18 subiecte ale ZdG prin care am maturizat R. Moldova
Fondat în 2004, Ziarul de Gardă a scris, timp de 18 ani, mii de articole care au maturizat R. Moldova. Cu ocazia împlinii a 18 ani de când suntem de Gardă, vă propunem să ne amintim împreună despre cele mai răsunătoare subiecte publicate în ZdG de-a lungul anilor.
Împreună am monitorizat guvernarea comunistă, apoi protestele din 7 aprilie 2009. Tot împreună am participat la demisia unui premier, am aflat unele secrete ale mitropolitului Vladimir, am publicat poze cu vacanțele de lux din Maldive și Seychelles ale unui fost președinte, am dezvăluit scheme de corupție cu implicarea unor funcționari de rang înalt și am descoperit casele și averile de milioane ale funcționarilor, în frunte cu judecători și procurori.
Tot împreună am demontat falsurile despre Covid-19, iar ulterior, cum poți cumpăra certificatele de vaccinare anti-Covid. Am arătat cine sunt hoții de păduri și cum zeci de cerșetori se prefac bolnavi pentru a provoca mila oamenilor. Iar maturizarea continuă.
#1 Guvernarea comunistă
Născut în timpul guvernării comuniste, Ziarul de Gardă a monitorizat, constant, în acea perioadă, delapidarea banului public, corupția din justiție și poliție, dar și averile agonisite de către demnitarii comuniști în frunte cu liderul lor, Vladimir Voronin. Am scris despre sutele de hectare de pădure luate în arendă de firme afiliate familiei sale, iar ulterior despre imobilele de lux atribuite familiei fostului șef de stat.
Totul a culminat cu reflectarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, când sute de tineri au fost maltratați în comisariatele de poliție. Am deconspirat și am urmărit traseul profesional al polițiștilor și al șefilor care au dat atunci ordine ilegale, dar și al politicienilor care conduceau R. Moldova. Tot atunci, dar și în anii care au urmat, am trăit alături de familia Boboc drama morții lui Valeriu, de la înmormântarea sa până la victoria de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
#2 Judecătorii din „iad”
Imediat după evenimentele din aprilie 2009, i-am deconspirat pe judecătorii din „iad”. Am găsit șapte magistrați care au judecat în comisariatele de poliție tineri cu vânătăi pe corp, reținuți pe străzile din Chișinău. Aproape tuturor le-au fost aplicate mandate de arestare, în procese care durau câteva minute.
Acestea sunt doar câteva dintre mărturiile unor fete reținute și judecate în comisariate, publicate de ZdG:
„M-au lovit cu pumnii în faţă”, „Mi-au tras cu bastonul peste picioare”, „M-au bătut pentru că nu am vrut să mă dezbrac”, „M-au forţat să dezbrac slipii chiar dacă aveam ciclu”, „M-au ţinut fără apă”, „M-au judecat în 5 minute”, „M-au condamnat fără vină”.
După asta, majoritatea au rostit aceeaşi frază: „Am plecat din Moldova şi nu mai vreau să revin”.
Din cei șapte magistrați „din iad”, Dorin Popovici a fost singurul demis la scurt timp după publicarea articolelor ZdG despre activitatea sa.
#3 Traficul de oameni, arme, droguri
Traficul ilegal de arme, droguri (aici, aici, aici) și ființe umane (aici, aici, aici) a fost întotdeauna în vizorul ZdG. Am urmărit, timp de 10 ani, celebrul dosar al heroinei ascunse în saci cu fasole. Patru persoane au fost condamnate definitiv şi irevocabil, însă niciuna nu a ajuns după gratii, părăsind anterior Republica Moldova.
