VOX Pro-rusul Călin Georgescu, exclus din cursa electorală pentru funcția de președinte al României. Cum este văzută decizia de politicienii de la Chișinău?

Călin Georgescu, un candidat cu viziuni pro-ruse, a fost eliminat din cursa pentru fotoliul de președinte al României. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins pe 11 martie contestațiile lui Georgescu privind decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a-i respinge candidatura la alegerile prezidențiale. Hotărârea este definitivă și nu mai poate fi atacată. 

Deciziile luate de BEC și CCR au dus la un val de proteste ale susținătorilor lui Georgescu. Cum este văzută în politica de la Chișinău decizia autorităților române de a respinge înregistrarea lui Călin Georgescu în cursa pentru alegerile prezidențiale? Ce impact au astfel de decizii pentru R. Moldova?

Eugeniu Sinchevici, deputat, PAS

Cel puțin, din spusele celor care au comentat justiția din România, înțeleg că există dovezi clare referitor la implicarea Rusiei în alegerile din România. Eu cred că dacă un stat străin, agresor, încearcă să se implice în alegerile unui alt stat, acest lucru, cu siguranță, nu trebuie permis. Din punctul meu de vedere, acest lucru protejează, de fapt, democrația din România. 

Grigore Novac, deputat, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor

În principiu, eu aici văd două aspecte – aspectul politic și aspectul juridic. Și unul, și altul indică,  de fapt, că din punct de vedere al jurisprudenței internaționale, din punct de vedere al jurisprudenței naționale a României, au cam dat-o în bară cei care au decis să nu-l înregistreze pe Călin Georgescu în această cursă electorală.

O persoană nu poate să răspundă de două, de trei ori pentru aceeași faptă pe care a comis-o. Și în primul caz, când au fost anulate alegerile prezidențiale, nu am văzut o argumentare foarte clară a motivului. Răspunsul atunci a fost ceva abstract, că iată algoritmul, TikTok-ul, dar ceva concret – zero. Eu am citit atent și hotărârea Curții Constituționale care a stat la baza anulării scrutinului. La fel, nu a fost o claritate foarte mare. Cumva, o mână spală pe alta acolo, în România. Dar, după mine, au deraiat total de pe tărâmul juridic. Dreptul de a alege și a fi ales a fost, în principiu, anulat în România. Dreptul de a fi ales este un drept constituțional, care lui i s-a interzis. Iată, după mine, trebuie înregistrați toți candidații care întâlnesc condițiile legale, iar alegătorul o să decidă cine este cel mai demn de a fi în scaunul de conducere a României. 

Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc

În R. Moldova, deja suntem cu un pas înaintea colegilor din România în ceea ce privește lupta cu propaganda rusă, cu narativele rusești. Călini din ăștia Georgescu noi deja îi depistăm într-un stadiu mai precoce. În România, din păcate, propaganda a luat o amploare mult mai mare, pentru că și populația e mult mai mare. Atunci când vine vorba de securitatea națională a statului, cred că autoritățile trebuie să intervină neapărat pentru a opri un astfel de candidat, un astfel de partid politic, ca să protejeze atât spațiul electoral, cât și democrația, așa cum este. Ne place sau nu ne place, dar, cel puțin, alegerile se desfășoară, lumea trăiește liber, nu trăim în dictatură ca în Federația Rusă. Deci, eu consider că e o decizie corectă și necesară a Curții Constituționale, a Biroului Electoral de la București. Dintr-o parte, sună un pic așa, la limita democrației, dar nu putem opera cu mănuși albe atunci când vine vorba de interferența Federației Ruse în treburile noastre interne, fiind la Chișinău sau la București.

Marcela Nistor, deputată PAS

Eu tind să am încredere în instituțiile care au dat un răspuns. Bănuiesc că acesta este cel mai corect lucru care ar trebui să se întâmple. Este foarte sănătos, organic ca oamenii să protesteze și să-și arate nemulțumirea. Atâta timp cât există dreptul la exprimare, oamenii sunt încurajați să-l folosească. Eu intuiesc că există prevederi ale Codului electoral și există claritate în ceea ce ține de partidele care ar putea fi admise sau nu în cursa electorală. 

Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare

Din punctul meu de vedere, protejarea spațiului constituțional de agenți străini este o obligație a  statului. Dar, aparent, se vede că foarte mulți cetățenii români nu sunt de acord cu aceste intervenții excepționale. Această impredictibilitate a desfășurării alegerilor, a scrutinului, lasă un gust amar și creează niște probleme de percepție a justiției electorale. 

Trăim vremuri tulburi, este adevărat, contextul regional este un timp de insecuritate și bănuiesc că autoritățile de la București, atunci când au luat aceste decizii, au fost conștienți de anumite riscuri, dar aceste riscuri trebuie să fie comunicate și înțelese și de cetățeanul simplu, ca să nu creadă că este doar folosit pentru jocuri între partidele din sistem.