La serviciu – ca „în iad”, spun angajații de la Crucea Roșie și roagă să fie salvați. Președinta SCRM: „Vor bani și putere”
Acuzații privind delapidarea fondurilor Societății „Crucea Roșie” Moldova, vânzarea coletelor umanitare, utilizarea resurselor în scopurile personale ale familiei președintei, atitudinea agresivă și ostilă a președintei față de subalterni, boicotarea dezvoltării filialelor societății, refuzul proiectelor care prevăd asistarea implementării acestora de către coordonatori din partea donatorilor – sunt învinuiri despre care mai mulți actuali și foști angajați ai Crucii Roșii le-au povestit reporterilor ZdG, sub anonimat.
Președinta Societății, Larisa Bîrcă, declară însă că „în Societatea de Crucea Roșie din Moldova nu este corupție, nu se fură și nu se fac încălcări financiare, iar persoanele care vor bani și putere nu au loc în Crucea Roșie, pentru că aici nu sunt nici funcții și nici bani.”
Potrivit unei scrisori anonime trimise la redacția ZdG, de ani de zile, în mai multe raioane ale R. Moldova s-ar vinde colete ce conțin ajutoare umanitare, cu aportul președintei Societății „Crucea Roșie” Moldova (SCRM), Larisa Bîrcă. Pentru a încerca să verifice faptele invocate în scrisoare, ZdG a discutat cu mai multe persoane care sunt sau au fost angajate în cadrul SCRM, iar ulterior, mai mulți directori regionali ai Crucii Roșii, sub anonimat, au confirmat și chiar au completat lista acuzațiilor din scrisoarea anonimă.
Angajații SCRM: „Venim la serviciu ca la moarte”
În timp ce, conform legislației R. Moldova, „Societatea de Cruce Roşie din Moldova îşi realizează atribuţiile şi scopurile bazându-se pe principii de umanitate, de a preveni și a uşura suferinţele omului în orice împrejurări şi a asigura respectarea persoanei”, angajații SCRM se plâng de încălcarea acestor principii de către însăși președinta Societății.
„Venim la serviciu ca la moarte, (…) la Crucea Roșie e ca în iad” – zic angajații SCRM și povestesc că ani la rând ar fi răbdat „tratamentul abuziv” al președintei SCRM, Larisa Bîrcă. Directorii de filiale îi compătimesc pe angajații din sediul central și susțin că se mențin la Crucea Roșie datorită faptului că între oficiul central și oficiile regionale, până la începerea războiului din Ucraina, aproape că nu exista comunicare. „Coletele umanitare erau primite și transmise beneficiarilor în baza listelor întocmite de către Direcțiile de asistență socială. Când are nevoie de noi, președinta știe să ne încurajeze, motiveze și manipuleze. În rest, e bătaie de joc – proasta din raionul x, debila din raionul y”, spun angajații SCRM. „Pe lângă activitatea de la Crucea Roșie, toți membrii din regiuni suntem angajați în diverse instituții, suntem oameni respectați și cu un anumit statut în raioanele noastre”, declară Victoria (nume schimbat, n. r.), una dintre directoarele CR.
„Nu este în caracterul meu să ridic vocea și să înjosesc pe cineva. Lucrez atâția ani la Crucea Roșie și știu ce comportament trebuie să ai cu oamenii. Ca să faci față lucrurilor enorme care sunt în SCRM, trebuie să ai și putere și să-ți iubești oamenii. Oamenii care vin după funcții și după bani, în CR nu se rețin mult – ei vin după funcții, dar în CR nu sunt nici bani și nici funcții mari”, susține, la rându-i, Larisa Bîrcă, președinta SCRM, care acuză că cei care au trimis scrisoarea la ZdG „ar avea interese ascunse”.
Atrași subtil în acte de corupție, unii angajați ai SCRM nu pot acuza abuzurile de la SCRM fără a se autoacuza
Pentru a exclude „interesele” actualilor angajați, care, conform celor relatate de Larisa Bîrcă, ar dori „bani și putere”, ZdG a discutat cu mai multe persoane care au activat anterior la SCRM. Câțiva dintre foștii angajați au refuzat să ofere vreun comentariu, o fostă angajată a izbucnit în plâns și a spus că nu poate încă să vorbească despre acest subiect, în timp ce o altă fostă angajată ne-a rugat să nu pomenim numele ei nici într-un context, pentru că ar fi fost amenințată că dacă vorbește, „nu va avea loc nici în țară”.
