Era falsurilor: de ce dezinformarea este un pericol pentru securitatea statului și cum autoritățile (NU) luptă cu acest fenomen. Cazul „Patriot” și misterele din jurul activității Centrului
În ultimii ani, în special în perioada campaniilor electorale, informațiile false au invadat spațiul public din R. Moldova. Pornite de la declarațiile unor politicieni, de pe canale anonime de Telegram sau alte rețele sociale, falsurile au setat adesea agenda publică.
Ce fac și ce nu fac autoritățile pentru a lupta cu acest fenomen ce riscă să atenteze la securitatea statului? În 2023, președinta Sandu anunța crearea unei noi instituții care „să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea”. La un an și jumătate de la acel anunț, instituția este încă la faza de construcție, având prezențe sporadice în spațiul public.
Deși anunțată inițial ca o instituție care va lupta cu dezinformarea, în varianta finală a legii este menționat că ea urmează să aibă doar misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta cu dezinformarea, iar măsurile realizate în raport cu alte autorități și mediul privat vor avea „caracter de recomandare”.
În cea mai recentă campanie electorală, de exemplu, pe lângă tezele false privind căsătoriile între persoane de același sex, oamenii au fost speriați cu faptul că în schimbul asistenței financiare acordate de UE R. Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro, UE ne va „rade” întreprinderile, iar străinii ne vor cumpăra pământurile. Afirmațiile sunt false, deoarece legislația R. Moldova interzice vânzarea terenurilor agricole străinilor, iar UE sprijină întreprinderile cu zeci de milioane de euro, bani nerambursabili. Deși afirmația a fost dezmințită de autorități și de experții în domeniu, ea s-a răspândit în întreaga societate. „Am auzit că țările europene pot să ne cumpere pământurile noastre. Asta e foarte rău”, ne-a zis un bărbat pe care l-am întâlnit aleatoriu în stradă și i-am testat rezistența la falsuri.
„Trebuie de trasat linia roșie – unde există libera exprimare și unde e dezinformare”
Ținând cont de amploarea fenomenului, i-am întrebat pe câțiva oficiali și experți dacă în acest moment dezinformarea reprezintă un pericol pentru securitatea statului R. Moldova.
Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, consideră că „dezinformarea, de fapt, este un instrument în mâinile celor care vor să destabilizeze situația într-un stat, inclusiv în R. Moldova. Dezinformarea a luat amploare în ultimii doi ani de zile nu doar pe teritoriul R. Moldova, dar în întreaga Europă și noi cunoaștem cum sunt deturnate anumite realități pe teritoriul altor state. Această dezinformare se intensifică în statele în care se apropie alegerile la nivelul legislativului sau prezidențialelor. Noi vedem alegerile din România cum, de fapt, au fost manipulate prin dezinformare”, a precizat Carp.
Deputatul spune că statul poate lupta cu dezinformarea prin reglementarea presei audiovizuale și a celei scrise, însă mai puțin a celei on-line, pentru că „ceea ce este pe mediul on-line este mai complicat de reglementat. Nu are răspuns la această problemă practic azi nimeni în lume”.
Este nevoie de modificat legislația pentru ca un funcționar public sau lider politic să poată fi sancționat pentru răspândirea premeditată a falsurilor în spațiul public? „Lucrurile date nu sunt reglementate ca noi să putem interveni, datorită faptului că trebuie de trasat linia roșie – unde există libera exprimare și unde e dezinformare. Mereu există din partea autorităților, și nu doar în R. Moldova, o abținere în ceea ce privește o reglementare a legislației foarte tare, pentru că aceasta poate atenta și la libera exprimare. De aici am avut mai multe discuții și cu membrii din societatea civilă, unde toată lumea încearcă să găsească răspuns”, explică deputatul.
„În următorii ani nu cred că vom avea parte de o scădere a acestor atacuri și ingerințe informaționale”
Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, consideră că lupta cu dezinformarea necesită „mobilizarea instituțiilor statului, dar și a mass-mediei, și a cetățenilor”.