Am urmărit, pe parcursul mai multor ani, și dosarele cunoscutului proxenet al anilor 2000 Alexandru Covali, alias Șalun. În 2020 dezvăluiam că acesta și alți membri ai grupării sale au fost puși în libertate înainte de termen. Imediat după eliberare, Șalun a părăsit țara. Tot atunci publicam și dezvăluirile uneia dintre fetele traficate de Șalun, pe care am găsit-o la Timișoara. „Pe mine m-a vândut la un turc, cu 10 mii de dolari pe atunci, pe o noapte. S-a făcut tranzacția chiar în fața mea, chiar în apartamentul ăla l-a adus. După asta a început să ne ducă prin hoteluri, dar cel mai rău pentru noi era sauna, pentru că în saună era cazul să fim bătute”, își amintea Natalia.
#4 Mită pentru procurori
Ancheta „Mită pentru procurori”, publicată în 2011, a dus la unul dintre cele mai răsunătoare procese din istoria Ziarului de Gardă.
Relatam atunci cum doi procurori de la Glodeni, Constantin Cojocaru și Ion Crișciuc, cercetaţi penal într-un dosar de luare de mită, au fost scoși de sub urmărire penală. Articolul i-a nemulțumit pe cei doi acuzatori de stat, care susţineau că nu ar fi trebuit să scriem despre acel caz. Ei au acționat în judecată Ziarul de Gardă și au cerut prejudicii morale în sumă totală de un milion de lei.
Prima instanță le-a dat dreptate parțial, obligându-ne să le achităm celor doi jumătate de milion de lei, decizie care punea în pericol existența ZdG. Curtea de Apel a redus suma până la 20 de mii. Abia în iulie 2012, Curtea Supremă de Justiție a respins, drept neîntemeiate, cererile de chemare în judecată depuse de cei doi procurori de la Glodeni.
În 2017, Constantin Cojocaru, unul din cei doi procurori, a fost demis din sistem, iar în ianuarie 2022, el a fost condamnat la 2 ani și două luni de închisoare pentru abuz de serviciu și fals în acte publice.
#5 Averile demnitarilor
În 2012, Ziarul de Gardă a dat startul unui șir de investigații despre averile demnitarilor din R. Moldova. Aproape săptămânal, deconspiram casele de milioane și averile ascunse ale unor judecători, procurori și ale altor funcționari de rang înalt, toți plătiți din bugetul public.
Am arătat cum trăia într-o casă de milioane șeful Comisiei Naționale de Integritate, instituție abilitată să verifice averile funcționarilor. Ulterior, am relatat despre cum Viorel Chetraru, șeful Centrului Național Anticorupție, și-a cumpărat casă de milioane de la … soacră.
Au urmat o serie de articole despre judecători și procurori controversați, care deși aveau salarii de câteva mii de lei, dețineau bunuri care valorau milioane.
În continuarea aceluiași serial, în 2016, am găsit casa în construcție înregistrată pe numele părinților celei mai mediatizate procurore din acea perioadă, Adriana Bețișor, cea care gestiona cele mai importante dosare de corupție din R. Moldova.
Apoi am ajuns și în ograda Centrului Național Anticorupție. Cu salarii lunare de circa 20 de mii de lei, majoritatea şefilor din cadrul instituţiei abilitate să combată corupţia conduceau bolizi de lux şi locuiau în case sau apartamente spaţioase, care costau milioane de lei.
#6 Violuri şi avorturi în internatul psihoneurologic
În 2013, știrile despre violurile de la Internatul Psihoneurologic de la Bălți au cutremurat societatea. Am mers acolo pentru a discuta cu victimele. Mărturiile lor au fost zguduitoare. Umilite, sechestrate, violate ani la rând, apoi silite să avorteze, acestea nu vedeau nicio scăpare. În timp ce directorul instituției din acea perioadă susținea că nu era la curent cu ceea ce se petrecea, victimele afirmau contrariul.
După publicarea articolului în Ziarul de Gardă, directorul a fost demis. Medicul Stanislav Florea, acuzat de viol, a ajuns pe banca acuzaților. Procesul de judecată a durat mai mulți ani, timp în care Ziarul de Gardă a monitorizat cazul. Am mers de nenumărate ori la internat, descoperind noi și noi victime.
Între timp, doi martori au decedat în condiții suspecte. Abia în 2019, după mai multe ședințe de judecată și articole publicate de ZdG, Stanislav Florea a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare.
