Vox Dacă Rusia se eschivează, cum poate răspunde R. Moldova amenințărilor?
În 12 noiembrie, ambasadorul Rusiei în R. Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul de Externe în legătură cu violarea spațiului aerian: pe 10 noiembrie, trei drone rusești au fost depistate în raza raioanelor Rîșcani, Căușeni și Criuleni. Cazul a fost notificat într-o notă de protest care a fost înmânată ambasadorului Ozerov. Moscova s-a eschivat de la răspuns, iar în noaptea de 17 noiembrie a atacat masiv Ucraina cu 120 de rachete și peste 90 de drone, unele dintre ele traversând și spațiul aerian al R. Moldova. Chișinăul face apel repetat către Rusia să renunțe la acțiunile „neprietenești” care amenință „securitatea R. Moldova și a cetățenilor ei”. Moscova evită răspunsul.
Dacă Rusia se eschivează, cum poate răspunde acestor amenințări R. Moldova?
Anatol Țăranu, analist politic
Eu aș puncta câteva lucruri aici. Unu: notele de protest. În cazul R. Moldova, ele sunt singura armă de care dispunem azi. Dar notele nu rezolvă problema. Notele sunt un mesaj politic și de avertizare în raporturile bilaterale, la care Rusia trebuie să dea o explicație, dar poate și să nu o dea. De obicei, aceste note sunt ignorate de Federația Rusă. În plus, ele nu garantează că Rusia nu va intra în spațiul nostru aerian pe viitor. Asta e soarta unui stat mic, sărac și care cu tot dinadinsul se ține de neutralitatea sa. Aceste cazuri de survolare brutală a spațiului nostru aerian ne arată cât de vulnerabili suntem insistând asupra neutralității. Dacă am fi membri NATO, am putea avea parte de o apărare colectivă, dar noi insistăm asupra neutralității și devenim absolut dezarmați în fața Rusiei.
Vitalie Marinuța, ex-ministru al Apărării
Chiar dacă nu suntem în pericol militar iminent, avem un război în imediata apropiere de hotarele noastre. Aceasta este realitatea cu care trebuie să trăim până la finalizarea lui. Statutul de neutralitate al R. Moldova, cum nu a fost așa și nu este respectat de către Federația Rusă, iar notele de protest ale Guvernului sunt ignorate de către Kremlin. Cu regret, R. Moldova a avut mereu o atitudine nepăsătoare față de apărare. Ca rezultat, nu avem capacități suficiente nici pentru a ne monitoriza spațiul aerian și nici pentru protecția acestuia, cu toate că după începerea războiului din Ucraina, Guvernul R. Moldova a început a investi mai mult în apărare. Sursele alocate nu sunt suficiente pentru dezvoltarea rapidă a unui sistem național de apărare și cred că în aceste condiții, este esențial de renunțat la neutralitate, de cooperat mai intens cu partenerii noștri strategici și de întreprins măsurile necesare pentru a deveni membri ai unei comunități de securitate și apărare colectivă.
Viorica Tătaru, jurnalistă
În fața tăcerii Rusiei, dar și a amenințărilor continue, R. Moldova poate adopta o serie de măsuri pentru a se proteja de amestecul Rusiei în treburile ei interne. Spre exemplu, ar putea solicita sprijin mai activ din partea partenerilor strategici pentru a-și întări capacitățile de apărare și a preveni orice riscuri de securitate, inclusiv pentru spațiul aerian. Chișinăul și Moscova ar putea căuta soluții diplomatice în depășirea situațiilor de criză, care să nu afecteze nici R. Moldova și nici Rusia. În războiul ei împotriva Ucrainei, Rusia devine un pericol tot mai mare și pentru alte state din regiune, inclusiv R. Moldova. Se impun decizii ferme și măsuri extreme, precum închiderea Ambasadei Rusiei la Chișinău, pentru a determina Kremlinul să înceteze acest război, care nu face bine nimănui, inclusiv Rusiei.
Alexandru Flenchea, ex viceprim-ministru pentru Reintegrare
După mai bine de 2 ani și jumătate de război în preajmă, ne-am obișnuit cu căderea periodică a dronelor și rachetelor și nimeni nu ar mai putea să spună cu exactitate câte au fost în total fără o căutare pe Google – la fel cum ne-am obișnuit și cu armata rusă pe teritoriul R. Moldova din prima zi de independență, încât majoritatea moldovenilor nu le mai percep drept amenințare. Când războiul din Ucraina se va termina sau va fi pus pe pauză, dronele vor înceta să cadă, dar militarii străini și 20 de mii de tone de muniții vechi nu vor înceta să fie acolo unde sunt – în satele și orașele noastre. Asta, în primul rând, cere răspunsuri din partea noastră: plan de acțiuni de desființare a prezenței militare străine, de distrugere a munițiilor, de dezarmare, demobilizare și reabilitare socială a cetățenilor noștri din formațiunile paramilitare… Avem parteneri străini de încredere și putem conta că ne vor sprijini, nu și că ne vor rezolva ei problemele.
