Candidata PAS, a treia oară într-un scrutin prezidențial: carieră politică, avere și acuzații
Actuală președintă, impusă de lege să nu aibă afiliere politică, Maia Sandu a fost înaintată drept candidată la funcția de președinte al R. Moldova de Partidul Acțiune și Solidaritate, formațiune pe care a înființat-o în 2016.
Ziarul de Gardă a analizat profilul Maiei Sandu, cea de-a doua candidată înregistrată oficial în cursa electorală. Ce avere are, cine sunt penalii care au citat-o în judecată pentru apărarea onoarei și demnității profesionale și care sunt acuzațiile ce planează în jurul Maiei Sandu?
Candidata PAS – Maia Sandu, a treia oară într-un scrutin prezidențial
Alegerile prezidențiale din 2016. Maia Sandu este candidata comună a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Liberal Democrat din Moldova și Platformei „DA”, după ce Andrei Năstase s-a retras din cursă în favoarea ei. În cadrul primului tur al scrutinului prezidențial din 2016, Maia Sandu se plasează pe locul doi, obținând un scor de 38,71%. Pierde alegerile în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor, obținând 47,89%.
Alegerile prezidențiale din 2020. Maia Sandu candidează pentru a doua oară la funcția de președinte al R. Moldova, fiind susținută de această dată doar de PAS. În 2020, în cadrul primului tur, Sandu se plasează pe locul 1 cu 36,16%. În cadrul celui de-al doilea tur, aceasta își menține prima poziție cu 57,72% și devine prima femeie președintă din istoria R. Moldova.
Alegerile prezidențiale din 2024. Maia Sandu este desemnată candidată a PAS pentru scrutinul din 20 octombrie, intrând în cursă pentru al doilea mandat prezidențial.
Maia Sandu – ministră în guvernele PLDM, conduse de Filat, Leancă şi Gaburici, prim-ministră cu voturile socialiștilor și fondatoare de partid
Între 2012 și 2015, Maia Sandu a fost asociată Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vladimir Filat. Sandu s-a perindat în calitate de ministră a Educației în guvernele conduse de Filat, Leancă şi Gaburici, toate formate de PLDM.
În iulie 2015, Maia Sandu a fost la un pas de a deveni premier, fiind propusă de PLDM pentru această funcție. Liderii Partidului Democrat și Partidului Liberal, formațiuni care făceau parte din Alianța pentru Integrare Europeană III, au refuzat să analizeze această opțiune.
Declarându-se dezamăgită de clasa politică, Maia Sandu a creat în 2016 PAS. În același an, Sandu s-a alăturat protestelor inițiate de Platforma „DA” împotriva guvernului de atunci, subordonat oligarhului Vladimir Plahotniuc.
În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu a ajuns în Parlament, însă în scurt timp, la 8 iunie 2019, a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a R. Moldova cu voturile unei alianțe formate din PAS și Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), alianță care a dus la pierderea puterii de către Vladimir Plahotniuc și la fuga acestuia din țară. La 12 noiembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură tot cu voturile socialiștilor.
Din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu activează în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005-2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În acea perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr, şi nu de Igor Dodon, aşa cum s-a vehiculat în presă. Maia Sandu a renunţat la minister cu doar câteva luni înainte ca la şefia MEC să fie învestit Igor Dodon.
După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a „înrolat” în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă în domeniul reformei administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind în 2010 unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale.
Maia Sandu_declarația de av… by Ziarul de Gardă
Maia Sandu, chemată în instanță de Șor, Platon și Guțul
Candidata PAS la prezidențiale nu este vizată în dosare penale, însă are pe rol mai multe dosare civile privind apărarea onoarei și demnității profesionale.
Printre cei care au citat-o în judecată pe Sandu, căutându-și dreptatea și onoarea profesională, se numără bașcana Evghenia Guțul, dosar în care i-a fost oferit câștig de cauză Maiei Sandu, Veaceslav Platon sau Ilan Șor, dosarele inițiate de aceștia fiind încă pe rolul instanțelor.
Și Maia Sandu caută în instanță să-și apere onoarea și demnitatea profesională, aceasta citându-i în instanță pe fostul premier Ion Chicu, pe controversatul Ilan Șor sau pe fostul președinte Igor Dodon.
Veniturile Maiei Sandu în 2023: circa 350 de mii de lei de la Președinție și 8000 de euro din vânzarea mașinii
Potrivit celei mai recente declarații depuse de Sandu la Comisia Electorală Centrală (CEC), în ultimii ani, candidata PAS la prezidențiale nu a făcut achiziții, în schimb – a vândut mașina de model Toyota Rav 4 pe care o deținea, obținând astfel 8000 de euro. Sandu explică în cadrul podcastului „Mulțumesc pentru întrebare” cu Nata Albot că a înstrăinat automobilul pentru că „nu prea am posibilitatea din perspectiva regulilor de securitate să conduc mult, chiar dacă eu am mai condus la distanțe scurte. În același timp, a fost și o sursă suplimentară de venit.” În 2023, aceasta declară circa 350 de mii de lei obținuți de la Președinție, dintre care aproape 100 de mii provin din diurne pentru deplasări peste hotare.
Chiar dacă în spațiul public au apărut informații despre o posibilă casă a Maiei Sandu, ZdG a dezmințit informațiile, confruntându-le cu datele de la cadastru și realitatea de la fața locului. Casa despre care se scria că i-ar aparține este, de fapt, a surorii sale, iar casa atribuită surorii sale este, de fapt, a unei familii care nu are nicio legătură directă cu actuala președintă. Sandu locuiește în continuare într-un apartament de 74 de metri pătrați, procurat în 2001.
Premii de zeci de mii de euro
În ianuarie 2024, Maiei Sandu i-a fost conferit premiul „Timişoara pentru Valori Europene”, recompensat cu 30 de mii de euro. După multe discuții în spațiul public, bazate pe legislația care nu îi permite Maiei Sandu să primească un asemenea premiu de natură financiară, actuala președintă a anunțat că îl va dona Asociației Obștești „Prietena Mea”, fondată de Ludmila Adamciuc.
În martie curent, orașul Leipzig din Germania i-a oferit președintei Republicii Moldova Premiul Leipzig Robert Blum pentru Democrație, acesta fiind însoțit de 25 de mii de euro. Recompensa financiară a fost donată unei biserici subordonate Mitropoliei Moldovei.
Acuzații ce planează în jurul Maiei Sandu
Procuror general european. În 2019, Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate: „De asemenea, noi vom înainta propunerea de a-l demisiona pe procurorul general și de a aduce unul european în locul lui.” Promisiunea însă nu a fost realizată.
Garanții de stat pentru băncile implicate în frauda bancară. Maia Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci – Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei ce a fost făcută publică de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie?”
Maia Sandu, citată în instanță în dosarul concesionării Aeroportului. Potrivit deciziei din mai 2024 a magistraților de la Judecătoria Chișinău, Sediul Buiucani, Maia Sandu urmează a fi audiată în instanță ca martoră în dosarul concesionării Aeroportului. Solicitarea de a-i invita ca martori pe foștii membri ai executivului și ai Consiliului național pentru parteneriatul public-privat a venit din partea avocaților inculpaților din acel dosar, inclusiv din partea lui Iurie Leancă, cel care era atunci premier. Totuși, într-o reacție, reprezentanții Președinției susțin că „Maia Sandu nu a votat concesionarea Aeroportului către Avia Invest și a spus acest lucru de nenumărate ori – fapt ce poate fi probat ușor din înregistrarea video a ședinței de Guvern.”