„Evident, toată lumea e foarte conștientă de faptul că țara noastră, oricât de mică ar fi, este vulnerabilă în contextul acțiunilor de manipulare, de ingerințe în spațiul informațional, în primul rând, din partea Federației Ruse. În acest domeniu, comisiile parlamentare de specialitate oferă, în primul rând, un cadru juridic necesar (…) În perioada imediat următoare, dar și în următorii ani, nu cred că vom avea parte de o scădere a acestor atacuri și ingerințe informaționale. Foarte multă lume, din păcate, se informează de pe Facebook și de pe TikTok”, spune deputata.
Liliana Nicolaescu-Onofrei spune că o soluție pentru a contracara răspândirea dezinformării este educația pentru media și dezvoltarea gândirii critice în rândul cetățenilor.
„În perioada în care am fost ministru al Educației, am semnat partea de acord cu organizațiile de media care prevedea introducerea educației de media ca disciplină opțională la nivelul liceal, deci, acum o avem ca disciplină opțională pe tot parcursul studiilor elevilor, dar știu că organizațiile de media colaborează și cu ministerul Educației, și cu ministerul Culturii, pentru ca să facă acest lucru și ca strategie și plan de acțiuni și pentru populația adultă. Deci, fără eforturi comune nu cred că vom reuși să combatem acest pericol, care este reprezentat de manipularea și ingerințele străine în spațiul informațional”, a menționat deputata.
„Acest fenomen al dezinformării este șocant de amplu și de intens”
Mihai Avasiloaie, redactorul-șef al portalului „StopFals”, care demontează zilnic falsuri ce apar în spațiul public, susține că statul ar trebui și ar putea să aibă o poziție proactivă în ceea ce privește combaterea dezinformării, să nu se limiteze doar la comunicate de presă, ci să înfăptuiască, de fapt, o comunicare mai eficientă cu întreaga societate.
„Amploarea dezinformării a crescut odată cu invazia militară la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Acest fenomen al dezinformării este șocant de amplu și de intens. În activitatea StopFals observăm în fiecare zi noi și noi falsuri, mai mici sau mai mari, toate aliniindu-se intereselor strategice ale regimului de la Moscova. Deci, practic, trebuie să le spunem lucrurilor pe nume – Federația Rusă desfășoară un război hibrid agresiv în raport cu R. Moldova, nu trebuie să ne temem să spunem acest lucru. Trebuie să fim conștienți de asta și, de fapt, întreaga societate ar trebui să cunoască acest lucru, pentru că doar cunoscând asta putem să încercăm să combatem efectele negative care vin odată cu acest război hibrid”, a spus Avasiloaie, care remarcă faptul că propaganda rusă încearcă, în mare parte, să bată în emoțiile și fricile oamenilor.
Jurnalistul consideră că statul încearcă prin intermediul unor parteneriate cu principalele platforme de social media să reducă nivelul dezinformării de pe on-line.
„Un aspect pozitiv la care vreau să mă refer sunt primi pași care au fost făcuți de către stat, dar și de către societatea civilă în ultimele luni, primii pași de contact cu platformele cele mai importante de social media și aici mă refer, în primul rând, la Meta, care deține Instagram și Facebook, dar și la TikTok, și mai nou, și la Telegram. Noi credem că, de fapt, este foarte important să fie o relație cu acești giganți on-line, pentru că datorită unei astfel de colaborări, atât instituțiile statului, cât și organizațiile societății civile, pot raporta conținut fals, contribuind astfel la asanarea spațiului media”, a punctat Avasiloaie.
Expertă: „Comunicarea strategică contribuie la crearea unei mentalități”
Rodica Panța, expertă în comunicare strategică în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), susține că anume comunicarea strategică (pe scurt, StratCom) ar fi o soluție eficientă pentru a combate dezinformarea, însă ea nu va da efecte imediate.
