Vox Corupția bate legea?

Acum 18 ani, pe 27 iunie 1996, Parlamentul R. Moldova adopta Legea privind combaterea corupţiei şi protecționismului. Doi ani mai târziu, în decembrie 2004,  sunt aprobate Strategia Națională şi Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei. Mai puțină corupție însă nu avem, instituțiile statului nu reușesc să facă față situației. Corupția a devenit fenomenul social cel mai grav, iar combaterea ei – subiect în prim-planul negocierilor de aderare a R. Moldova la UE.

Corupția bate legea? 

Galina Bostan, președintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției

Corupția în R. Moldova este peste tot, pentru că nu există voință politică suficientă. Autoritățile nu lucrează. Activitatea lor se concentrează pe corupția care a fost, pe investigarea cazurilor de corupție ale fostelor guvernări, dar, de fapt, lupta cu corupția trebuie făcută acolo unde se guvernează, unde are loc actul decizional. Marea problemă e că nu există un control asupra executării legilor, inclusiv controlul parlamentar. Dacă ar fi, atunci lucrurile s-ar rezolva de la sine, pentru că noi avem tot cadrul juridic necesar pentru asta, doar că nimeni nu lucrează, nu există controlul executării legilor. Iar dacă nu-i control, nu e nici rezultat. Câte audieri publice a organizat parlamentul pe subiecte legate de corupție? S-ar putea ca negocierile de aderare, monitorizate de UE, să schimbe ceva. Dacă vor exista niște presiuni din exterior, posibil ca autoritățile să se apuce de treabă, că e foarte mult de lucru.  

Alexandru Slusari, ex-deputat, politician

La noi, în lupta cu corupția, corupția tot timpul câștigă…, deoarece guvernările nu au o  abordare sistemică a problemei. În primul rând, e nevoie de reformarea justiției. Combaterea corupției e imposibilă fără reforma justiției. La noi nu s-a întâmplat acest lucru. Suntem campionii lumii la capitolul strategiilor, dar la reforma justiției ne-am înglodat. Totul se rezumă la declarații. Faptul că încep negocierile de aderare, la care va fi abordată și lupta cu corupția, sperăm să influențeze pozitiv situația. În cazul în care nu avem voință politică internă, posibil că sub presiuni externe se va acționa mai bine. Noi avem exemplul României, știm cum era România până la aderare și ce s-a întâmplat după. Nu a fost ușor, dar s-a întâmplat.

Ilie Chirtoacă, director executiv, Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Corupția există și ia forme noi în mod constant, adaptându-se la măsurile adoptate pentru combaterea ei. O reacție eficientă la corupție nu constă doar în legi bune, ci și în persoane integre care să le aplice. Orice persoană aflată într-o funcție publică înaltă trebuie să treacă prin filtre de integritate stricte. Autoritățile au inițiat unele asemenea filtre (vetting), însă acest lucru nu este suficient. Fără ele, orice lege sau strategie riscă să rămână ineficientă în fața unui sistem corupt. Lupta împotriva corupției trebuie să fie una concertată și susținută, implicând nu doar legislație și instituții, ci și o schimbare de mentalitate și cultură la toate nivelurile societății. Numai printr-o abordare holistică și integrată putem spera să reducem corupția și să construim un stat de drept funcțional și integru. Contează aici și puterea exemplului – având în funcții-cheie persoane corecte și integre, putem crea o cultură organizațională bazată pe integritate și responsabilitate, care să descurajeze practicile corupte și să promoveze transparența și etica profesională.

Veaceslav Ioniță, expert economic

Rezistența sistemului e foarte mare. Lucrurile se mișcă foarte greu. Avem legislație foarte slabă, avem legi care ele însăși generează corupție. Exemplu proaspăt: noua lege privind monopolul fiscal – e clar că la mijloc e un act de corupție. Avem instituții slabe și ne lipsește o mass-media liberă, funcțională și combativă în lupta cu corupția și instituții care să reacționeze la ceea ce scrie presa. Or, aici avem o problemă mare. În ultimii ani, din dorința de a nu supăra pe cei buni de la guvernare, pentru că ar fi „ai noștri”, constatăm că anchetele și investigațiile mass-media legate de corupție în rândul guvernării se reduc. Avem CNA, avem Procuratura Anticorupție, dar nu avem o clasă politică care ar dori să lupte cu corupția și avem o societate prea slabă ca să poată pune presiune pe clasa politică să lupte cu corupția. La noi, politicienii nu se tem de societate, ei mai tare se tem de presiunile din afară. Doar așa se mai mișcă niște lucruri.