#7 Secretele mitropolitului
În 2014, am descoperit câteva dintre secretele mitropolitului Vladimir. Am arătat că Înalt Prea Sfinţitul deţinea, în arendă, prin intermediul unei firme în care figurează în calitate de fondator, un hectar de pădure în apropierea satului Ruseştii Noi, r. Ialoveni, pe care are construită o casă de vacanţă, îngrădită şi ferită de ochii muritorilor de rând.
Totuși, Ziarul de Gardă a constatat că mitropolitul Vladimir locuia într-o casă de milioane la câţiva km de Chişinău. Imobilul de lux era înregistrat pe numele unei femei, cu care fața bisericească a fost inclusiv în vacanţă în Turcia, la mare, în anul 2012. ZdG a descoperit atunci pe un cont de pe site-ul de socializare rusesc ok.ru mai multe fotografii în care mitropolitul era împreună cu acea femeie pe litoral. Ulterior, am publicat și alte imagini cu cei doi.
După câteva săptămâni de tăcere, mitropolitul a vorbit despre articolele din Ziarul de Gardă în fața enoriașilor. El a lăsat de înțeles că femeia cu care a fost la mare i-ar fi verișoară și că articolele care-l vizau reprezintă „o lucrare diavolească”.
#8 Premier cu diplomă falsă
Anul 2015 a fost despre CV-ul necenzurat al premierului de atunci, Chiril Gaburici. O anchetă a ZdG arăta că Gaburici nu a reuşit să susţină examenul de bacalaureat în anul 1995, perioadă în care învăţa la Colegiul Republican de Microelectronică şi Tehnică de Calcul. Ulterior a fost înmatriculat la universitate în baza unei diplome false, cu ștampila unui liceu pe care nu l-a frecventat niciodată.
Gaburici a refuzat, de fiecare dată, să vorbească despre acest aspect. După ce a fost deschis un dosar penal, la trei luni de la instalarea în funcție, Chiril Gaburici a demisionat. Dosarul penal a fost însă clasat pentru că expirase termenul de prescripție de la comiterea infracțiunii.
#9 Afaceri tenebre
Licitațiile publice aranjate, favorizarea rudelor sau implicarea directă a funcționarilor în afaceri cu statul a fost un alt domeniu de interes pentru ZdG. În ianuarie 2016 dezvăluiam că firma surorii șefului Agenției Achiziții Publice câștiga licitații de zeci de milioane de lei și tot atunci scoteam la lumină buzinessul ascuns al familiei primarului din acel moment al capitalei, Dorin Chirtoacă. Ajutat de primar, firme controlate de fratele acestuia, dar înscrise pe intermediari, împânzise orașul cu chioșcuri de cafea. Lucian Chirtoacă deține și în prezent, tot prin intermediari, mai multe gherete din Chișinău.
Tot ZdG a devoalat interesele și implicarea demnitarilor de stat în proiectul de supraveghere video a traficului rutier. Neînțelegerile dintre aceștia au dus într-un final la eșuarea supravegherii video de pe traseele naționale. Un alt caz de direcționare a banilor publici către rudele demmnitarilor a fost reflectat de ZdG în 2017, atunci când scriam că firma controlată de familia unui şef de direcţie din cadrul CNA câştiga licitaţii pentru aprovizionarea cu alimente a mai multor grădiniţe din Chişinău.
Agentul economic şi-a făcut loc pe piaţă după ce, cu câteva luni mai devreme, instituţia pe care acesta o reprezenta a participat la reţinerea a 23 de persoane, după gratii ajungând, pe lângă funcţionari, şi reprezentanţi ai unor firme care asigurau instituţiile publice, inclusiv grădiniţele, cu produse de calitate dubioasă. După reţineri, mai mulţi agenţi economici care figurau în dosarul penal au fost excluşi, direct sau indirect, din procesul de licitaţii, lăsând cale deschisă pentru firma familiei şefului de direcţie de la CNA către contracte cu statul.
