Cine deține și controlează mass-media în R. Moldova. Cine sunt influencerii cu opinii politice. Lansarea platformei „Monitorul Proprietății Media”
Cei care doresc să afle cine sunt proprietarii celor mai importante instituții de presă din R. Moldova au acum la îndemână cel mai complex instrument de transparență a proprietarilor instituțiilor media. „Monitorul Proprietății Media” (MOM) Moldova a fost lansat public marți, 12 noiembrie, la Chișinău, acesta fiind un proiect internațional care s-a realizat în 27 de țări până în prezent. MOM Moldova poate fi accesat on-line la adresa: moldova.mom-gmr.org.
MOM reprezintă o bază de date în trei limbi, accesibilă și gratuită, în care sunt documentate entitățile juridice și beneficiarii celor mai importante instituții media din R. Moldova, informații despre trecutul și afilierile lor politice. MOM Moldova a fost implementat de Asociația „Media-Guard”, prin contribuția jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă.
În cadrul MOM au fost monitorizate în total 45 de instituții media, selectate în funcție de audiență, cu ajutorul unui grup de experți din domeniul media. Au fost monitorizați proprietarii a 13 posturi de televiziune, 9 posturi de radio, 6 ziare și 17 portaluri on-line.
„Le-am trimis tuturor reprezentanților acestor instituții media solicitări de informație, dar, din păcate, foarte multe nu au răspuns”
„Cea mai importantă provocare a fost selectarea acestor instituții media pe care noi urma să le monitorizăm, pentru că, din păcate, dacă la televiziuni există date de audiență, în ceea ce ține de posturile radio, în ceea ce ține de site-urile web, este dificil să găsești la toate cele mai importante instituții media din domeniile acestea – să găsești date despre audiența lor. Și am folosit date publice, dar și date care reies din sondajele de opinie care au fost făcute, care arătau că aceste instituții media sunt populare. O altă provocare a fost să primim răspunsuri de la instituții media, pentru că noi am încercat să fim prietenoși și am avut aceeași abordare cu toate instituțiile media, fie că ele sunt mai transparente în viața de zi cu zi, fie că ele sunt mai puțin transparente. Le-am trimis tuturor reprezentanților acestor instituții media solicitări de informație, dar, din păcate, foarte multe nu au răspuns”, a subliniat Victor Moșneag, redactor-șef al Ziarului de Gardă și unul dintre autorii acestei cercetări.
Ținând cont de nivelul ridicat al dezinformării în Găgăuzia, dar și pentru a înțelege mai bine peisajul media din regiune și factorii de influență asupra acestuia, de asemenea, au fost monitorizate instituții media importante din Găgăuzia, chiar dacă audiența lor nu este una concurențială la nivel national. În plus, MOM oferă detalii de context despre influența malițioasă a Rusiei asupra mass-mediei din R. Moldova, despre situația sociopolitică din Găgăuzia și din regiunea transnistreană, precum și despre concentrarea anterioară a mai multor instituții media în proprietatea sau sub controlul unor politicieni și oligarhi.
Cine sunt influencerii care împărtășesc opinii politice
Totodată, MOM Moldova a lansat și o categorie nouă, în cadrul căreia a monitorizat profilurile a 12 influenceri, care au uneori un impact mai mare asupra opiniei publice decât instituțiile de presă tradiționale. Proiectul internațional MOM nu a inclus până acum un asemenea pilon.
„Noi am considerat că este important, deoarece consumul media s-a schimbat în ultimii ani și azi tot mai multă lume se informează nu din presa tradițională, dar din informațiile pe care le aud de la persoanele publice pe care le urmăresc pe orice platformă de socializare și aceste conținuturi media sunt în măsură să modeleze chiar și comportamentul alegătorilor atunci când merg la secțiile de votare să pună ștampila în dreptul unui candidat. Noi am analizat 12 influenceri care cel puțin o dată sau des vorbesc despre subiecte politice, își împărtășesc viziunile, unii într-o măsură mai mică, alții într-o măsură mai mare, fiind chiar și propagandiști, etichetați astfel de presa tradițională și de jurnaliștii care fac fact-checking”, a explicat Mariana Colun, coordonatoare de proiecte la Media-Guard, care a cercetat profilurile influencerilor.
„Transparența proprietății media este unul dintre domeniile care au ridicat semne de întrebare”
La evenimentul de lansare a participat și Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks. „Cred că este un proiect foarte important și util, pentru că transparența proprietății media este unul dintre domeniile care au ridicat semne de întrebare. Pentru Uniunea Europeană, activitatea mass-mediei independente este un element fundamental al valorilor europene, dar și pentru Republica Moldova, ca viitor stat-membru al UE”, a subliniat Ambasadorul UE.
