VIDEO Cobasna, cel mai mare depozit militar din Europa de Est, teren interzis pentru R. Moldova

Cel mai mare depozit militar din Europa de Est se află pe teritoriul R. Moldova, în apropiere de granița cu Ucraina și la 120 de km de Chișinău. Niciun oficial de la Chișinău nu a avut însă acces acolo cel puțin în ultimele două decenii. Astăzi se estimează că în depozit se mai păstrează circa 20 de mii de tone de muniții, amplasat în regiunea transnistreană, o zonă controlată de facto de Rusia și unde autoritățile R. Moldova nu au acces. 

În contextul războiului invaziei ruse în Ucraina și a tensiunilor din regiunea transnistreană, cresc îngrijorările în raport cu rolul munițiilor stocate la acest depozit, dar și în raport cu pericolul în cazul unor potențiale explozii. 

„Noi considerăm că dacă va fi o explozie acolo, consecințele ar putea fi echivalente cu ale unei bombe atomice, deci destul de grave. Atât că, de fapt, noi nu știm ce se află acolo”, spune genistul militar Vitalie Stoian, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. 

Arme de la Cobasna pentru atacul de la Beslan și războiul din Libia. Urmează Ucraina?

Războiul din Ucraina a readus în prim-plan discuțiile despre depozitul de la Cobasna și potențialul său pericol, atât pentru R. Moldova, cât și pentru Ucraina. Dar, nu este prima dată când munițiile de la Cobasna ajung în vizorul comunității internaționale. Expertul militar și ex-ministrul Apărării Viorel Cibotaru este una dintre puținele persoane din R. Moldova care au putut vizita depozitul. Asta se întâmpla în 1997, pe când activa în calitate de șef al Direcției Relații Externe a Ministerului Apărării. 

El povestește că încă atunci multe dintre munițiile stocate acolo erau cu termen expirat și, totodată, face referire la problema traficului de arme din această zonă gri.

„Arme de acolo au ajuns în Libia, de exemplu. Iar o parte din muniții au fost găsite inclusiv în Cecenia”, menționează expertul. 

Despre faptul că arme din regiunea transnistreană au ajuns în Cecenia și, posibil, au fost folosite inclusiv în atacul de la Beslan, spunea în 2004 premierul de atunci al R. Moldova, Vasile Tarlev. Ulterior, presa locală și internațională a scris despre contrabandă și transport de arme spre Libia, precum și despre arme fabricate și comercializate la Tiraspol, care au ajuns în Irak. 

La începutul acestui an, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova, Alexandr Esaulenco declara, pentru publicația ucraineană „Glavcom”, că Rusia și-a mărit efectivele de militari ruși care păzesc depozitul de muniții de la Cobasna.

„Din câte cunoaștem, protecția acestor depozite este acum întărită și înțelegem că acest factor este unul dintre elementul-cheie în ceea ce privește utilizarea elementelor destabilizatoare în țara noastră”, spunea șeful SIS, în luna ianuarie. 

Câteva luni mai târziu, la sfârșit de aprilie 2022, așa-numitele autorități de la Tirapol anunțau despre împușcături în apropiere de aceste depozite cu muniție, aflate acolo încă din 1949 și despre retragerea cărora Rusia promitea încă la începutul anilor 2000. 

Astfel, seria de incidente petrecute în regiunea transnistreană în această primăvară și pe care Ucraina le-a catalogat drept provocări ale FSB-ului rusesc, au readus în discuție posibilitatea implicării zonei respective în războiul din Ucraina. 

Ce se află, de fapt, în depozitul de la Cobasna  

Depozitul militar din satul Cobasna a fost înființat în 1949, acolo fiind stocate o mare parte a munițiilor după retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist. Acestea sunt păzite de un grup operativ al trupelor ruse (GOTR), dislocat în regiunea transnistreană la baza Armatei a 14-a, precum și de militari locali. Militarii ruși afirmă că îndeplinesc și misiuni de menținere a păcii. 

Expertul Viorel Cibotaru subliniază că, în anii 90, după destrămarea URSS și odată ce depozitul a rămas fără acoperire juridică, se purtau discuții cu privire la partajarea patrimoniului militar al fostei Uniuni, „inclusiv patrimoniul militar trebuia să treacă sub jurisdicția R. Moldova”. În martie 1992, însă, printr-un decret semnat de Boris Elțin, depozitul respectiv a fost trecut sub jurisdicția Federației Ruse. „La acel moment se cunoștea, există și documente, că în acest depozit se păstrau 42 de mii tone de muniții”, precizează Cibotaru. 

La depozitul de la Cobasna se păstrau diferite tipuri de armament și muniții, lucru de care Cibotaru a putut să se convingă personal în cadrul vizitei sale din anul 1997. Unele din acestea, cum ar fi puști automat AK-47 au intrat ulterior inclusiv în dotarea forțelor armate separatiste din regiunea transnistreană.

