VOX Ce poate și ce trebuie să învețe R. Moldova din lecția electorală românească?
Alegerile prezidențiale din România au produs un adevărat șoc, după ce primul tur a fost câștigat de candidatul independent cu viziuni pro-ruse, Călin Georgescu, cel căruia nici analiștii politici, dar nici adversarii săi din cursa electorală, nu-i dădeau prea mari șanse să se distingă. Candidatul a indicat că a făcut campanie cu „zero lei” și s-a remarcat pe rețelele de socializare, în special pe TikTok. Ce poate și ce trebuie să învețe R. Moldova din lecția electorală românească în contextul alegerilor parlamentare din 2025?
Lilia Zaharia, directoare executivă la Transparency International Moldova
„În contextul alegerilor parlamentare de anul viitor, putem învăța că dezinformarea și teoriile conspirației conduc, practic, sau bulversează situația într-o țară. Și aici vorbim de o țară membru UE și membru NATO.
Așa că porecla «puterea TikTok-ului» am văzut că nu este dată în zadar. Trebuie să ne mobilizăm. Pe de o parte, mă refer la autoritățile publice – să continue colaborarea cu managerii platformelor rețelelor sociale, ca orice dezinformare și instigare la ură și extremism să fie sancționată. Pe de altă parte, trebuie să mobilizăm societatea civilă, mass-media, ca să îi ajute pe oameni să gândească critic. Vă spun că bătălia, practic, a fost câștigată la alegerile prezidențiale, dar războiul cel mai mare va fi dus anul viitor. Consecințele dezinformării le vedem peste Prut, din păcate. S-a văzut și prin sondaje că diaspora României sunt persoanele cele mai sensibile la dezinformare și cred în diferite teorii ale conspirației promovate de unii candidați.”
Vitalie Călugăreanu, jurnalist
„În primul rând, e vorba de reglementarea acestor rețele de socializare care sunt foarte nocive. E vorba de TikTok și Telegram. Noi am observat că după închiderea celor peste 12 posturi TV care distribuiau propagandă în R. Moldova și care justificau războiul lui Putin împotriva Ucrainei, toate aceste posturi și narațiuni rusești au migrat masiv în spațiul on-line. De asta, eu cred că autoritățile din R. Moldova ar trebui să umble urgent la legislație, astfel încât Consiliul Audiovizualului să poată veni cu reglementări și pe domeniul on-line. Fie să se introducă niște amenzi mari și foarte mari pentru abuzuri și violarea spațiului informațional din R. Moldova, fie ca aceste anumite platforme ostile și care pun în pericol securitatea națională a R. Moldova să fie interzise în totalitate.
O altă lecție pe care probabil ar trebui să o învățăm e legată de implicarea bisericii în electorală. În sensul ăsta, noi nu am învățat lecția anului 2016, atunci când Marchel și armata lui de preoți au ieșit și au numit-o pe Maia Sandu cum le-a venit la gură și au înclinat balanța în favoarea lui Igor Dodon. În acest sens, există o anexă la hotărârea Curții Constituționale din 2016 prin care au fost validate acele alegeri, în care Parlamentul este somat de către Curtea Constituțională să întreprindă acțiuni din punct de vedere legislativ, astfel încât să modifice legea penală, Codul penal din R. Moldova, pentru ca acei preoți să poată fi sancționați, inclusiv penal, pentru implicare în campaniile electorale. Noi lucrurile astea nu le-am făcut. Eu nu știu ce așteaptă Parlamentul, dar lucrurile astea ar trebui făcute în regim de urgență, din punctul meu de vedere, ca să nu ne pomenim cu surprize în campania pentru alegerile parlamentare din 2025.
Diaspora R. Moldova mi s-a părut mult mai mobilizată în salvarea parcursului european și a candidatului pro-european la prezidențiale.”
Ion Grosu, expert în comunicare strategică
„Cred că lecția încă urmează să fie livrată în turul doi. E devreme să tragem concluzii. Este evident că e un fenomen care i-a luat prin surprindere pe toți cei care s-au ocupat de analiza, prognoza și sociologia politicii din România.
Românii ca popor generează tot felul de surprize în diferite alegeri. Într-un fel, există o tradiție românească în care oamenii nemulțumiți de mainstream își exprimă diferit votul de protest. Unii merg pe o poziție asumată, iar alții caută să-și exprime protestul în general față de modul în care clasa politică vede democrația în România. Trimit nota asta de protest printr-un politician simbol care cumva le reprezintă dorința. Și în Moldova, eu sunt sigur că sunt mulți oamenii care pot să voteze candidați «pedeapsă», candidați care să enerveze elitele, la fel cum inițial era Trump în Statele Unite.
Și în acest sens, ce putem învăța este că unele tendințe legate de consumul de informații și de comportament electoral la nivel global foarte repede ajung și în regiunea noastră. Trebuie să înțelegem mai bine cum funcționează promovarea pe TikTok, cum funcționează politica emoțională, cum funcționează elementul religios în politică. Toate aceste trei tendințe se observă cam în toate alegerile democratice. Și în acest mod, inevitabil, o să se manifeste și în Moldova pe viitor.”
Diana Crudu, antreprenoare
„La acest moment există instrumente incontrolabile de foarte multe guverne care au impresia că țin totul sub control. Și vedem cum unele rețele sociale pot influența foarte mult votul într-o țară sau alta, de multe ori acestea fiind manipulatorii. Cred că ar trebui să controleze mult mai bine ce se întâmplă pe rețelele create în afara Uniunii Europene, pentru că riscăm ca într-un ciclu electoral sau două maxim, să avem o extremă de dreapta foarte agresivă, conflicte interne, inflamarea conflictelor pe bază de ultranaționalism.
Cred că ar trebui să înțelegem că în 2025, atunci când vom avea alegeri în R. Moldova, ne paște exact același pericol. Nu putem merge pe populism.
În România au făcut apel la multe falsuri, cel puțin fața politică românească nu a avut nici timp și nici cum să demonteze aceste falsuri care s-au propagat în spațiul virtual. Am analizat mai nou, în ultimile două zile, minuțios, mesajele domnului Călin Georgescu, în care se spunea că România nu mai are nicio fabrică. Da, după 1989 s-au închis foarte multe fabrici, dar este total fals să spui că România nu are fabrici. Adică, aceste câteva zile care au rămas între scrutinele electorale, e prea scurt timp ca să ajungi cu un contramesaj la cei care digeră acest gen de mesaje.”