„TV8 salută acest proiect prin care se dorește o mai mare transparență legată de beneficiarii instituțiilor media din R. Moldova, or, din păcate, în R. Moldova este încă o mare problemă să afli cui aparține nu doar un canal de Telegram sau un site obscur, dar inclusiv unele instituții media. Încă este o problemă să știi cine se află ca și beneficiar în spatele lor. Noi, fiind o instituție media transparentă, care am promovat și în activitatea noastră, dar și în modul în care funcționăm, transparență maximă, nu facem decât să salutăm acest proiect și ne dorim ca el să continue”, a menționat jurnalista Mariana Rață, una dintre fondatoarele postului TV8, care a fost inclus în cercetarea MOM.
„Este foarte interesant să oferi un instrument de diagnostic al acestui spațiu mediatic”
MOM este desfășurat de Global Media Registry (GMR), o organizație germană non-profit și organizația sa parteneră din Moldova, Asociația „Media-Guard”.
Olaf Steenfadt, directorul proiectului internațional din partea GMR, a subliniat că interesul de a face această cercetare în R. Moldova a apărut în contextul faptului că spațiul mediatic este divers și interesant: „Aveți o regiune autonomă, aproape separatistă, aveți identități culturale divergente, chiar și limbi. Toate acestea determină spațiul mediatic și este foarte interesant să oferi un instrument de diagnostic al acestui spațiu. Dacă te uiți la o piață relativ îngustă, cu puțină publicitate, cred că este de 10 milioane de euro pe an pentru televiziune – și aveți 40 sau chiar 50 de posturi de televiziune care funcționează în această țară. Asta, pur și simplu, nu poate funcționa și atunci întrebarea e cum funcționează? Și noi știm oarecum răspunsul, care sunt mecanismele din spatele gestionării acestor televiziuni și altor instituții media, dar să te adâncești în asta din punct de vedere jurnalistic, să documentezi probele și apoi să explici publicului larg, cred că este nu doar interesant, dar și distractiv.”
În cadrul MOM au fost măsurați 12 indicatori de risc pentru pluralismul media. Șefa echipei de cercetare din partea GMR, Nafisa Hasanova, și-a împărtășit impresiile despre spațiul mediatic din R. Moldova în comparație cu situația presei din alte țări în care s-a desfășurat proiectul MOM.
„Am avut impresia că aici concentrarea media va fi scăzută, pentru că este o piață mică, dar supraaglomerată. În plus, o mulțime de instituții media au fost suspendate și închise în ultimii doi ani. Și a fost surprinzător, uitându-mă la cifre, să descopăr că nivelul de concentrare rămâne între mediu și ridicat. Un alt aspect ușor diferit aici, în Moldova, a fost că proiectul a avut loc în perioada alegerilor și a fost foarte multă «pasiune», mai ales în jurul influenței rusești și a dezinformării. Aceste mișcări au fost agresive și în măsură să ne dezorienteze în termeni de conținut la care am fost expusă în timp ce făceam cercetarea și monitorizam instituțiile media. Trebuie să spun că asta a fost neobișnuit”, a menționat Nafisa Hasanova.
„Anumite grupuri de televiziune sau radiouri promovează o anumită persoană sau ca la comandă”
Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului: „Noi putem să vedem la CA din monitorizările noastre că anumite grupuri de televiziune sau radiouri promovează o anumită persoană sau ca la comandă, peste o zi, își schimbă politica editorială. Și dacă ieri favorizau pe cineva, de azi favorizează pe altcineva. Dar lucrurile astea trebuie puse toate cap la cap ca să arate un tablou complet. Iată de ce Monitorul Proprietății Mass-media nu este doar un registru obișnuit. Vine, de fapt, să măsoare, într-o anumită măsură, folosind o anumită tehnologie, vine să măsoare nivelul de pluralism care există într-un anumit stat și să arate cam pe unde ar fi necesitățile de a interveni pe reglementare, pe ajustarea cadrului, pe interacțiunea cu alte autorități.”
MOM a fost implementat în 27 de țări pe parcursul a trei ani. Proiectele fiecărei țări pot fi găsite pe site-ul web global al proiectului. MOM Moldova face parte din proiectul GIZ „Info Trust Alliance”, cofinanțat de Delegația UE în Moldova și Ministerul Federal de Externe al Germaniei.