Deși inițial majoritatea au refuzat să vorbească, câteva persoane au revenit peste câteva zile, spunând că apelul telefonic al reporterilor ZdG le-ar fi „zdruncinat echilibrul pe care abia îl recapătă după ce au plecat de la Crucea Roșie”. Bulversați de emoții, oamenii ne-au zis că au „trăit ca în iad” și au povestit despre „dublele standarde ale președintei”, care acționează după principiul „dezbină și conduce”. Foștii angajați au relatat schema prin care președinta ar „vâna și angaja” la Crucea Roșie persoane care au activat anterior sau care au rude apropiate angajate în judecătorii, procuratură sau serviciul fiscal, iar apoi i-ar atrage subtil în acte de corupție.
Inițial, spun aceștia, subalternii sunt „recompensați”, pentru că „sunt angajați foarte buni” și li se oferă „daruri din coletele destinate familiilor social-vulnerabile”. Apoi, pentru că au semnat actele falsificate de unde „au fost extrase darurile”, li se acordă o mărire de salariu. Prinși în caruselul corupției și „forțați să semneze acte, precum că ar fi participat la licitații, tendere, inventarierea coletelor și a mijloacelor societății, dar și rapoarte privind unele activități inexistente pentru care se alocă fonduri financiare de către donatorii străini”, mulți dintre directorii filialelor și angajații SCRM ajung în imposibilitatea de a acuza corupția și abuzurile de la SCRM, fără a se autoacuza, reclamă oamenii.
Salarii „de mii de euro pentru directoare și fiul ei”. Voluntariat și câte 400 de lei pentru ceilalți angajați
Directorii CR din regiuni susțin că ani la rând au activat în calitate de voluntari la Crucea Roșie, lucru confirmat ulterior și de către Larisa Bîrcă. „De-a lungul anilor, de dragul bifei, în trei filiale a fost implementat câte un proiect și directorii primeau circa 400 de lei. Din noiembrie 2022 am început să fim salarizați. Odată cu venirea Federației Internaționale de Cruce Roșie (FICR) în Moldova, s-a aflat că președinta și fiul ei ridicau lunar salarii de mii de euro”, zice Ina (nume schimbat, n. r.), directoare de filială la CR.
„Ni se spunea că nu sunt bani și că CR este o organizație umanitară care activează în bază de voluntariat. În realitate, s-a aflat că președinta nu dorea să facă angajări, motivând că «în Moldova nu sunt specialiști, în Moldova n-ai cu cine vorbi, în Moldova n-ai cu cine lucra». Toată Moldova este proastă, iar în Societatea noastră lucrează numai ea și feciorul ei iubit”, susține revoltată Ana (nume schimbat, n. r.), o altă directoare regională a CR, menționând că Federația a insistat ca la SCRM să fie angajat un director executiv, spunând că „opresc finanțarea dacă nu vă conformați”, după ce ani la rând, contrar legislației, Larisa Bîrcă ar fi cumulat funcțiile de președintă și coadministratoare a Societății, fapt ce „reprezintă conflict de interese”.
Solicitată să comenteze aceste acuzații, Larisa Bîrcă spune că „R. Moldova este o țară săracă și Crucea Roșie din R. Moldova este foarte săracă. Îmi iubesc foarte mult Societatea și am fost nevoită să duc aceste funcții din lipsă de bani. Copilul meu nu a avut favoruri, nu a fost promovat, a stat în umbră și m-a ajutat, pentru că nu aveam personal care să lucreze la Crucea Roșie”.
Alexandru Bîrcă spune despre mama și președinta SCRM că este „o persoană foarte profesionistă. Știe să ceară de la angajați lucrul pentru care fiecare angajat este achitat și este foarte omenească. În sens că înțelege când un angajat are o problemă, întotdeauna o să asculte și mereu o să îndrume persoana să ia o decizie în favoarea sa.”
