Își cunosc alegătorii candidații la prezidențiale? Sunt mulți sau puțini?
Alegerile prezidențiale din acest an vor avea loc pe 20 octombrie, în aceeași zi cu referendumul privind aderarea R. Moldova la UE. Până acum la funcția de președinte a R. Moldova și-au depus candidatura 13 persoane publice, deși inițial și-au anunțat intenția de a candida circa 20 de persoane. Ce cred oamenii despre candidați? Îi cunosc? Sunt mulți, sunt puțini, sunt suficienți?
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții, prevăzute în Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile prezidențiale:
- are vârsta de 40 de ani împliniți în ziua alegerilor;
- a locuit sau locuiește permanent în Republica Moldova nu mai puțin de 10 ani;
- cunoaște limba română;
- are studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
- nu cade sub incidența restricțiilor stabilite la art. 16 alin. (2) lit. c) și d) din Codul electoral nr. 325/2022, și anume: nu este condamnat la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă; nu are antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție; nu este privat de dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă.
Potrivit Constituției R. Moldova președintele Republicii Moldova, în calitatea sa de șef al statului, reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. De asemenea, CEC informează că, tuturor concurenţilor electorali li se oferă posibilităţi egale în asigurarea tehnico-materială şi financiară a campaniei electorale. Pe durata perioadei electorale, candidaţii nu pot fi concediaţi ori transferaţi la o altă muncă sau funcţie fără acordul lor, precum şi nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimțământul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante.
În R. Moldova puterile și obligațiile sale sunt stabilite de Constituția R. Moldova. Președintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri, promulgă legile și este în drept, în cazul în care are obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare Parlamentului. Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru, iar în baza votului de încredere al Parlamentului, șeful statului numește Guvernul. Președintele conferă decorații și titluri de onoare, soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordă azil politic; numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes național; conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii și altor categorii de funcționari, în condițiile legii.
Partidele politice pot primi bani de la stat în fiecare an, prin intermediul CEC în funcție de rezultatele obținute de partide sau de candidații acestora în cadrul scrutinelor. Candidații independenți, indiferent de tipul alegerilor și funcția pentru care au candidat, nu primesc acești bani.
Conform CEC, după ce este adoptată Legea bugetului de stat, se decide cât va primi fiecare partid politic în fiecare lună pentru anul respectiv. Dacă în acel an au avut lor alegeri parlamentare, prezidențiale sau locale generale, CEC poate schimba suma primită de partide în funcție de rezultatele alegerilor, începând cu luna următoare validării rezultatelor.
Alina Vlas, stagiară ZdG
