei procuroarei 20 de mii de euro şi i-a oferit dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, locuiește de mai mulţi ani în Italia, iar pe teritoriul R. Moldova nu gestionează nicio afacere. 

Din 2019, Familia Furtună are în proprietate un teren de 1,9 ha, obținut prin moștenire, valoarea căruia se ridică la puțin peste 16 mii de lei. Din 2021, Victoria Furtună are în posesie un automobil Skoda Superb fabricat în 2021, cumpărat în leasing, valoarea indicată a mașinii fiind de 19,8 mii de euro, iar cea de piață – de 43,7 mii de euro. Furtună a indicat că motivul diferenței dintre valoarea bunului și valoarea sa de piață este achitarea în rate a contractului de leasing. 

Candidata la prezidențiale declară că familia sa are contractate șapte împrumuturi în valoare totală de circa 37 de mii de euro și 84 de mii de lei, cinci dintre ele fiind cu dobândă de 0%, creditorii nefiind indicați. În 2021 a contractat un credit de la OCN „Capital Leasing SRL” pentru procurarea mașinii. A achitat inițial 23,7 mii de euro și s-a obligat să ramburseze datoria integral până în 2026. 

În 2022 și 2023 a împrumutat 19 mii de euro de la patru persoane, bani pe care s-a angajat să-i restituie până în 2024, 2026 și 2027, însă nu menționează cine este creditorul. Toate cele patru credite sunt cu o dobândă de 0%. În 2023 a luat încă un împrumut de la Micro Invest în valoare de 34 de mii de lei, pe care s-a obligat să-l întoarcă până în 2024 și un alt credit de la Moldova Agroindbank în valoare de 50 de mii de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. 

Controverse

Demisie cu scandal. În martie 2024, Furtună a demisionat cu scandal de la PA, acuzând presiuni din partea unor instituții publice. Atunci, ea declara că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Aparatul Președintelui ar fi lucrat în tandem și ar fi folosit informații denaturate pentru a refuza numirea și promovarea unor judecători, candidaturile cărora au fost respinse anterior de președinta Maia Sandu. Anterior, în luna februarie, Victoriei Furtună i-a fost refuzat accesul la secretul de stat, fiind declarată de către SIS „o amenințare la adresa securității naționale”. Ea acuza că acest fapt s-ar fi produs după ce a inițiat o investigație aferentă „acțiunilor ilegale ale unui grup de persoane care fac dezmăț în sistemul judecătoresc al R. Moldova”. Procuratura Generală anunța, la rându-i, că a deschis un dosar penal, clasat ulterior, după ce s-a constatat că materialele unei cauze penale au fost scurse către anumite canale de Telegram. 

Biserica face campanie pentru Furtună. Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, s-a angajat deschis în luna septembrie să facă campanie electorală pentru candidata la funcția de președinte, Victoria Furtună, deși, conform legii, biserica trebuie să rămână separată de stat și să fie o structură apolitică.

Relația cu gruparea Șor. Deși a fost înregistrată drept candidată independentă, Victoria Furtună a fost afiliată în ultimele săptămâni de campanie grupării controlate de Ilan Șor. Deși Victoria Furtună își anunță întâlnirile electorale pe rețelele de socializare, ZdG a constatat în cadrul investigației „În slujba Moscovei” că la întâlnirile ei sunt mobilizați, prin intermediul chaturilor de pe Telegram coordonate de gruparea lui Ilan Șor, oameni din rețeaua lui Ilan Șor. În aceeași investigație, oamenii lui Șor se așteaptă la excluderea ei din cursă și spun că au „rezerve” pe care le vor anunța mai târziu, cu doar o zi înainte de alegeri. Furtună neagă că ar fi susținută de Șor și acuză că „cineva încearcă special să facă unele acțiuni și să-mi distrugă campania electorală”.

Furtună a instrumentat dosarul penal în care deputatele afiliate lui Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova, erau cercetate pentru corupție în cauza penală privind frauda bancară,  fiindu-le incriminată comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari și a spălării banilor în interesul unui grup criminal organizat. Ulterior, Furtună și-a retras acuzațiile. Mai mult, o anumită perioadă, Furtună a făcut parte din completul de procurori care instrumenta și dosarul lui Ilan Șor.

