Copilul și telefonul – o relație complicată. Cum influențează dezvoltarea copiilor timpul petrecut în fața ecranelor
Copiii cu telefoanele în mână au devenit o realitate a sec. XXI care dă mari bătăi de cap părinților, dar totodată le permite ușor să-i calmeze. ZdG a discutat cu mai multe mame din Chișinău pentru a afla dacă acestea știu care este timpul admisibil pentru copii în fața ecranului și dacă, în opinia lor, telefonul mobil afectează sau nu dezvoltarea acestora.
Am discutat și cu un specialist în neurologie pediatrică pentru a afla ce riscuri prezintă ecranele gadgeturilor și de la ce vârstă este permisă folosirea lor.
Mamele, despre telefonul mobil și influența lui asupra copiilor
O mamă recunoaște că telefonul este o soluție de moment pentru a-și calma copilul.
„Dar asta e o capcană, de fapt, pentru că îl solicită (telefonul, n.r.) tot mai des și mai des. Chiar cu micuța am aceeași întrebare, când e nevoie de ceva de liniștit, ajută, dar repede luăm măsuri, nu-l lăsăm pentru mult timp”, ne spune aceasta.
Deși recunosc că uneori le oferă telefonul copiilor, părinții nu cunosc exact care ar fi vârsta de la care copiii pot folosi telefonul și pentru cât timp.
„Nu știu dacă este ceva care să măsoare cât timp. Pentru fiecare e individual. Eu nu las mai mult de jumătate de oră”, ne spune o tânără mamă.
„Câți ani are, atâtea minute ar trebui să stea copilul în fața ecranelor, dar, sigur că acest lucru este imposibil. La un medic, în aeroport, în avion, copiii au frică și mămicile le dau telefonul. Da, este o salvare, dar trebuie să selectăm ceea ce dăm. Adică, un filmuleț cu culori, un cântecel, două-trei minute consider că e ok. Totul se face cu măsură”, este de părere mama unei fetițe.
O altă mamă a doi copii recunoaște că este dificil să le interzică telefonul. În opinia ei, soluția ar fi de găsit alte ocupații interesante pentru copil. În acest caz, o oră-două în zilele de odihnă în fața micilor ecrane ar fi justificate, consideră aceasta.
„După 6 ani, dacă îi învățăm cum să gestioneze corect, îi oferim un anumit timp – o oră sau două ore în weekend, iar în timpul săptămânii să aibă alte activități fizice, practice. În acest caz, se poate câte puțin de utilizat (telefonul, n.r.), dar eficient și gestionat de părinți.”
Pe de altă parte, aproape toate mămicile sunt convinse că telefonul mobil ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării copilului.
„Motorica nu se dezvoltă, creierul, fantezia, ei doar trebuie cumva să învețe să gesticuleze, să-și folosească mânuțele, piciorușele, să sară, să se joace etc. Cred că trebuie neapărat de făcut mișcare, dar în nici într-un caz gadgeturile.”
„Cred că-i afectează, dar totuși depinde cât timp au în posesia lor telefonul. Dacă stau ore în șir cu el în mână, atunci sigur îi afectează.”
Unele mămici recunosc faptul că au observat unele schimbări negative în comportamentul copiilor dacă stau o perioadă îndelungată cu telefonul în mână.
„Trebuie să le dăm telefoanele cât mai puțin, pentru că dacă le folosesc mult, ei nu se dezvoltă cum trebuie. Acum avem posibilități să procurăm foarte multe jocuri, cărți, să colorăm, să ne plimbăm afară, să învețe natura și tot ce ne înconjoară. De aceea, eu sunt împotriva telefonului. Clar că mai dau și eu fetiței câte un pic, dar foarte rar, nu zilnic. Am observat și eu schimbări când i-l dădeam mai des.”