Funcționarul a fost inițial suspendat din funcție, iar ulterior a plecat din sistem.
#10 Luxul lui Dodon
În ianuarie 2020, Ziarul de Gardă a prezentat, în exclusivitate, imagini cu vacanțele de lux ale politicianului bugetar Igor Dodon.
Familia Dodon a beneficiat în ultimul deceniu de vacanțe exotice în Maldive, Seychelles, Dubai sau la o vilă exclusivistă de pe teritoriul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de pe malul Mării Egee, resort gestionat de familia procurorului general al Rusiei din acea perioadă, Iurii Ceaika.
În perioada în care era deputat și președinte de țară, Ziarul de Gardă a scris, în premieră, despre casa de milioane a lui Dodon, cumpărată cu bani de la banca lui Plahotniuc.
Ulterior, în 2019, am prezentat, în ancheta „Toți oamenii președintelui”, averea de milioane înregistrată pe numele familiei și prietenilor familiei Dodon, subiecte care au ajuns ulterior să fie investigate penal de către procurori într-un dosar penal în care fostul președinte este acuzat de îmbogățire ilicită.
#11 Oligarhii
Proprietățile, afacerile și implicarea controversaților politicieni și afaceriști Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon, Vladimir Filat și Ilan Șor în frauda bancară au fost, pe larg, oglindite în paginile Ziarului de Gardă.
Am filmat și am fotografiat chiar dacă, de multe ori, ni s-a interzis.
Am descris drumul lui Platon spre libertate, cine sunt oamenii care au contribuit la eliberarea din pușcărie a lui Vlad Filat și cum Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost ajutați de justiția din R. Moldova să șteargă urmele implicării lor în furtul miliardului.
Am explicat pe înțelesul tuturor, printr-o animație, cum a fost furat miliardul.
#12 Regiunea Transnistria
În cei 18 ani, Ziarul de Gardă a monitorizat îndeaproape evenimentele din regiunea transnistreană, urmărind cum drepturile oamenilor sunt constant încălcate.
Am demonstrat cum an de an au fost fraudate alegerile din R. Moldova, prin coruperea alegătorilor din stânga Nistrului. În cadrul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 și ulterior, al alegerilor parlamentare anticipate din 2021, Ziarul de Gardă a arătat cum locuitorii din regiunea transnistreană au fost aduși organizat la secțiile de votare și remunerați pentru oferirea votului în favoarea candidatului Igor Dodon și respectiv, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor.
Odată cu invazia rusă în Ucraina, problema transnistreană a revenit în prim plan și a încins spiritele în R. Moldova. În lumina războiului din țara vecină, conflictul transnistrean este privit drept o amenințare la securitatea statului. Astfel, în timp ce tot mai multe provocări tangențiale cu regiunea transnistreană erau lansate în spațiul public, ZdG a mers în regiune și a arătat care este, de fapt, starea de spirit în stânga Nistrului.
Am mediatizat de-a lungul timpul fenomenul răpirilor practicat de angajații instituțiilor de forță subordonate regimului nerecunoscut de la Tiraspol și am urmărit cazurile victimelor fenomenului ale căror urme dispăreau în regiunea transnistreană.
#13 Drepturile omului
Articolele despre încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului au ocupat mii de pagini ale Ziarului de Gardă în cei 18 ani de existență. Am scris despre pacienții care mureau așteptând cu anii un transplant salvator, dar și despre mamele copiilor bolnavi de cancer, mame care, deseori, rămân singure în fața numeroaselor probleme. Am semnalat cazurile de tortură și am insistat pentru eliminarea ei.
„Îl anina cu mâinile în sus și o „ghiră” (greutate) de 24 de kg de partea sexuală și-l trăgea în jos și acolo sus se ridica pe o bară de fier”, își amintea mama unui băiat torturat pentru a recunoaște o crimă pe care, spunea el, nu a săvârșit-o.
Am mediatizat cazurile de discriminare de orice fel, inclusiv pe criteriul orientării sexuale, așa cum a fost cazul lui Marin Pavlescu, un tânăr hărțuit în armată pentru că era gay.
