Vox De ce nu reușim să „batem” corupția?
În fiecare an, la 9 decembrie, este marcată Ziua Internațională Anticorupție, instituită de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 2003. Din 6 iulie 2007, R. Moldova devine și ea parte la Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției. Deși i-a fost declarată „toleranță 0” și la nivel oficial, împotriva ei au fost mobilizate toate instituțiile statului, corupția nu cedează, ea continuă să afecteze starea de lucruri în toate sferele vieții, ruinând economia și distrugând moralul și psihicul societății.
De ce nu reușim să „batem” corupția?
Stas Madan, director de program, Centrul „Expert-Grup”
Deși R. Moldova figurează printre performerii ultimei ediții a Indicelui de Percepție a Corupției, realizat de Transparency International, cu o creștere de 7 puncte a indicelui în perioada 2019-2022 și cu un salt în clasament de la locul 120 la locul 91 în anul 2022, situația rămâne una departe de a fi optimă. Principala barieră în combaterea corupției vine de la faptul că nu vedem o abordare sistemică, iar chiar exponenți ai guvernării și instituțiilor de resort ajung să se contrazică în public despre cum trebuie făcute lucrurile. Evident, asta nu are cum să dea mai multe rezultate sau încredere societății. Însă, în opinia mea, cele mai multe eforturi în reducerea corupției trebuie direcționate în prevenire. De exemplu, investițiile în guvernanța instituțiilor și asigurarea independenței acestora este una din activitățile cruciale. Chiar dacă ultimul timp avem unele exemple unde se depun eforturi mari în acest sens, caracterul acestor acțiuni, iarăși, nu este unul sistemic, ci ține mai degrabă de entuziasmul, integritatea și buna credință a unor persoane ajunse în funcții-cheie. Pentru rezultate durabile trebuie să ne concentrăm mult mai mult pe politici și mult mai puțin pe politică și logică partiinică.
Nadejda Hriptievschi, expertă, Comitetul Consultativ Independent Anticorupție
Ne-am obișnuit prea mult cu corupția, în toate domeniile și prea au fost erodate principiile și înțelegerea a ce este integritate, corectitudine, respectarea legii. De aici și complexitatea luptei cu corupția. Instituțiile au fost mobilizate, dar nu suficient, pentru ca încă avem prea mulți oameni din sistem care sunt obișnuiți cu corupția ca normalitate și pur și simplu nu vor, si chiar se opun oricăror schimbări – și aici trebuiesc corectate mai multe lucruri. Din păcate, nu cred ca avem suficientă voință în sistemul de justiție. Avem unele progrese și ele trebuie apreciate și încurajate, de exemplu, hotărârea Curții de Apel de condamnare a lui Șor. Dar mai avem încă multe de schimbat și îmbunătățit: de la cadrul legal, leadershipul în instituții, business și până la respectarea legii de către fiecare om. E cale lungă, anevoioasă, dar avem acum cel mai oportun moment pentru a îmbunătăți cu adevărat lucrurile, având în vedere voința politică, suportul partenerilor și procesul de aderare la UE.
Dinu Plîngău, președinte, Partidul „Platforma DA”
Este o întrebare destul de complexă. În primul rând, e nevoie de instituții puternice, abilitate să lupte împotriva corupției. Doi: e nevoie și de un sistem judecătoresc reformat, capabil să lupte cu corupția la nivel de stat. Trei: curățarea acestor instituții de persoane compromise – lucru care, iarăși, nu s-a întâmplat, pentru că guvernarea a mers pe anumite înțelegeri cu oameni din sistem care la anumite etape au acceptat executarea anumitor comenzi politice. Foarte multe lucruri s-au făcut prost pentru că nu a existat din start o strategie, de unde începem și unde vrem să ajungem. Patru: curățarea sistemului politic din R. Moldova. Din punctul meu de vedere, percepția că noi avem în R. Moldova un grad foarte înalt de corupție vine de la partidele politice, de la finanțarea lor și calitatea membrilor acestor partide, care ulterior ajung în funcții publice importante. Cele mai mari cazuri de corupție în R. Moldova au avut tangență cu partidele politice, multe crime s-au făcut inclusiv prin implicarea liderilor politici, cum ar fi furtul miliardului, concesionarea aeroportului, gărilor, privatizările și influența exagerat de mare asupra sistemului judecătoresc, unde multe decizii se luau cu grad sporit de influență politică. E nevoie de voință politică ca să fie reformat sistemul și să-i fie acordat un grad înalt de independență din partea politicului. În lupta cu corupția și în reformarea justiției trebuie să mergem pe modelul României.