Tudor Ulianovschi, după o pauză în diplomație, direct spre Președinție

Anii 2005-2014. Tudor Ulianovschi a deținut mai multe funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Anul 2014. Tudor Ulianovschi a devenit viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, responsabil inclusiv pentru diplomația economică, relațiile economice internaționale și relațiile bilaterale, deținând funcția până în 2016, pe perioada Guvernelor Filat, Leancă, Gaburici și Streleț.

Anul 2016. Ulianovschi devine Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein, cu reședința la Geneva, funcție pe care o deține până în 2017.

Anul 2018. Până la demisia Guvernului Filip în vara lui 2019, Ulianovschi a deținut funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. 

Anul 2020. A candidat la Șefia Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), dar s-a retras din concurs. „Din păcate, presiunile politice de la nivel naţional, gelozia şi răzbunarea – fie personală, fie de natură politică a unor demnitari de stat de nivel înalt, au determinat diplomaţia R. Moldova să nu promoveze candidatura aşa precum se procedează în orice campanie de talie mondială”, acuza el după retragerea din cursă.

Anul 2024. După o pauză în diplomație, Ulianovschi  revine în R. Moldova și după mai multe apariții în presa locală și internațională, își anunță intenția de a candida la prezidențiale. Inițial, a declarat că se va consulta cu diferite partide în vederea obţinerii sprijinului pentru alegeri, ulterior însă, și-a anunțat decizia de a participa în calitate de candidat independent.

Avere. Venituri salariale de 3 milioane de lei și apartament de un milion de lei

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2023, familia Ulianovschi a avut venituri salariale totale de circa 260 de mii de dolari canadieni, echivalentul a 3,3 milioane de lei. 

Candidatul Tudor Ulianovschi a raportat venituri de la compania „Grasshopper Energy” din Canada, un dezvoltator global și un proprietar de active fondat în 2007. Compania dezvoltă proiecte în domeniul energiei durabile. Conform informațiilor din CV-ul său, Ulianovschi este   prim-vicepreședinte al companiei, gestionand un portofoliu global de peste 2 miliarde USD în domeniul energiei verzi. Soția acestuia, Corina Cojocaru, a avut venituri de la organizația „Mission 2025”, ce are proiecte în domeniul energiei verzi și este fondată de Azeem M. Qureshi, cel care a fondat și compania „Grasshopper Energy”, la care este angajat Tudor Ulianovschi. 

În declarație sunt trecute și alocațiile pentru copii: 100 de mii de lei primiți de la statul R. Moldova și 5400 de euro, echivalentul a 95 de mii de lei – de la statul român. 

Familia Ulianovschi are în proprietate un apartament de 151 m² cumpărat în 2019, valoarea indicată a acestuia fiind de puțin peste un milion de lei. Ulianovschi nu declară nici o mașină.

Tudor Ulianovschi trece în declarația de avere și interese nouă conturi bancare, pe care ține 13,6 mii de euro, 131 de mii de lei și 32,3 mii de dolari canadieni. El mai trece în declarație două credite, ambele de câte 300 de mii de lei, contractate în 2023 cu o rată a dobânzii de 5%, pe care se angajează să le returneze până în 2030.

Controverse

Anterior, politicianul și diplomatul Iurie Reniță, fost ambasador al R. Moldova în România, l-a acuzat pe Ulianovschi că ar fi organizat întâlniri secrete ale ambasadorilor R. Moldova cu Plahotniuc la hotelul „Leogrand” și că ar fi participat la ședințele preliminare ale guvernului de la sediul PDM-ului de pe strada Armenească, conduse tot de Plahotniuc. 

Alături de Vaja Jhashi la inaugurarea Ambasadei de la Abu Dhabi. Fiind în funcția de ministru de Externe, Ulianovschi a fost membru al delegației care a participat la inaugurarea, în mai 2018, a Ambasadei Republicii Moldova la Abu Dhabi, într-o clădire de lux. Din delegația Republicii Moldova a făcut parte și miliardarul Vaja Jhashi, prieten  și coleg cu Plahotniuc în Consiliul de administrare al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova.  

