„Zi Neagră pentru Democrația Georgiei”: Parlamentul Georgiei a adoptat în primă lectură legea agenților străini – în ciuda unui protest la scară largă care a cuprins toate treptele societății
Pentru legea „Cu privire la transparența influenței străine” au votat 76 de deputați, împotrivă au votat 13. Discuția proiectului de lege era programată pentru ziua de joi, dar a fost adusă în discuție în mod neașteptat marți după-amiază.
Votul a fost însoțit de un protest în masă. Marți seara, în fața sediului Parlamentului au fost aduse tunuri cu apă, iar forțele speciale au început să disperseze mitingul pașnic. Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că acțiunea a luat un caracter violent și din acest motiv a folosit echipamente speciale. Acțiunile forțelor speciale s-au soldat cu victime.
Dispersarea acțiunii a fost comentată de președintele partidului care se află la guvernare, Irakli Kobakhidze. El a declarat că protestele au fost iniţiate de „opoziţia radicală”, iar pe protestatari i-a numit „fascişti” şi a asigurat că legea în curs de adoptare nu afectează politica externă a ţării şi viitorul Georgiei.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a făcut o declarație în toiul nopții, anunțând că va pune veto asupra proiectului de lege. Cu toate acestea, se crede că partidul de la guvernare va reuși să depășească veto-ul prezidențial.
Ce presupune această lege?
Potrivit proiectului de lege, toate instituțiile mass-media și organizațiile neguvernamentale care primesc din străinătate peste 20 la sută din veniturile lor non-profit, trebuie să fie înscrise în registrul agenților de influență străină. Acest lucru pune în pericol numeroase organizații neguvernamentale, precum și toți beneficiarii de granturi occidentale din țară. Printre aceștia se numără, de exemplu, studenții care au primit o bursă pentru a studia în străinătate sau fermierii care au câștigat un concurs pentru finanțarea mașinilor agricole. Adică, dacă legea va fi adoptată, atunci oameni care sunt departe de politică vor trebui cel mai probabil să se numească agenți străini.
Unul dintre principalele argumente împotriva adoptării legii este că bugetul organizațiilor neguvernamentale care își desfășoară activitatea în Georgia este destul de transparent, din moment ce Ministerul Finanțelor deține un raport complet privind veniturile și sursele oricărui ONG înregistrat în țară. Oponenții legii consideră că adoptarea acesteia va contribui la stigmatizarea organizațiilor neguvernamentale, obligându-le mai întâi să se eticheteze drept agent străin, pentru ca apoi să poată fi aplicate alte mecanisme de presiune.
„Adoptarea acestei legi ne va dăuna foarte mult: pe de o parte, va duce la stigmatizarea societății civile, pe de altă parte, va afecta reputația donatorilor noștri străini, deci și finanțarea diferitelor proiecte. Ambele vor avea consecințe grave pentru drepturile omului, educație, cultură, sănătate, securitate socială, afaceri mici și alte domenii”, a declarat dna rector al Universității de Stat Ilia, Nino Dobordzhinidze, citată de JAMnews.
Important este că legea este contrară planului prin care Georgia a acceptat să fie considerată candidată pentru aderarea la UE.
De ce legea este numită drept una „rusă”?
Autorii susțin că au luat ca bază „Actul înregistrării agenților străini” american, adoptat în 1938. Dar avocații și activiștii pentru drepturile omului au spus că cea mai importantă parte a documentului american, cea despre excepții, nu a fost inclusă în versiunea georgiană a legii. În plus, actul american, adoptat înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial, nu vizează vânătoarea de ONG-uri, spre deosebire de cel georgian, autorii căruia nu ascund accentul pus pe sectorul neguvernamental.
La un moment dat și autoritățile ruse s-au referit la America, rușii adoptând legea cu privire la agenții străini în 2012. Inițial, legea rusă se aplica numai asupra organizațiilor politice, pentru ca, ulterior, să se extindă în mod constant. Astfel, până la începutul războiului din Ucraina legea a reușit să suprime aproape complet orice gând critic în Rusia.
Criticii autorităților sunt convinși că legea rusă privind agenții străini a devenit prototipul inițiativei georgiene. Această convingere este în mare măsură legată de modul în care s-a comportat partidul de la guvernare în ultimul an. Cert este că în urmă cu un an, după începerea războiului pe scară largă în Ucraina, în Georgia au devenit evidente simpatiile autorităților față de Kremlin. În primele zile ale războiului georgienii au fost neplăcut surprinși de „solidaritatea” destul de reținută a guvernului georgian cu Ucraina, după care a urmat o serie întreagă de alte dezamăgiri și suspiciuni sumbre.
Care este atitudinea societății față de lege?
Proiectul de lege aflat în discuție poate fi considerat cel mai nepopular în anii de guvernare a partidului „Visul Georgiei”. Critica în adresa lui a adunat practic toată societatea, reunind politicieni de orice tip, jurnalişti, sportivi, scriitori şi muzicieni. Tendința către valorile occidentale în Georgia este considerată o tradiție politică, iar obligația autorităților de a integra țara în structurile euro-atlantice este menționată în constituție.
Mulți dintre oponenți subliniază că Georgiei i-ar fi de folos o lege împotriva influenței ruse care crește constant în țară.
„Aș înțelege dacă am adopta o astfel de lege împotriva inamicului din nord care ocupă 20 la sută din teritoriul nostru sau împotriva ideologiei sale”, a punctat Nino Okribelașvili, adjunctă a rectorului Universității de Stat din Tbilisi.
Proiectul de lege este aspru criticat de partenerii occidentali ai Georgiei – organizații internaționale, senatori americani și deputați europeni. Ambasada SUA a numit ziua adoptării proiectului de lege în primă lectură drept „zi neagră pentru democrația Georgiei”. Ambasadorul UE în Georgia, Pavel Ghercinski, a avertizat și el că legea agenților străini nu corespunde valorilor europene.
Sute de ONG-uri georgiene (inclusiv partenerul nostru din Georgia, JAMnews) au semnat o declarație prin care refuză să fie înregistrate în registrul agenților străini dacă legea va fi adoptată.
Diana Petriașvili, Mediaset