Pentru a proba „sărăcia” de la Crucea Roșie, reporterii ZdG au solicitat spre analiză rapoartele anuale ale SCRM pentru ultimii trei ani financiari. Deși, conform Legii 139, „SCRM asigură mijloacelor de informare în masă accesul neîngrădit la informaţiile despre activitatea sa şi la rapoartele sale anuale”, nu ni s-a oferit această informație pentru că „din lipsa resurselor financiare, nu publicăm nici rapoartele narative și nici rapoartele financiare”.
Fost angajat SCRM: „Documentele au fost mușamalizate și Inspecția Muncii nu a găsit nereguli”
Potrivit directorilor de filiale, lucru confirmat ulterior și de Larisa Bîrcă, până în 2022, la SCRM erau 4-5 angajați: președinta, fiul ei – coordonator de programe, o contabilă și un depozitar. În momentul documentării acestui material, la insistența FICR de a se face angajări, în sediul central SCRM sunt 12 angajați. Din iunie 2023 a fost angajată și o directoare executivă. „La sediul central este o fluctuație foarte mare de personal. Oamenii se angajează, dar este imposibil de lucrat – găsesc motive și pleacă. Psihologic nu rezistă”, spune una dintre angajatele CR. „În cadrul entității CR Moldova este o sclavie modernă prin neplata și folosirea în scopuri comune a angajaților”, susține Ina.
Iurie Railean a activat în calitate de șofer la Crucea Roșie și povestește că „timp de patru luni am lucrat în medie câte 12 ore pe zi. Am fost de acord să lucrez peste program și verbal mi s-a spus că aceste ore vor fi plătite suplimentar. Când am solicitat să fiu remunerat, Larisa Bîrcă a început să mă numească cu cuvinte murdare. Am depus cererea de demisie, apoi am scris cerere la Inspecția Muncii ca să-mi fie achitate orele muncite supra-program. Ulterior, am aflat de la foștii colegi că documentele au fost mușamalizate și Inspecția Muncii nu a găsit nereguli”, a punctat fostul angajat.
Directorii regionali CR își cer drepturile – „transparență, evitarea sclaviei moderne și a denigrărilor”
ZdG a intrat în posesia unei adresări colective, din aprilie 2023, către președinta SCRM, dar și către Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) și FICR, în care 10 din cei 16 directori regionali ai SCRM cer să fie respectate prevederile Statutului SCRM: „asigurarea transparenței bugetului Crucii Roșii, informarea staffului de directori cu privire la proiectele implementate pe teritoriul R. Moldova, Statutul și Regulamentul de funcționare a filialelor de Cruce Roşie, asigurarea cu ştampilă a tuturor filialelor, facilitarea conlucrării și comunicării profesionale cu filialele; evitarea fenomenului de sclavie modernă; evitarea denigrărilor discriminatorii și presiunii perpetue; deschiderea conturilor fiscale în vederea cererii de finanțare personalizate per filială direct de la donator pentru proiecte şi programe social-umanitare; informarea cu privire la rezultatele investigației Auditului independent realizat de la Geneva în cadrul SCRM etc.”
Cu referire la această adresare colectivă, Larisa Bîrcă a menționat că „oamenii au fost duși în eroare de către un grup de persoane din cadrul SCRM care vor bani și putere” și că șase din cei zece semnatari și-au retras ulterior semnăturile în scris.
ZdG a intrat în posesia celor șase scrisori care au un conținut foarte asemănător. „Declar că în momentul semnării am fost dusă în eroare referitor la conținut și nu am perceput scopul urmărit de către autori. Am fost evaziv informată referitor la faptul că petiția va fi de uz intern și că nu va fi expediată în adresa Federației și a Comitetului. După ce am intrat în esența lucrurilor, îmi retrag semnătura”, se arată în scrisoarea semnată de Felicia Zagoriciuc, directoarea filialei Briceni.