Tudor Ulianovschi a respins acuzațiile lansate anterior în spațiul public de către diplomatul și politicianul Iurie Reniță. „Nu am organizat întâlniri secrete cu nimeni, am organizat întâlniri cu ambasadorii care au fost oficiale, iar ședințe preliminare ale Guvernului au avut loc în clădirea Guvernului”, a comentat Ulianovschi acuzațiile lui Reniță. Cât despre numirea soției  în calitate de reprezentantă la Organizația Mondială a Comerțului, Ulianovschi spune că aceasta „era deja delegată cu aproape un an înainte ca eu să devin ambasador la Geneva. Nu se afla în subordinea mea directă”. Întrebat despre relația rudelor sale cu Plahotniuc, Ulianovschi spune că „am 23 de verișori, nu sunt responsabil de deciziile și viața lor.”

Natalia Morari”: de la TV 8 spre Platon și apoi în cursa prezidențială

2007. Natalia Morari a apărut în spațiul public în anul 2007, urmare a publicării mai multor articole despre banii partidului de guvernământ din F. Rusă. 

2008-2009. Morari a plecat din Rusia în 2008 și nu a mai fost lăsată să intre înapoi în țara lui Putin. Natalia Morari s-a aflat în mijlocul acțiunilor din aprilie 2009, numite și „Revoluția Twitter”.

2009-2021. Revenită în R. Moldova, Natalia Morari s-a angajat la Publika TV, unde a moderat emisiunea „Fabrika”. Mai târziu, lansează emisiunea „Politica” la postul de televiziune TV7,  unde lansează și alte două emisiuni – „INTERPOL” și „Candidat”. În iunie 2017, lansează Asociația Obștească Media Alternativă și postul de televiziune TV8, bazat pe anteriorul post TV7, pe care l-a obținut de la fostul său partener, Chiril Lucinschi. La TV8, Morari moderează emisiunea „Politica Nataliei Morari” până în 2021, când pleacă în urma scandalului născut după ce a recunoscut în public că Veaceslav Platon este tatăl copilului său. 

Mai 2024. La inițiativa fostei jurnaliste Natalia Morari, mai mulți politicieni de opoziție se întâlnesc și discută despre identificarea unui candidat unic la prezidențiale. Invitația Nataliei Morari a fost acceptată de ex-ministrul de Externe Tudor Ulianovschi, ex-bașcana Irina Vlah, președintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, deputatul neafiliat Gaik Vartanean, membru al Partidului „Mişcarea Alternativă Naţională” (MAN), președintele Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu și președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat. Aceștia nu s-au înțeles, iar ulterior, majoritatea partidelor și-au desemnat propriii candidați  la funcția de președinte. 

Iulie 2024. Morari și-a anunțat intenția de a candida independent la alegerile prezidențiale. A mai spus că vrea să-și înființeze un partid și că are planuri politice nu doar pentru scrutinul din 20 octombrie curent.

Avere: Mercedes-Benz GLC-300, geantă Chanel și bitcoin

Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC),  în 2023, Morari a obținut un venit de peste 84 de mii de lei de la firma „Media Sapiens SRL”. Ea mai indică o donație în sumă de 36 de mii de euro în dreptul copilului său minor, fără a indica cine este donatorul. Tatăl copilului Nataliei Morari este controversatul afacerist și politician Veaceslav Platon, care este poreclit „raiderul nr. 1 din spațiul CSI”. În 2024, Natalia Morari a intrat în posesia unui Mercedes-Benz GLC-300 4Matic fabricat în 2023. Un asemenea automobil costă circă 70 de mii de euro.

Fosta jurnalistă declară că  în 2021 a primit drept donație o geantă Chanel, care valorează circa 10 000 de dolari americani, în 2013 a primit drept donație un ceas de aceeași marcă, în valoare de 8000 de dolari americani, iar în 2010 – unul produs de firma „Rolex”, care valorează 7000 de dolari americani. 

Morari declară și faptul că în 2022 a cumpărat 0,5 și 0,29 de bitcoini, o monedă digitală populară, creată în 2009 de Satoshi Nakamoto. Ea menționează că aceștia ar valora circa 16 mii de dolari americani. Morari indică în declarație că locuiește într-un apartament de 176,8 m², pentru care are drept de uz din 2021. Ea a declarat anterior în cadrul unui podcast că locuiește „în chirie” la copilul său, care este proprietarul apartamentului. 