„Este destul de greu să dăm o definiție comunicării strategice. Dacă ar fi să mergem pe câteva concepte, ar fi, în primul rând, un proces de comunicare. Este un instrument care poate fi utilizat inclusiv în lupta contra dezinformării și a amenințărilor hibride și în același timp, comunicarea strategică contribuie la crearea unei mentalități. Ce apare nou în procesul comunicării strategice? Apare un scop bine definit. Mesajul este adaptat la un public țintă și care are elementul de înțelegere a grupului țintă căruia se adresează. Și aici împrumută foarte mult de la comunicarea politică. Astfel, comunicarea strategică încearcă să analizeze fiecare grup țintă – care sunt percepțiile, nevoile, solicitările și atunci mesajul este adaptat. Ca instrument, comunicarea strategică poate fi utilizată de instituții, de organizații, state etc.”, explică Rodica Panța.
Președinta anunța în 2023 lupta statului cu dezinformarea. Ce a urmat?
În mai 2023, președinta Maia Sandu a anunțat într-un briefing de presă despre o inițiativă legislativă prin care să fie creată o nouă instituție în stat, pe atunci denumită generic „Patriot”. Președinta declara că centrul „va avea două responsabilități de bază: să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea pentru eliminarea riscurilor generate de amenințările hibride și dezinformare asupra securității naționale, (…) dar și să transmită informații veridice către publicul larg și să asigure un dialog constant cu cetățenii, precum și să colaboreze cu toate instituțiile statului în vederea promovării intereselor naționale și creșterii rezistenței societății noastre în fața dezinformării.”
Câteva luni mai târziu, la 31 iulie 2023, în lectura a doua, cu votul a 55 de deputați, a fost votat proiectul de lege prin care a fost creat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. În varianta finală a legii este menționat însă că instituția are doar misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta cu dezinformarea, iar măsurile realizate de Centru în raport cu alte autorități și mediul privat vor avea caracter de recomandare. Parlamentul, prin intermediul comisiilor parlamentare de profil, urma să exercite controlul parlamentar asupra activității Centrului. Acesta este condus de un director, activitatea centrului fiind monitorizată de un Consiliu format din 11 membri, desemnați de autoritățile publice și societatea civilă. Conform structurii aprobate de Parlament, Centrul trebuie să aibă 24 de angajați.
Pe 16 octombrie 2023, Maia Sandu a semnat scrisoarea prin care a propus Parlamentului numirea Anei Revenco în funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Anterior, Revenco a fost ministră a Afacerilor Interne și consilieră a președintei.
Revenco a fost numită în funcție peste trei zile pe un termen provizoriu de 12 luni. Ulterior, în luna noiembrie 2023, Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente și Valeriu Pașa, președintele Asociației Obștești „WatchDog”, au fost numiți în funcția de membri ai Consiliului Centrului pentru un termen de cinci ani. Pentru 2024 Centrul are un buget de 20 de milioane de lei.
„Instituția urmează să-și crească capacitățile pe parcursul a trei ani de zile”
În decembrie 2024, mandatul Anei Revenco a expirat, dar ea rămâne în funcție, pentru că nu a fost încă finalizat concursul pentru suplinirea acesteia. Deși în legea care reglementează activitatea instituției este menționat că Centrul are obligația „să asigure transparența propriei activități”, instituția nu dispune de un site sau alte resurse publice prin care să ofere publicului date despre activitatea și structura sa. Pe parcursul anului 2024, instituția sau directoarea ei au organizat ori au participat la câteva evenimente publice privind combaterea dezinformării și comunicarea strategică.
Lilian Carp, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, susține că Centrul este „încă în perioada de selectare a candidaților și angajaților săi, deci, este un număr mic de persoane care sunt angajate. (…) Pentru a-și crea propriul site, dar și alte activități, este necesar de organizat licitații pentru compania care trebuie să deservească, dar și alte altele, din câte eu cunosc. Instituția urmează să-și crească capacitățile pe parcursul a trei ani de zile, iar unele lucruri care încă nu au reușit să le facă urmează într-un viitor apropiat”, a declarat Lilian Carp.
Ce a făcut Centrul și de ce nu este prezent în spațiul public?
La 22 decembrie 2023, Parlamentul a adoptat Concepția de comunicare strategică și contracarare a dezinformării, a acțiunilor de manipulare a informației și a ingerințelor străine pentru anii 2024-2028. Documentul a fost elaborat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării și a fost votat de 56 de deputați.