Directoarea filialei Crucea Roșie Briceni: „Vă arăt cine vinde și cine îi dă mită doamnei Bîrcă”
Luate prin surprindere de către reporterii ZdG cu întrebări și detalii despre vânzarea coletelor cu ajutor umanitar în raionul Briceni, Larisa Bîrcă și Felicia Zagoriciuc, directoarea filialei SCRM din Briceni, își aduc un șir de acuzații reciproce. Inițial, vânzarea coletelor a fost pusă pe seama a doi voluntari care ar fi furat colete din depozitul de la Briceni. Felicia Zagoriciuc spune că au fost furate „circa 100 de colete de ajutor umanitar”, în valoare de circa 90 de mii de lei, iar Larisa Bîrcă declară că sunt „prejudicii de milioane”.
„Regretăm foarte mult ceea ce s-a întâmplat în Briceni. Am fost anunțați prin telefon că se vinde ajutor umanitar și am reacționat prompt. Trebuie să raportăm ajutorul umanitar de milioane care a plecat în Briceni, dar deocamdată nu putem să-l închidem (nu poate fi casat, n. r). Este un caz fără precedent care ne-a afectat imaginea”, zice președinta SCRM.
În timp ce, alți angajați susțin că „se cunoaște că la filiala din Briceni se fac vânzări încă de la deschiderea filialei (…) și că între Zagoriciuc și Bîrcă există o colaborare în acest sens. Fiind informată în repetate rânduri de către angajații din sediul central că oamenii sună referitor la vânzarea coletelor umanitare în Briceni, Larisa Bîrcă i-ar fi apostrofat cu fraza: «Dar vouă nu vă este indiferent ce fac alții?»”, spune Ina, directoare de filială la Crucea Roșie (CR).
„Am avut doi lucrători care au intrat în garajul personal și au furat. Din această cauză, au apărut vorbele în raion că se vând colete. Ceea ce ține de dna Bîrcă – rezultatul anchetei va arăta că nu am nicio vinovăție. Chișinăul (administrația SCRM, n. r.) demult luptă să mă concedieze. Știți din ce cauză? Fiindcă acolo sunt vânzări foarte mari și în raioane nu ajung coletele umanitare care trebuie să ajungă. Și iată, când cineva vrea să ia de pe spatele lor – vor să dea pe spatele altcuiva. Vă fac o scrisoare și o să vă arăt cine vinde și cine îi dă mită doamnei Bîrcă”, ne-a zis Felicia Zagoriciuc.
Întrebată dacă deține probe și dacă o acuză nemijlocit pe Larisa Bîrcă, directoarea din Briceni a spus: „Da, dețin probe. Eu nu o acuz. Ea mă acuză pe mine. Dumnealor vor să scape de pe spatele lor, dând pe spatele meu” și a promis că ne va trimite la redacție probe despre vânzarea coletelor umanitare care ar incrimina administrația de la Chișinău și filialele SCRM implicate în fraude. După această discuție însă, Felicia Zagoriciuc nu a mai răspuns la apelurile noastre telefonice.
Inspectoratul General al Poliției ne-a informat că a investigat la sfârșitul lunii aprilie un episod de furt de colete de la CR la Briceni. „Au fost sustrase 100 cutii de pachete alimentare, 100 de plapume și 20 de truse de igienă pentru bebeluși, cauzând un prejudiciu material în valoare de 132, 6 mii de lei”, spun autoritățile.
Directorii regionali: „Apeluri cu amenințări în ore de noapte, agresivitate și batjocură”
Câțiva dintre directorii CR cu care ZdG a discutat, spun că au încercat să aibă la filială o activitate cât mai transparentă, pentru a nu fi șantajabili. „După sesizare, au urmat câteva luni de calvar, agresivitate și batjocură. Eram sunați și amenințați inclusiv în toiul nopții. Urmare a unei presiuni continue, mulți au început să-și retragă semnătura. Intimidați, înjosiți, făcându-se referire inclusiv la viață intimă și la membrii familiei – mulți s-au retras de frică”, susține una dintre directoarele CR.
„Larisa Bîrcă șantajează personalul că va crea fabule de corupție pentru fiecare director şi îi va denunța la organele competente. Aceste presiuni se derulează de ani de zile. Astfel de comportament şi amenințări sunt atribuite către personal în cazul în care angajatul dezaprobă unele decizii ale preşedintei sau solicită claritate și informații adiţionale. În unele cazuri, angajații care ajung la altercații sunt impuși să înainteze cerere de demisie”, scriu angajații SCRM.