Controverse: relația cu Platon și oamenii lui Șor

Veaceslav Platon, tatăl copilului Nataliei Morari. După ce inițial a spus în spațiul public că a recurs la procedura de fertilizare in vitro pentru a da naștere unui copil, în 2021, Natalia Morari a anunțat că Veaceslav Platon este tatăl copilului său. Morari a făcut anunțul, acuzând: „În ultimele săptămâni eu sunt șantajată de către oamenii din SIS cu aceste detalii din viața mea personală. Se dorește supunerea mea ca jurnalist, dar asta nu va fi niciodată. Ironia sorții este că asta sunt tot acei oameni care au slujit cu dedicație și pe timpul lui Plahotniuc, tot ei sunt cei mai harnici și astăzi.” 

Litigii. Conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, Natalia Morari se află în litigiu cu „Media Alternativă” în care se solicită, din partea ambelor părți, anularea unor acte și contracte. Anterior, instanța a luat unele decizii în cadrul acestui litigiu, care durează de mai mulți ani. Morari se mai judecă și cu Dumitru Alaiba „cu privire la apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale”. 

Noi acuzații pe axa Morari – TV8. Un nou episod al disputei dintre TV 8 și Natalia Morari s-a consumat marți, 15 octombrie, când la dezbaterile electorale organizate de postul de televiziune a fost invitată Morari. Acestea nu au mai avut loc din cauza unei pene de curent. Una dintre moderatoarele dezbaterii, Mariana Rață, a declarat că ar fi vorba despre o „provocare” și că este prima dată când energia electrică a fost deconectată în sediul televiziunii. O singură candidată s-a prezentat la dezbateri, Natalia Morari, iar transmisiunea live s-a întrerupt încă la început, în timp ce aceasta era prezentată. După ce au fost chemați oamenii legii pentru a documenta cazul, Mariana Rață a spus că pană de curent nu ar fi întâmplătoare și că „singurul om care a avut de beneficiat este Natalia Morari”. „Mă tem să spun că ne aflăm în fața unei provocări. Am chemat Poliția ca să înțelegem cum s-a întâmplat acest lucru, de ce s-a deconectat lumina la TV8 exact în momentul în care a început dezbaterea cu Natalia Morari”, a afirmat Rață, care a mai sublinat că curentul a fost deconectat doar în platoul unde urmau să aibă loc dezbaterile, nu și în restul clădirii.

La scurt timp după incident, candidata, care se prezintă a fi independentă, a fost live pe rețelele de socializare. Celălalt moderator al dezbaterilor, Anatolie Golea a menționat că „Natalia era pregătită să facă practic să facă live”. Într-un comentariu pe rețelele de socializare, Morari s-a arătat nemulțumită de întreruperea curentului și a spus că „TV8, care odată reprezenta o platformă a adevărului și libertății de exprimare, a ajuns să servească interesele celor care acum controlează puterea, în loc să apere cetățenii”.

Propagandă plătită de Platon. Potrivit unui raport realizat de Watchdog, Veaceslav Platon a cheltuit mii de euro pentru promovarea dezinformării realizate de Natalia Morari în mediul on-line. Veaceslav Platon a promovat în perioada 25 aprilie – 24 mai în jur de 84 de reclame pe pagina sa personală de Facebook și pe cea a Nataliei Morari, cheltuind aproximativ 18 400 de euro. Doar pentru săptămâna 18-24 mai, Platon a cheltuit pentru promovarea reclamelor de pe cele două pagini 3100 de euro. Oligarhul distribuie în mare parte conținutul propagandistic furnizat de Natalia Morari.

Eveniment electoral organizat de oamenii lui Șor. Pe data de 6 octombrie, în incinta Casei de Cultură din localitatea Brăviceni, raionul Orhei, a fost prezentată candidatura fostei jurnaliste Natalia Morari la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Potrivit surselor ZdG, de organizarea evenimentului s-a ocupat Eugenia Băleanu, directoarea gimnaziului din localitate. Băleanu a fost președinta organizației teritoriale Brăviceni a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional. În vara acestui an, Băleanu, conform surselor ZdG, a fost documentată de organele de drept după ce a adus bani din Federația Rusă în cadrul unei scheme puse la cale de oamenii lui Șor. Natalia Morari a confirmat informațiile, declarând că pentru ea nu contează „preferințele politice” ale oamenilor care lucrează împreună cu ea.