Corupția la muzeu: un deceniu de corupție – de la furtul miliardului la vânzarea de voturi
Marți, 10 decembrie 2024, la Muzeul Național de Istorie al Republicii Moldova a fost inaugurată expoziția dedicată luptei împotriva corupției. Este a patra expoziție lansată tradițional de către echipa ZdG în preajma Zilei Internaționale Anticorupție. Expoziția va putea fi vizitată timp de două săptămâni, până în 24 decembrie.
Tema din acest an este dedicată primului deceniu de la furtul miliardului – unul dintre cele mai crâncene evenimente de corupție din istoria Republicii Moldova. Modul în care nu a fost investigat acest caz, tărăgănarea anchetei, lipsa unor decizii judiciare definitive, mulțimea de dosare care trenează, fuga autorilor principali ai fraudei bancare din țară, coruperea judecătorilor – toate au dus la faptul că după 10 ani, gruparea criminală și-a mai lansat un business – cel de cumpărare a voturilor.
De la furtul miliardului la cumpărarea de voturi împotriva referendumului proeuropean – acestea sunt bornele care delimitează ultimul deceniu. Spațiul dintre cele două evenimente cruciale este plin de injustiție, dezamăgiri, dezinformare, dar și de multă muncă a jurnaliștilor de investigație și a comunității de cititori.
Mărul: al discordiei sau al unității?
Expoziția începe cu un panou intitulat „Mărul discordiei”, care îi întâmpină pe toți participanții cu o solicitare la meditare: Cum de am ajuns să transformăm mărul, cel mai iubit și accesibil fruct al nostru, în simbol al vinderii de voturi (merișoare, яблочки)? De ce am ajuns să fim dezbinați și împărțiți în oameni care acceptă „яблочки” de la Șor pentru a-și vinde alegerea și oameni care cresc mere, alte fructe, legume, grădini, livezi și hrănesc Moldova din care alții fură nepedepsiți?
Instalația dedicată „Furtului miliardului” reprezintă un păienjeniș în care atârnă nenumărate dosare pe care sunt înscrise nume grele: Episodul Vlad Plahotniuc și foștii șefi ai băncilor devalizate: BNM, BEM, BS, Unibank; Episodul Ilan Șor; Episodul Veaceslav Platon; Episodul Vladimir Andronachi; Episodul Grigore Gacikevici etc. Multe din numele acestor dosare au fost deja uitate, iar societatea și-a pierdut atât capacitatea, cât și interesul să urmărească implicat derularea dosarelor la tema fraudei bancare. Păienjenișul înseamnă și o pânză de praf care se depune acolo unde nu se face curățenie la timp, dar și o schemă sofisticată care a legat și a concrescut organic între ele bănci și procuraturi, avocați și judecători, oligarhi și oameni de afaceri, criminali și oameni ai legii. Cu fiecare an, această pânză a corupției devine mai extinsă și este, evident, mai greu de destructurat.
„Îmi amintesc anul 2014 de parcă a fost ieri. Cum căutam firmele care erau implicate în furtul miliardului. Cum găseam prin niște case părăsite firme cu tranzacții de milioane. Apoi, anul 2015, când un om de afaceri cu o față nevinovată, fiind vizat în dosarul fraudei bancare, era lăsat să candideze la funcția de primar de Orhei și era eliberat din arest. Ce a urmat la Orhei e o istorie care s-a extins în toată țara. Ce au în comun aceste două cazuri? Ziarul de Gardă a scris despre ele, dar autoritățile nu au reacționat la timp. Dacă se reacționa, poate azi această expoziție nu era. Sau poate era una care ar fi arătat cu totul altfel. Corupția, din păcate, a devenit o lege. Presa, Ziarul de Gardă, tot scrie și scrie, dar lucrurile nu se schimbă radical. Ce se schimbă e faptul că în R. Moldova corupția a devenit un mod de viață. Articolele despre corupție de multe ori sunt privite ca ceva normal. Sper ca această expoziție să ne pună pe gânduri și să facă autoritățile să reacționeze altfel”, a declarat Victor Moșneag, redactorul-șef al Ziarului de Gardă, la deschiderea expoziției.
„Lanțurile Kremlinului”, care nu se mai rup
Exponatul central al expoziției este un Kremlin roșu, de la care pornesc lanțuri – unele de aur, unele din metale ieftine, dar grele, de care sunt legați o serie de politicieni de la Chișinău. Un lanț gros de aur duce la Ilan Șor, care din moment ce a devenit politician, după ce a fost implicat în furtul miliardului, a organizat sute de acțiuni de mituire a alegătorilor la comanda și în interesul Federației Ruse și al său. Deși a părăsit ilegal Republica Moldova în anul 2019, fiind anunțat în căutare de către autoritățile moldovenești și fiind supus sancțiunilor de către statele occidentale, a reușit să creeze o rețea criminală în Moldova cu deputați în parlament și sute de coordonatori locali în zeci de localități de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Lanțurile Moscovei conțin și sute de mii de aparate de telefoane mobile în care a fost instalată aplicația unei bănci rusești prin intermediul căreia se realiza tranzacția de cumpărare a voturilor. Vizitatorii muzeului vor vedea portrete, descrieri, dar și câteva panouri care ilustrează acțiunile și inacțiunile autorităților. O parte dintre exponate vizează fenomenul dezinformării la care este supusă populația, dar și soluțiile: materiale ilustrative care explică în ce mod pot fi identificate rădăcinile dezinformării, dar și cum putem descoperi sursele de informare credibile.
