VIDEO Proiect finanțat din bani europeni – blocat de interesele personale ale funcționarilor publici

Acuzațiile reciproce ale unor funcționari de rang înalt din Căușeni că ar urmări interese personale împiedică de mai bine de 20 de luni realizarea proiectului „Agri-Hub”, finanțat din bani europeni. 

Pe de o parte, primarul orașului Căușeni, Anatolie Donțu, este învinuit de unii consilieri, în frunte cu Ion Ciontoloi, că ar fi vrut să profite de pe urma acestui proiect, dezvoltând o zonă agro-industrială chiar în apropierea magazinului de construcții pe care îl deține, tot în acea regiune aflându-se și un teren procurat de tatăl său. 

Pe de altă parte însă, Donțu spune că Ciontoloi și alți consilieri ar tergiversa realizarea proiectului doar pentru că Ciontoloi nu și-ar dori să fie dezvoltată o nouă zonă industrială, care ar putea face concurență pieței din apropiere, a cărui proprietar este chiar consilierul.

La sfârșitul lunii iulie 2022, la Căușeni a fost lansat cu mare fast proiectul „Agri-Hub Căușeni: infrastructură comunitară de răcire și procesare a fructelor și legumelor”, finanțat din bani europeni, după ce în ianuarie 2022 primăria Căușeni a câștigat un grant. Potrivit unui comunicat publicat de EU NEIGHBOURS east, proiectul prevede construcția unui Agri-Hub  care urmează a fi dotat cu instalații de curățare, echipamente de răcire și de prelucrare a fructelor și legumelor. 

Timpul anunțat atunci pentru implementarea proiectului era de 30 de luni. Deși au trecut deja peste 20 de luni, mai bine de jumătate din termenul prevăzut, lucrările încă nici nu au început, din cauza disputelor dintre aleșii locali care se acuză reciproc că urmăresc interese ascunse. 

Terenul discordiei și acuzațiile reciproce dintre primar și un consilier

Consilierul municipal Ion Ciontoloi spune că motivul pentru care, la 20 de luni de la startul proiectului, lucrările sunt tot la etapa inițială, este un teren sau, mai bine zis, neînțelegerile din jurul lui. 

„Noi ne-am interesat de la investitori, care sunt din Uniunea Europeană, de cât teren avem nevoie pentru un asemenea proiect. Ne-au spus că avem nevoie de maxim 30 de ari. Primarul orașului Căușeni însă a selectat un teren de 22 ha pentru a se construi acest frigider. Absolut toți consilierii sau marea majoritate au fost împotrivă. În primul rând, un teren de 22 ha este foarte mare pentru un frigider. De ce, practic de zeci de ori să dai teren mai mare nu înțelegeam, chiar dacă presupuneam care este motivul. La nivel de presupunere, aici în preajmă este afacerea domnului primar, magazinul dumnealui, un magazin care nu prea este frecventat de cumpărători și presupunerea noastră este că dacă se va deschide o zonă industrială aici, mai mulți cumpărători vor veni la dumnealui. Dincolo, peste drum, este terenul procurat iarăși de familia lor, de tatăl său, unde vor să deschidă o afacere”, spune Ciontoloi. 

Anatolie Donțu, primarul de Căușeni, invocă același motiv care a dus la tergiversarea procesului de implementare a proiectului – selectarea terenului. Totuși, el vorbește despre un teren de 21 ha, nu de unul de 22 ha și neagă că l-ar fi selectat doar pentru că acesta s-ar afla în preajma afacerii sale, pe care, potrivit lui, nu o gestionează în prezent. Acesta spune însă că motivul real pentru care consilierii municipali ar fi fost împotrivă nu este dimensiunea terenului, ci o posibilă concurență între piața care ar fi urmat să fie creată pe acel teren și piața deja existentă în oraș, aflată în proprietatea consilierului Ciontoloi.

„Pe lângă faptul că a început războiul, fapt care ne-a impus să punem acest proiect pe pauză, pentru a putea gestiona problema refugiaților, dar și demisia managerului de proiect, a mai existat un impediment – alocarea terenului. Consilierii orășenești din start au tergiversat procedura de realizare a agri-hubului, pentru că ei spuneau că locația nu este bună, dar noi am vrut să-l punem într-un loc unde avem posibilitate să-l extindem.  Problema reală este că între aceste 21 de ha primăria preconiza să facă o piață, iar domnul Ciontoloi are o piață în apropierea terenului dat, el este beneficiarul unei piețe pe care o are de zeci de ani, iar această piață i-ar fi putut face concurență”, spune Donțu.

Contactat repetat, Ion Ciontoloi ne-a spus că nu ar fi știut despre o posibilă piață care urma să fie deschisă pe o bucată din terenul propus de primar pentru derularea proiectului. Totuși, s-a întrebat cui i-ar trebui o altă piață la Căușeni.

„Nici nu s-a discutat despre deschiderea unei piețe. În orașul Căușeni sunt deja trei piețe. Una a primăriei Căușeni, care este goală. Piața unde sunt fondator are 30 de ari, dar jumătate este goală, pentru că nu sunt nici cumpărători, nici vânzători. Primăria Căușeni are un teren pe care l-a dat, dar cred că-l vor închide, pentru că nu sunt cumpărători. Sunt trei piețe, câte 30 de ari fiecare. Și a patra piață, de 22 ha, cui îi trebuie?”, spune Ciontoloi.