„Documentul reprezintă viziunea cu caracter programatic asupra modului în care comunicarea strategică și contracararea dezinformării, a acțiunilor de manipulare a informației și ingerințelor străine vor contribui la îndeplinirea misiunii Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării pe parcursul perioadei 2024-2028”, se arată în proiect.
În document sunt definite interesele naționale, amenințările, riscurile, vulnerabilitățile și direcțiile de acțiune cu scopul asigurării securității și rezilienței naționale.
Totodată, comunicarea strategică și acțiunile de contracarare a dezinformării, a acțiunilor de manipulare a informației și ingerințelor străine se axează pe mai mulți piloni centrali: integrarea europeană, coeziunea socială, reziliența economică, consolidarea sectorului de apărare și întărirea securității naționale.
„Instituții de acest tip noi nu am mai avut”
Rodica Panța, expertă în comunicare strategică în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărate (PISA), spune că această concepție este „destul de bine scrisă”, dar că legea adoptată pentru funcționarea Centrului mai are nevoie de ajustări.
„Ce ține de concept, se vede că s-au inspirat de la alte modele, cu siguranță. Referitor la atribuțiile instituției, în conformitate cu legea, ei nu au o capacitate de coordonator național și ceea ce decid ei să fie impus altei instituții, ca să realizeze acest lucru. Probabil, asta ar fi o lacună care urmeză să fie soluționată, fie printr-o anumită ajustare a legii sau modificarea structurii acestui Centru, sau a atribuțiilor pe care le are. Dar, cu siguranță, ceea ce este la moment nu este suficient, este nevoie de mult mai mult”, spune experta.
Deputatul Lilian Carp susține că instituția „face analize a narativelor care sunt promovate în spațiul public cu obiectiv de dezinformare, pentru a vedea care este ținta acestor mesaje. Centrul a prezentat în cadrul Parlamentului narativele de bază, a făcut o analiză și, de fapt, a prezentat care vor fi rezultatele referendumului. Este adevărat că foarte multă lume nu a crezut că analiza făcută de către Centru, că rezultatele referendumului vor trece la limită cu maxim 51%, dar asta a prezentat Centrul. Mulți din noi chiar am fost sceptici, dar, până la urmă, s-a adeverit că toată această dezinformare care a fost în societate și-a atins obiectivele. Totodată, Centrul a prezentat informațiile către instituțiile care trebuie să acționeze. Centrul nu poate acționa, el face analize, mai departe el transmite informațiile către Serviciul de Informații și Securitate”, a declarat deputatul.
Deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, vorbind despre activitatea Centrului, spune că din momentul în care a fost numit directorul interimar, procesele s-au axat în special pe „construcția instituției”.
„În cunoștință de cauză, pot să zic că este un proces foarte responsabil și destul de dificil, pentru că instituții de acest tip noi nu am mai avut și chiar dacă în alte țări există instituții care au denumiri similare, nu neapărat sunt în aceleași contexte și în aceleași situații, și cu aceleași prevederi în ceea ce privește atribuțiile sau obligațiunile.(…) Un an de zile poate nu este suficient pentru ca să se poată cristaliza o instituție de acest gen. Deci, este, cumva, cu totul diferit de modul de funcționare al altor instituții”, a precizat deputata.
„Trebuie să fie acea informație care poate fi făcută publică, trebuie să fie disponibilă”
Am întrebat-o pe deputată cum apreciază lipsa unei platforme oficiale și a unui discurs public referitor la activitatea Centrului, având în vedere că instituția este finanțată din bani publici.
„Nu pot să vă zic cum apreciez transparența. Având în vedere funcția mea, cunosc un pic mai multe lucruri. Din punct de vedere al cetățeanului, da, sunt de acord, este bine, neapărat trebuie să existe un site, unde minimul de informații cu privire la activitatea Centrului să existe. Faptul că nu este până acum, deja nu știu ce să vă zic, probabil nu s-a reușit, n-au reușit cei de acolo să-l facă. Iarăși, este o situație diferită, cumva, eu sunt în postura să cunosc ceva mai mult despre activitate, dar sunt de acord cu dumneavoastră că trebuie să fie acea informație care poate fi făcută publică, trebuie să fie disponibilă”, a menționat Liliana Nicolaescu-Onofrei.