„Putem să-i deranjăm și la ora 12:00 noaptea. Asta-i Crucea Roșie. Eu nu dorm și nu pot să-i las să doarmă. Trebuie de ajutat oamenii”, spune Larisa Bîrcă, în timp ce angajații susțin că la CR în Moldova nu există urgențe care ar scuza apelurile de noapte ale șefei.
Acuzații privind trucarea de licitații
Întrebați de reporterii ZdG dacă dețin probe în susținerea acuzațiilor privind delapidarea și trucarea licitațiilor de către administrația CR Moldova, angajații SCRM spun că „fosta contabilă care deținea toate actele și dovezile a decedat”, dar că anume ea i-ar fi informat despre neregulile din SCRM, inclusiv despre faptul că „la licitațiile SCRM participau companiile a trei frați, că sute de mii de lei au fost transferate pentru haine de brand, chipurile pentru deținuții din penitenciare și pentru obiecte de lux pentru familiile social-vulnerabile care erau, de fapt, pentru fiul președintei, (…) saci cu documente au fost arși înaintea auditului internațional”, povestesc angajatele SCRM.
Angajații SCRM cu care am discutat, susțin că „totuși durerea lor cea mai mare” este că în condițiile războiului de la graniță, în R. Moldova SCRM ar putea lua o „amploare deosebit de mare și ar putea ajuta foarte multă lume, dar multe ajutoare sunt refuzate. Președinta boicotează toate inițiativele FICR de a consolida filialele și refuză toate proiectele și finanțările în care nu ar deține controlul total asupra mijloacelor financiare – atitudine care vine în contradicție cu Statutul și misiunea SCRM.”
„De la începutul războiului din Ucraina, multe societăți axate pe conflictul armat care se ocupă cu ajutorul refugiaților și a populației locale, vor să ne ajute, însă președinta respinge din start toate proiectele în care donatorii insistă ca ai lor coordonatori să asiste la implementarea proiectelor – nu vrea să-și piardă funcția și controlul asupra societății”, spune Ana, directoare regională la CR.
„Până în acest moment, au reușit să se dezvolte doar filialele ale căror directori erau foarte insistenți și incisivi sau 2-3 filiale de care Societatea Națională avea nevoie să arate că se lucrează și în teritoriu”, spune Ina, o altă angajată a SCRM. „FICR oferă suport financiar mare și a propus ca filialele din teritoriu să-și procure oficii. S-a procurat un singur oficiu, cu foarte multă insistență și mulți nervi. Unele solicitări din teritoriu, pur și simplu au fost ignorate”, povestește Ana.
Larisa Bîrcă declară însă că „niciodată nu a fost refuzat niciun donator. Crucea Roșie este viața mea. Îmi iubesc foarte mult oamenii din țară și întotdeauna am căutat surse financiare ca să ajut acești oameni.”
Avocată, despre situația de la Crucea Roșie: „Toate aceste încălcări s-au făcut cu scopul de a deține controlul abuziv în cadrul SCRM”
Larisa Bîrcă activează la Crucea Roșie Moldova din anul 1978, iar din anul 2000 este președintă a SCRM. La solicitarea ZdG, avocata Olga Secrieru a analizat activitatea asociației și a stabilit că în urma modificărilor introduse în statutul SCRM, înregistrat la ASP, președinta SCRM poate cumula funcțiile de președinte, administrator și cea de director executiv al Asociației, „ceea ce a creat în timp un control exclusiv asupra Asociației de către actualul Președinte. Acest fapt contravine Legii cu privire la organizațiile necomerciale, or cumularea funcțiilor executive și de supraveghere de către președinte este interzisă.
Având în vedere că Președintele cumula aceste funcții în cadrul Asociației, acesta își înainta propria candidatură la funcțiile nominalizate și, astfel, deținea tot controlul în cadrul SCRM. Toate aceste încălcări s-au făcut cu scopul de a deține controlul abuziv în cadrul SCRM doar de către o singură persoană, ceea ce, de fapt, contravine organizării Asociației”, a conchis avocata Olga Secrieru.