Consilier local și agricultor: „Consilierii au fost duși în eroare”

Mihail Bobicov, consilier local în Căușeni, spune că, într-adevăr, aleșii locali din Consiliul Orășenesc, în mare parte, au fost împotriva propunerii primarului de alocare a terenului de 21 ha pentru implementarea proiectului. Bobicov susține însă că acest lucru s-a întâmplat doar pentru că Ciontoloi le-ar fi explicat eronat ce presupune crearea unui agri-hub. 

„Consilierii au fost duși în eroare de Ciontoloi, care își apăra interesele economice proprii. Pământul de 21 ha era preconizat pentru mai multe: panouri solare, dezvoltarea unei piețe. Consilierii care nu cunosc situația reală, care nu înțeleg ce înseamnă agri-hubul s-au lăsat influențați. El folosea termenul „frigider”, astfel a diminuat importanța proiectului”, spune Bobicov, care consideră că terenul alocat în cadrul acestui proiect nu era un moft, ci o necesitate. 

Ion Ciontoloi însă neagă că ar fi influențat pe cineva și spune că 18 consilieri din cei 23 au fost împotriva alocării acelui teren. 

„Noi trebuie să avem loc pentru prelungire, pentru că agri-hubul este pornitul, noi trebuie să avem loc pentru frigider, un loc pentru încărcat și descărcat tirurile, un loc pentru sortare, pentru prelucrare, uscare, alte lucrări care să ajute la realizarea producției”, a punctat Bobicov. 

Mihail Bobicov, care este și agricultor de peste zece ani, ne-a spus că acest agri-hub este o oportunitate de colaborare și consolidare a celor circa 20 de agricultori mici din raionul Căușeni. 

„În Căușeni sunt vreo 20 de producători de struguri, prune, mere, în satele din jur – la fel. Iar agricultorii n-au unde pune producția, adică sunt momente de acestea. Eu văd acest agri-hub ca pe o oportunitate de colaborare între agricultorii mici. Aici pot fi deschise și locuri de muncă, și păstrarea, și prelucrarea, și transportarea fructelor”, spune Bobicov, care speră ca proiectul să fie dus la bun sfârșit, iar interesele personale să nu primeze. 

Agricultor: „Trebuie dorință și să nu fie puse piedici”

„Anul trecut, de exemplu, am dat 60 de tone de poamă la o fabrica de vin. Dacă ar fi fost frigiderul, atunci nu aș fi fost nevoit. Frigiderul tare trebuie aici, la Căușeni. Am șase ha de viță-de-vie și două de livadă, dar n-am unde depozita roada”, spune agricultorul Nicolai Dumanov.

Aceeași problemă o semnalează și agricultorul Veaceslav Gurada, care spune că nu are unde depozita marfa și speră ca acest proiect să fie finalizat, în pofida piedicilor care sunt puse. 

„Dacă la Căușeni ar fi un astfel de agri-hub, fiecare agricultor din regiune ar putea aduce marfa la frigider. Pentru toată agricultura din Căușeni ar fi bine să fie și o linie de sortare, dar și niște panouri fotovoltaice, pentru că astfel ar fi mai ieftin. Noi ne confruntăm cu realizarea producției, n-avem piață de desfacere, dar și unde să depozităm marfa. Acum, nu-i nimic imposibil. Trebuie dorință și să nu pună piedici, pentru că tot ce se face e la nivel de vorbă, dar când ajungem să implementăm, se pun piedici”, a menționat agricultorul. 

„Suntem în întârziere, chiar cu mai multe luni. Nu pot da garanții că proiectul va fi finalizat”

Veaceslav Berbeca, managerul de proiect care a preluat funcția în aprilie 2023, după ce primul angajat a demisionat,  spune că, într-adevăr, sunt în întârziere cu implementarea proiectului. „Orice întârziere pune o anumită presiune. Atunci când te angajezi într-un proiect, vrei să-l duci până la sfârșit și atunci când vezi că lucrurile nu merg cum ți-ai planificat, evident că există o anumită presiune. Orice proiect are un scop final, iar scopul final este de a construi acest agri-hub. În condițiile în care suntem în întârziere, chiar cu mai multe luni, apar anumite semne de întrebare”, spune Berbeca. 

Întrebat dacă întârzierea de câteva luni este un impediment real pentru finalizarea proiectului și dacă totuși la Căușeni va fi inaugurat agri-hubul, Berbeca a menționat că nu poate da garanții că proiectul va avea finalitate. „Eu nu pot da astfel de garanții, pentru că asta depinde de mulți factori. Noi sperăm ca el să fie dus la bun sfârșit”, a adăugat managerul de proiect. 

Deși a refuzat să comenteze neînțelegerile dintre aleșii locali, punctând că el nu a avut conflicte nici cu primarul, nici cu cei din Consiliul Orășenesc, managerul de proiect menționează că speră ca în urma alegerilor locale, „cu o nouă componență a Consiliului, lucrurile să funcționeze altfel”.

„Nu este treaba mea să comentez subiectul privind neînțelegerile. Acum urmează să aibă loc alegerile locale. După alegerile locale, urmează să avem discuții cu noua componență a Consiliului local și sper ca lucrurile să meargă altfel, să demareze altfel, să funcționeze altfel decât până acum”, a conchis Berbeca.