„Centrul nu este atât de vizibil sau, cel puțin, activitatea lui nu este vizibilă”
„Centrul nu este atât de vizibil sau, cel puțin, activitatea lui nu este vizibilă, cu toate că la diverse conferințe, evenimente, forumuri, doamna Revenco întotdeauna participă și explică activitatea Centrului. Mai puțin am văzut în presă despre activitatea instituției. Nu au la moment un site care am putea să-l accesăm. Totuși, cred că este o etapă temporară și în curând va apărea acel site și vom avea răspuns la mai multe întrebări – cu ce se ocupă Centrul sau cu ce s-a ocupat în perioada 2023 și până în prezent. Cred că analizele sunt foarte bune și faptul că s-au elaborat scenarii, la fel, este un lucru foarte util. Acum, contează foarte mult ce măsuri vor fi luate pentru a preîntâmpina anumite lucruri, inclusiv ceea ce ține de viitoarele alegeri. Dacă se învață anumite lecții din aceste analize și din aceste scenarii, atunci este foarte bine, să nu rămână doar la nivel de analize teoretice rămase undeva și nefiind utilizate”, menționează experta Rodica Panța.
Ea a relatat despre experiența țărilor baltice, în special a Estoniei, privind lupta cu dezinformarea și modul în care o instituție axată pe comunicarea strategică poate contracara propaganda externă, în acest caz, a Federației Ruse.
„Statele baltice, cu siguranță, sunt un exemplu de succes pentru noi. În Estonia, către anul 2007, cercetătorii și societatea civilă au început să propună instituțiilor de stat ca să fie creată această comunicare strategică și lucrul acesta s-a întâmplat. Ulterior, a fost instituționalizat. Comunicarea strategică în Estonia este în jurul Ministerului Apărării. Deci, ei nu au un centru aparte, așa cum este cazul R. Moldova. (…) Ei au obținut un succes foarte mare, mai ales în raport cu vorbitorii de limbă rusă din Estonia. La o etapă inițială îi interesa să-i convingă pe ei să accepte aderarea Estoniei la NATO și apoi la Uniunea Europeană. Dacă la început produceau sau aveau informație pentru vorbitorii de limba rusă, ulterior, conținutul acesta a fost micșorat, dându-se prioritate limbii estoniene, pentru a crea această identitate națională de care aveau nevoie”, a declarat experta.
„Noi am accelerat cât s-a putut totul, însă și așteptările sunt nerealiste de multe ori”
Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a dezinformării, susține că instituția este funcțională, însă nu la capacitate maximă.
„Ca să nu pierdem timpul până când recrutăm toți oamenii, până când avem toată infrastructura gata, noi am demarat deja o mulțime de acțiuni. Crearea unei astfel de instituții ar lua în mod normal câțiva ani. Gândiți-vă doar ce înseamnă să faci de la zero procedurile interne, să identifici și să selectezi și specializezi oamenii, să dezvolți instrumente software și metodologii de lucru, să faci platforme de expertiză interinstituționale care să și funcționeze. Noi am accelerat cât s-a putut totul, însă și așteptările sunt nerealiste de multe ori. Suntem în grafic și chiar puțin înaintea unor deadline-uri pe care ni le-am autoimpus”, a precizat Revenco.
Directoarea Centrului a menționat că instituția are o funcție de suport de specialitate pentru instituțiile statului implicate în războiul informațional.
„Fără a le înlocui, fără a le dicta ce și cum sa facă sau să spună, Centrul creează mecanisme de colaborare între instituții, analizează spațiul public informațional și oferă analize și viziuni de campanii sau orientări strategice de comunicare, analizează procese din societate și structurale și oferă recomandări de măsuri de consolidare a rezilienței. De asemenea, poate dezvolta instrumente sau standarde de monitorizare, analiză și planificare a comunicării sau gestionării crizelor de comunicare, punând rezultatele la dispoziția celorlalte instituții”, a spus Revenco.