#14 Caritate
Poveștile de viață dură și tristă a eroilor noștri au sensibilizat publicul larg și au generat fapte de caritate.
După ce am descris istoria unei familii cu un copil de cinci luni care locuia într-un bloc dărăpănat, fără apă potabilă, curent electric și căldură, în plină iarnă, la cererea cititorilor ZdG, pe numele familiei a fost deschis un cont bancar. S-au colectat peste patru mii de euro.
„Nici nu pot să vă descriu cât de aproape au fost oamenii, oamenii simpli lângă noi. Sunt foarte multe jucării, hăinuțe pentru Sabina, sunt jucării care au trecut oceanul din America”, ne spunea, ulterior, Rodica Pahomii, eroina articolului ZdG.
O strângere de fonduri s-a inițiat și pentru Marin – băiatul nevăzător din Briceni care locuia singur într-un apartament insalubru, în care mișunau șoarecii. Cu cei peste 3500 de dolari colectați, Marin a putut să se bucure de o locuință reparată și a scăpat de datoriile la stat. Iar asemenea istorii au fost și, cu siguranță, vor mai fi.
#15 Cerșetori fără mască
În ancheta Cerșetori fără mască, publicată în 2019, am deconspirat zeci de cerșetori care trișau pe strâzile din capitală. Unii se deplasau greoi, folosind cârje sau mergeau cu picioarele strâmbe. Alții erau în scaune cu rotile sau își afișau ostentativ „protezele”, ca să impresioneze. Așa erau văzuți zilnic mai mulți cerșetori pe străzile Chișinăului: bătrâni, bolnavi, neajutorați.
După 5 luni în care i-am urmărit îndeaproape, am constatat că mulți dintre ei obțineau mila trecătorilor prin înșelăciune, fiind, de fapt, perfect sănătoși, iar atunci când erau deconspirați, deveneau agresivi.
Începând cu ianuarie 2022, cerșitul însoțit de simularea unei dizabilități este pedepsit cu amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității.
#16 Covid-19
Anii 2020-2021 au fost marcați de pandemia de Covid-19, cu toate consecințele ei: oameni speriați, sistem sanitar nepregătit, criză economică, manipulări și falsuri. În iunie 2020 am demontat zvonul, extrem de răspândit în acel moment, conform căruia rudele persoanelor decedate de diverse maladii primeau bani pentru a accepta ca motivul decesului să fie indicat Covid-19.
Ulterior am demonstrat cum se vindeau certificate false, cu rezultate negative la Covid-19, necesare pentru călătoriile în străinătate, dar și cum puteau fi cumpărate, cu mii de lei, certificate de vaccinare.
#17 Ilegalitățile din păduri
În ianuarie 2021 am adus în atenția publică tăierile din pădurea Durlești și construcțiile din beton armat care răsăreau în locul copacilor. În urma anchetei noastre a fost deschis un dosar penal, tăierile au fost oprite, iar construcțiile, demolate.
Și tot în 2021, într-o serie de anchete, inclusiv în format video, arătam cum sunt distruse și furate pădurile tocmai de către cei care ar fi trebuit să le păzească.
În timpul documentării acestui articol, am fost urmăriți, amenințați și intimidați. Dar nu am renunțat.
#18 Războiul din Ucraina
Anul 2022 este despre războiul din Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina, ZdG a scris mii de știri și a transmis, în fiecare zi, informații în regim live text.
Am întâmpinat refugiați în punctele vamale, le-am ascultat strigătul de durere și am prezentat istoriile lor. I-am însoțit și în casele celor care au decis să-i găzduiască și am publicat nenumărate lecții de solidaritate (aici, aici, aici, aici, aici). I-am demascat pe promotorii războiului și pe cei care încercau să profite financiar pe seama refugiaților.
Toate materialele video produse de ZdG pe subiectul războiului din Ucraina pot fi văzute în playlistul de mai jos.
Vă mulțumim că ați fost cu noi în cei 18 ani de maturizare. Istoria noastră comună continuă.
