Vox Ce trebuie să întreprindă Chișinăul pentru a contracara politicile subversive ale Moscovei?  

Prezidențialele 2024 s-au încheiat. Maia Sandu a câștigat cel de-al doilea mandat la președinția R. Moldova. A fost cea mai toxică și coruptă campanie electorală de la 1990 încoace. În joc au fost puse sute de milioane de dolari. Grupările criminale ale lui Șor, intrate în cârdășie cu Moscova, au încercat să deturneze alegerile pentru a prelua puterea la Chișinău. Planurile acestora au eșuat, riscurile, reieșind din perspectiva parlamentarelor 2025, rămân.

Ce trebuie să întreprindă Chișinăul pentru a contracara politicile subversive ale Moscovei?  

Maria Ciobanu, pedagogă, ex-deputată

Alegerile prezidențiale ne-au ținut pe toți oamenii de bună credință cu respirația întretăiată. Pericolul revenirii R. Moldova în zona de influență a Rusiei era aproape iminent. Niciodată nu au mai fost lacheii Kremlinului atât de agresivi și atât de obraznici. Transportarea moldovenilor cu avionul la secțiile de votare a atins culmea tupeismului Rusiei lui Putin! În regim de urgență trebuie revăzut cadrul legislativ  care vizează UTA Găgăuzia. Găgăuzii au nevoie de autonomie, dar culturală. Doamna președintă Sandu urmează să revină la promisiunile din primul ei mandat și să instituie un DNA în frunte cu un procuror european. Nu că nu am avea procurori bine școliți, îi avem, dar integri – nu prea. Avem prea multe instituții de stat în fruntea cărora sunt persoane care nu livrează rezultate, la Președinție s-a dublat statutul de personal, dar un purtător de cuvânt al șefei statului, care să o reprezinte onorabil, nu avem. Prezidențialele ne-au arătat că timpul nu mai are răbdare cu noi, trebuie să ne grăbim.

Stas Madan, Expert-Grup, director de program

Cred că avem nevoie de o coeziune mult mai mare pe intern, pentru că Kremlinul, în tandem cu oligarhii fugari, exploatează, în primul rând, divizarea noastră. Or, noi deja vedem campania mizerabilă de a contesta practic dreptul la vot al diasporei. Pe de o parte, avem nevoie ca autoritățile să asigure pregătirea structurilor de forță și de drept pentru a nu avea cazuri când anumite părți din lanțul de contracarare a cumpărării de voturi (procurori sau judecători) sabotează procesul. Totodată, eforturile de combatere a propagandei trebuie să fie axate mai mult pe comunicarea cu oamenii la firul ierbii. La fel, este critic ca investigațiile deja începute să aibă finalități, fiindcă  tergiversarea sau nepedepsirea celor responsabili cauzează neîncrederea societății în capacitatea statului de a aplica legea și respectiv, creează starea de impunitate, când unii cred că pot scăpa basma curată, indiferent de ce acțiuni întreprind.

Oazu  Nantoi, deputat

Aici sunt câteva componente. Prima componentă a fost menționată de către procurorul general la ieșirea lui în fața presei, unde s-a spus că Procuratura și-a făcut cât de cât datoria, transmițând mai multe dosare în instanțele de judecată și rămâne ca justiția să ne demonstreze că luptă cu politicile subversive ale Federației Ruse în R. Moldova. Unu la mână. Și doi – aici e mult mai complicat: dna președintă trebuie să inițieze urgent consultări cu partidele politice, ca să depășim închistarea partinică și să avem în viitorul parlament o majoritate normală de cetățeni ai R. Moldova care văd viitorul ei în Uniunea Europeană, dar nu cum e în prezent, când în loc de opoziție avem agentură rusească antistatală. Trebuie de curmat dur ceea ce se cheamă agentură străină și finanțare ilegală. Instanțele noastre trebuie să fie mai eficiente.

Victor Ciobanu, analist politic

Răspunsul meu – primul punct, care e și ultimul – asta-i destructurarea totală a rețelei Șor. Ca ei să nu mai existe până la parlamentare. Atunci avem șansa să putem avea alegeri cât de cât libere și corecte. Atât timp cât există această rețea (dar ea rezistă pentru că, observ, poliția lucrează, procurorii se fac că lucrează, iar judecătorii sabotează), noi nu o să putem contracara imixtiunea Moscovei, ba ea poate fi de zeci de ori mai mare decât a fost în acest scrutin. Generic vorbind, ne amenință scenariul georgian, iar asta înseamnă o majoritate parlamentară de socialiști, „șor”-iști și mai nu știu cine acolo și cu PAS în opoziție. Ceea ce ar însemna să pierdem parlamentul și guvernul, adică puterea în stat. Așa că nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece că am câștigat prezidențialele. Fără un suport în parlament și în guvern, președintele va fi o figură decorativă.   

Pentru conformitate, P.G.