„Fuga după imagine superficială ca să arăți că muncești nu este cea mai bună variantă”
Am întrebat directoarea instituției și despre lipsa unor platforme publice prin care Centrul să comunice cetățenilor despre activitatea lui.
„Până acum, munca noastră s-a concentrat pe construirea fundației necesare pentru o comunicare strategică la nivel de stat, cu instrumente și mecanisme integrate într-un cadru comun de acțiuni. Fuga după imagine superficială ca să arăți că muncești nu este cea mai bună variantă. La momentul potrivit, toată lumea va vedea ce s-a făcut într-un timp atât de scurt. Nu am vrut doar să dăm bine în poze. Trebuie sa învățăm cu toții că munca profesionistă nu se face pe repede înainte. Mai ales pe partea de informații, unde trebuie să ne asigurăm că toate instrumentele și protocoalele sunt bine gândite, măsurate și așezate în câmpul legal, iar oamenii recrutați sunt instruiți și dețin cunoștințe și competențe. Fiind un domeniu nou pentru sistemul nostru de securitate națională, am pornit practic de la zero, creând instrumente și modele de lucru. Mai trebuie să învățăm că a construi o organizație este un proces de durată, indiferent de domeniu. Astfel, putem să păcălim și pe dvs. și opinia publică cu 10 postări pe zi, dar nu acesta este scopul nostru și nici etica muncii”, a precizat Ana Revenco.
Ana Revenco a spus că dezinformarea, manipularea și interferența informațională reprezintă un pericol la adresa securității unui stat, iar la acest subiect există un consens nu doar național, dar și internațional.
„Analiza și acțiunea noastră o pornim de la înțelegerea comună că scopul dezinformării și manipulării informațiilor este de a ne diviza societatea, exploatând tensiunile interne și slăbiciunile existente ale societății și statului. În condițiile în care absolut toată lumea afirmă că dezinformarea este un pericol care destabilizează și atacă democrația peste tot, putem afirma ca nu s-a găsit o soluție unică și eficientă. De aceea, abordarea noastră este de a prioritiza comunicarea strategică în loc de a fi reactivi. Rezultatele în planul comunicării publice nu vin peste noapte. Rusia modifică credințe, opinii și atitudini de zeci de ani. Să ai așteptări că într-un an cineva poate schimba această realitate este naiv și periculos. Crearea de așteptări nerealiste este la fel de periculoasă ca și lipsa unei acțiuni, poate chiar mai periculoasă, pentru ca este urmată de dezamăgire”, a punctat Revenco.
„La noi, foarte multe lucruri se întâmplă așa din superficialitate”
Valeriu Pașa, președintele comunității „Watchdog” și membru din partea societății civile al Consiliului Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, respinge criticile celor care spun că Centrul nu livrează rezultate vizibile. Acesta spune că inclusiv unii demnitari publici nu cunosc adevăratele atribuții ale instituției.
„Am auzit tot felul de nemulțumiri de la deputați, deputați de la guvernare, nu din opoziție. Demult, încă atunci când nici nu exista măcar un angajat al acestui Centru, ei deja umblau cu pretenții: ce face acest Centru? Mie mi-e rușine de așa deputați. Eu o să vă spun sincer, cum este. Deputații PAS în anumite situații sunt o rușine pur și simplu. Ei au votat unanim pentru această lege. Ei au votat unanim pentru numirea directorului. Ei au votat unanim pentru aprobarea acestei concepții și până în ziua de azi nu înțeleg ce au votat. Deci, e trist, dar asta spune multe despre calitatea, din păcate, a deputaților. Cu mici excepții, cred că sunt doi oameni, dă Doamne, în fracțiunea PAS, care au înțeles un pic despre ce este acest Centru și despre ce îi mandatul său. Ei așteaptă nu știu ce. Când îi întreb: Da ce aștepți? – nu poate să-ți explice. Pe urmă: Dar ați citit legea care ați votat-o? Tac. Știți de ce? Pentru că nici n-au citit-o. Iată, la noi, foarte multe lucruri se întâmplă așa din superficialitate”, a punctat membrul Consiliului Centrului. Pașa spune că deși s-a speculat la acest subiect, el nu este remunerat pentru activitatea sa.