„În afară de asta, erau alte tipuri de muniție, în cantități foarte mari, cum ar fi cartușe pentru arme ușoare, mitraliere de calibru sovietic.

Se păstrau mii de tone de obuze pentru diferite tipuri de artilerie, într-o stare mai mult sau mai puțin bună și se păstrau o cantitate considerabilă de explozive din categoria minelor  antitanc și antipersonal, multe din ele cu termene trecute, multe din ele produse în 1937, de exemplu, deci care urmau să fie lichidate”, explică Cibotaru. 

Mai târziu, la Summit-ul de la Istanbul din 1999, Misiuniea OSCE a primit mandatul de a asigura transparența mișcărilor de material rusesc și de a raporta în timp util asupra mișcărilor în și dincolo de Zona de securitate. Atunci, Rusia s-a angajat să își retragă forțele și munițiile din R. Moldova până în anul 2002. 

În perioada 2001-2004, Misiunea OSCE a asistat și monitorizat distrugerea și scoaterea din R. Moldova, de către Federația Rusă, a 456 de echipamente militare, inclusiv tancuri și tunuri grele, precum și alte 242 de echipamente. De asemenea, a asistat și monitorizat la scoaterea a 22 de mii de tone de muniție din depozitul de la Cobasna.

Promisiuni repetate de distrugere a munițiilor 

Mai recent, în 2019, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu efectua o vizită la Chișinău, în urma căreia ex-președintele pro-rus, Igor Dodon a spus că Rusia este gata să reia distrugerea muniţiilor rămase în regiunea transnistreană. Totul s-a oprit însă doar la declarații. 

În 2021, Rusia își reitera disponibilitatea privind ideea distrugerii munițiilor de acolo. Despre acest lucru declara ministru de Externe al R. Moldova, Nicu Popescu, cu mențiunea că „nimeni nu-și dorește o explozie ca în Beirut, care ar însemna o catastrofă pentru întreaga regiune”.  

La începutul acestui an, pe 4 februarie, președintele R. Moldova, Maia Sandu, a cerut din nou Rusiei, în contextul unei întâlniri cu ambasadorul delegat la Chișinău, distrugerea munițiilor de la Cobasna.  

Pe 24 februarie, Rusia a început războiul în Ucraina, iar de atunci, problema acestui depozit de muniții s-a acutizat. 

Conform unui studiu al Academiei de Științe a R. Moldova, în caz de deflagrație, puterea exploziei ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice. 

„Noi considerăm că dacă va fi o explozie acolo, consecințele ar putea fi echivalente cu ale unei bombe atomice, deci destul de grave. Atât că, de fapt, noi nu știm ce se află acolo”, spune și genistul militar Vitalie Stoian, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. 

Experții afirmă că sunt soluții pentru a elimina pericolul legat de acest depozit, dar nu și voință din partea Federației Ruse. 

Cum pot fi lichidate munițiile stocate la Cobasna 

Există diferite proceduri de lichidare a munițiilor de la Cobasna, începând de la explodarea pe platouri și până la dezamorsare, casare, reutilizare. Dar experții recomandă să se țină cont și de faptul că munițiile cu termen depășit rămân periculoase. 

„Există posibilitatea ca muniția ce nu poate fi utilizată să se transporte la poligoane, unde e nimicită. A doua modalitate este dezamorsarea. Și, mai e redislocarea lor, dar nu știm în ce stare sunt munițiile, respectiv cele de categoria a treia (care nu pot fi folosite conform destinației, n.r.) ar trebui de nimicit sau dezamorsat”, afirmă genistul Vitalie Stoian, fost comandat al Armatei Naționale. 

În ultimele discuții ale R. Moldova cu Federația Rusă s-a invocat că aceasta din urmă nevoie de timp ca să dezvolte tehnologii, să aducă și să instaleze aici capacități inginerești care ar permite arderea, dezasamblarea munițiilor și reutilizarea unor componente. „Cum ar fi praful de pușcă, din care se poate extrage azotul, care se folosește îngrășăminte”, exemplifică Cibotaru. 

De procesul de reutilare s-au arătat interesate și „autoritățile” transnistrene, în special din motiv că le-ar putea aduce profit. „Partea de metal uzat se duce la Râbnița, unde poate fi folosită, iar componentele care țin de explozive pot fi descompuse în procese chimice, tehnologice, inginerești și folosite în scopuri economice. E mult mai complicat și costisitor, dar ecologic mai benefic, decât incinerarea sau explodarea acestor muniții”, adaugă expertul. 

Invazia rusă în Ucraina a anulat însă orice precondiție pentru noi discuții cu privire la distrugerea munițiilor din depozitul de la Cobasna, lăsând în schimb loc pentru scenarii privind activizarea zonei respective în acest război.