Descoperirile „sub acoperire”
Totuși, atracția principală a expoziției este zona „Sub acoperire”, care arată transformarea simplă și genială a reporterelor redacției ZdG în activiste ale rețelei criminale Șor, unde au muncit să adune informații și să arate cetățenilor cum muncește această rețea împotriva agendei europene a întregului stat. La expoziție veți găsi mai multe dintre obiectele reporterelor utilizate în ambele ipostaze, dar și obiectele primite în rețea: materiale de dezinformare, mici cadouri. Banii primiți drept răsplată de la membrii rețelei Șor pentru procurarea de voturi sunt de asemenea expuși în cadrul expoziției. Tot aici veți găsi și exponate ale investigațiilor realizate de către reporterii altor redacții de investigații, dar și o primă expoziție de imagini despre corupția din Moldova realizată cu ajutorul Inteligenței Artificiale.
Vrem, în primul rând, să permanentizăm această expoziție anticorupție, pentru că suntem la al patrulea an și vedem că există un interes al cetățenilor din R. Moldova care vor să vadă corupția expusă în acest an, cu atât mai mult că noi avem 20 de ani de activitate și am învățat cum să descoperim corupția și cum să o expunem creativ pe înțelesul tuturor.
Această expoziție se dedică tuturor cetățenilor Republicii Moldova care au luptat pentru transparență, integritate și justiție.
Jurnaliștii de investigație pun autoritățile la muncă
Ziarul de Gardă a solicitat opinia câtorva participanți la deschiderea expoziției, solicitându-le să explice de ce este important jurnalismul de investigație în lupta contra corupției, care este impactul și care cred ei că sunt provocările pentru redacții în timp ce realizează această muncă.
Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției
„Jurnaliștii sunt cei care-și aduc aportul cel mai mult în combaterea acestui fenomen al corupției. Avem un aport considerabil al jurnaliștilor de investigație și marele dezavantaj al lor, spre deosebire de instituții, este aceea că sunt cei care au nevoie doar de curaj și dorință, dar nu au o protecție suficientă pentru acțiunile pe care le întreprind. Este un risc sporit pentru ei.
Este o muncă de calitate, este ceea ce nu poate niciodată arăta o instituție de drept. Chiar dacă avem aceleași dovezi, noi nu avem acea calitate de a le putea expune publicului, din restricții legislative și din alte aspecte.”
Sergiu Prodan, Ministrul Culturii
„Ceea ce face Ziarul de Gardă este o acțiune extraordinară, pentru că ei reușesc nu doar să se implice prin aceste investigații superbe, dar livrează și teme de scenarii de film de ficțiune, pentru că film documentar a făcut Ziarul de Gardă prin trei persoane sub acoperire infiltrate în acest sistem. Această experiență prin care au trecut aceste fete este de învățătură prin ceea ce au descoperit ele.”
Alex Buretz, caricaturist, activist civic
„Se încearcă să se discrediteze jurnalismul, pentru că jurnaliștii deranjează oamenii corupți. Din acest motiv, se încearcă schimbarea opiniei publicului în una negativă, pentru a crea o lipsă de încredere. Totuși, jurnaliștii se țin bine, sunt dedicați lucrului pe care-l fac și este important să continue lupta pe care o au.”
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova
„Ceea ce face Ziarul de Gardă, ceea ce fac cei care investighează astfel de crime, este să aducă în discuție această problemă gravă. Corupția, cu părere de rău, a pătruns atât de adânc, nu doar în politic, dar și în societate. E clar că politicul se face vinovat. E clar că politicul a dus societatea în această stare. Repet, ceea ce face Ziarul de Gardă ajută fiecare cetățean să conștientizeze cât de grav este să fii corupt, cât de grav este să te dai corupt și cât de grav este să-ți tranzacționezi votul, dacă să facem referință la ultimele investigații, care au fost cele mai proeminente ale Ziarului de Gardă.”
Ludmila Popovici, directoarea executivă a ONG-ului „Memoria”
„Felicitări pentru expoziție, este absolut inedită, foarte interesantă și sper să fie o chestie care va dura. Cu privire la investigațiile jurnaliștilor, eu cred că sunt mai mult decât importante, mai ales acum, când fiecare om este copleșit de foarte multe informații. Atunci când vine o informație de la jurnaliști, care sunt echidistanți, care sunt departe de sistem, este o mai mare credibilitate. Pe de altă parte, de mai multe ori noi am văzut autoritățile sau organele competente că s-au autosesizat, s-au activizat după ce s-au făcut investigațiile. Evident, jurnaliștii ar trebui să aibă și o continuitate, să vadă cum se investighează cazurile – pentru a informa populația, iar cazul să nu scape de sub control.”
Natalia Popescu, cititoare ZdG, vizitatoare a expoziției
„Jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au făcut de-a lungul anilor o muncă colosală în lupta împotriva corupției. Investigațiile recente, cu atâtea detalii și amănunte impresionante, culese curajos din mijlocul evenimentelor, ne-au convins de nivelul de profesionalism și implicare. Ne-au convins că schemele complicate puse la cale de corupți pot fi descâlcite dacă le iei de jos, de la oameni și le duci cu răbdare și implicare zilnică pe calea aflării adevărului. Ne-au dat senzația că ne stă în fire, că suntem puternici, că avem instrumentele la noi dacă vrem să scăpăm de corupție, nu trebuie decât să vrem asta și să muncim statornic în direcția combaterii acestui flagel. Suntem obișnuiți în ultimul timp să gândim rapid și vizual. Expoziția ZdG, cu imaginile sugestive, creativ aranjate ca niște metafore înrămate, ne vine exact ca o sinteză de idei.”