„Consiliul are rol de supraveghere, deciziile manageriale sunt ale administrației. Noi aprobăm planurile de lucru, noi aprobăm rapoartele, noi dăm opinii pe niște politici, ceea ce ține de Centrul pentru Comunicare Strategică. A fost o ședință de Consiliu la început de an, recent a mai fost una, unde a fost prezentat un proiect de raport de activitate, de unde și știu aceste lucruri, pentru că nu-mi raportează zi de zi ce se întâmplă, deci, există un format foarte clar când se comunică”, a spus Valeriu Pașa.
„Estimările arată că Federația Rusă a investit circa 150 de milioane de dolari anul acesta în interferența în alegeri, în interferența în treburile interne ale R. Moldova”
Valeriu Pașa susține că războiul hibrid al Federației Ruse împotriva R. Moldova nu a început în anul 2022, după invazia Ucrainei, dar mult mai devreme, „încă înainte de obținerea independenței”. „Polarizarea constantă a societății, influențarea opiniei publice prin intermediul presei din Rusia, finanțarea ilegală a partidelor politice, șantajul energetic, introducerea de embargouri – toate astea sunt tentative de a influența populația de aici. De aceasta, în context mai recent, nu prea vorbim de dezinformare în sensul clasic: iată se răspândesc niște falsuri. Vorbim despre acest fenomen numit „FIMI” (manipularea și interferența informațiilor străine, n.r.), cu scopul de a provoca, nu pur și simplu niște opinii în societate, dar comportamente, adică felul cum oamenii votează la alegeri și felul cum oamenii reacționează la niște evenimente”, spune Pașa.
Expertul a precizat că subiectul pericolului dezinformării în societate a devenit în ultima perioadă unul prioritar pentru R. Moldova.
„Să zicem că am progresat foarte mult? Nu, suntem încă foarte departe. Învățăm, mai mult ca atât, suntem nevoiți să învățăm în condiții foarte vitrege, niciun stat din întreaga lume nu s-a lovit de o intensitate atât de mare. Este suficient să vedem ce s-a întâmplat pe parcursul acestui an. Estimările arată că Federația Rusă a investit circa 150 de milioane de dolari anul acesta în interferența în alegeri, în interferența în treburile interne ale R. Moldova. Deci, asta este peste 1% din produsul intern brut. Este suficient să comparăm cu ce se întâmplă acum în România, unde abia acum jurnaliștii de investigații scot la suprafață niște acțiuni ale Federației Ruse – campanii de reclame, tot felul de boți pe rețelele sociale. Deci, intensitatea acestor operațiuni hibride în România sunt jocuri de copil în comparație cu ce s-a întâmplat în R. Moldova. Dar, vedem ce impact major asta are asupra alegerilor de acolo. Ca să înțelegem că, de fapt, noi, R. Moldova, nu facem față chiar atât de rău”, a precizat Valeriu Pașa.
Combaterea dezinformării și a manipulării informațiilor este una dintre cele mai presante probleme pentru Uniunea Europeană și statele sale membre”, constată Comisia Europeană.
Concursul pentru funcția de director
Maia Sandu, a semnat pe 16 decembrie 2024, decretul privind instituirea comisiei pentru organizarea și desfășurarea concursului public de selectare a candidatului/candidatei la funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.
Din comisia de concurs fac parte jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, deputați și reprezentanți ai Aparatului Președintelui Republicii Moldova:
- Președinte: Igor Zaharov – consilier al Președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și comunicare strategice
- Membri: Marcela Adam – deputată, membră a Comisiei cultură, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului. Adrian Băluțel – șef al Cabinetului Președintelui R. Moldova. Vitalie Călugrăreanu – jurnalist. Victoria Olari – coordonatoare de proiecte, Institutul pentru lnițiative Strategice.
Comisia va organiza și desfășura concursul public de selectare a candidatului la funcția de director al Centrului în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului public de selectare a candidatului la funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.