Efectele benefice și negative ale telefonului mobil
Utilizarea ecranelor media poate avea atât efecte benefice, cât și dăunătoare asupra rezultatelor cognitive ale unui copil, se arată în studiul „Effects of Excessive Screen Time on Child Development: An Updated Review and Strategies for Management” (Efectele timpului excesiv petrecut în fața ecranelor asupra dezvoltării copilului: o revizuire actualizată și strategii de gestionare, n.r.) publicat în 2023 de National Library of Medicine din Statele Unite ale Americii. Dispozitivele media au potențialul de a îmbunătăți educația și învățarea. De exemplu, cercetările au demonstrat că aplicațiile de învățare a citirii și cărțile electronice pot îmbunătăți abilitățile de citire timpurie ale copiilor mici și capacitățile de gândire creativă.
Cu toate acestea, studiile au demonstrat, de asemenea, efectele negative ale utilizării dispozitivelor multimedia asupra funcționării executive, dezvoltării senzorio-motorii și rezultatelor academice. S-a constatat că multitasking-ul media are un impact negativ asupra funcționării executive la adolescenți, în special asupra memoriei de lucru, inhibiției și capacității de a comuta între sarcini.
Reportera ZdG a discutat cu medicul neurolog pediatru Andrei Bunduchi, care recomandă ca timpul de expunere în fața ecranelor să fie cât mai scurt, iar până la vârsta de un an și jumătate să fie exclus orice tip de ecran din fața copiilor.
„De la un an și jumate până la doi, este permisibil câteva minute, gen un apel pe Zoom sau pe WhatsApp cu tatăl sau cu bunicii care durează 5-10 minute și este important în acel moment să vorbim cu copilul, să-i explicăm. De la doi până la cinci ani, este recomandabil o oră pe zi și asta să fie fracționat: 20 de minute dimineața, la amiază și seara și, desigur, este foarte important conținutul pe care-l vizualizează copilul – conținut educativ, liniștit, calm. Trebuie de evitat poveștile agresive, cu vrăjitoare etc. De la 5 până la 8 ani, timpul permisibil este de aproape două ore. Deja de la 8-9 ani în sus, timpul poate fi de 4 ore, dar eu vorbesc de termenii maximi. Cu cât e mai puțin, cu atât este mai bine și, foarte important, încă o dată, să fracționăm acest timp”, punctează Andrei Bunduchi.
De asemenea, specialistul susține că se observă tendința în creștere a unor abateri în dezvoltarea copiilor în ultimii zece ani, de când telefoanele inteligente, cu ecrane mari, au devenit accesibile tuturor.
„Una din problemele secolului XXI este expunerea prelungită la ecrane sau abuzul lor, care în cazul unor copii provoacă anumite tulburări sau perturbări de dezvoltare. Cele mai frecvent întâlnite sunt tulburările de limbaj. Spre exemplu, copilul nu vorbește, copilul vorbește mai necalitativ sau vocabularul este unul foarte sărac, în special în primii trei ani de viață. Sau sunt perturbări de atenție și concentrație. Mămicile spun: «El nu se concentrează, el parcă nu are timp, el nu vrea să înțeleagă ce-i spun.» Toate acestea ulterior se transformă în sindromul ADHD – sindromul deficitului de atenție și hiperactivitate, atunci când copiii întrerup lecțiile, se ridică din bancă, deranjează copiii și creează dificultăți celor din jur.”
Studiul „Effects of Excessive Screen Time on Child Development: An Updated Review and Strategies for Management” atenționează asupra faptului că părinții joacă un rol crucial în gestionarea și reducerea timpului petrecut în fața ecranelor, prin creșterea gradului de conștientizare, stabilirea limitelor și asigurarea controlului comportamental.
În acest context, medicul neurolog pediatru recomandă părinților să fie conștienți și responsabili pentru a evita apariția problemelor în dezvoltarea copiilor: „Să conștientizăm și să fim părinți responsabili. Prin acest mecanism, probabil și vom avea copiii bine dezvoltați, care vor corespunde normelor generale.”
Nina Suslov, studentă, Școala de Jurnalism din Moldova
