VOX Ce măsuri ar trebui să implementeze autoritățile pentru ca persoanele cercetate în dosare de rezonanță să nu fugă din țară?
Doi deputați din Parlamentul R. Moldova, afiliați lui Ilan Șor, au fost condamnați la închisoare în luna martie. Pe 19 martie, deputatul transfug Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare în dosarul în care este învinuit de corupere pasivă, pregătirea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. Acesta nu a fost prezent la ședința de judecată, iar instanța a dispus anunțarea lui în căutare. Pe 31 martie, directorul SIS anunța că parlamentarul a fost ajutat de responsabili din cadrul Ambasadei Rusiei în Moldova să fugă în stânga Nistrului înainte să-și afle sentința.
Pe 31 martie, și deputata Irina Lozovan a fost condamnată la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. În dosarul în care este învinuită este vizat și soțul acesteia, Pavel Gîrleanu, consilier raional la Ocnița, care a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Cei doi nu s-au prezentat la judecătorie pentru a-și afla sentința, iar instanța a dispus anunțarea acestora în căutare.
Ce măsuri ar trebui să implementeze autoritățile pentru a preveni fuga persoanelor cercetate în dosare de rezonanță?
Ilie Chirtoacă, director executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova
Până la urmă, nu știu dacă putem reproșa ceva sistemului de justiție, pentru că urmărirea penală a avut loc extrem de rapid, ceea ce nu s-a întâmplat anterior. Instanța de judecată a emis o hotărâre motivată, dosarul a fost expediat în instanță destul de rapid, avem complete anticorupție. Unica chestiune pe care o putem reproșa sistemului de justiție este că, cel mai probabil, a avut loc o scurgere de informații, oamenii au știut când anume să plece.
Toate procedurile au avut loc, deci, nu există o problemă în lege sau în aplicarea ei, pentru că nu putem neapărat să îi punem pe toți în închisoare în timp ce așteaptă să fie condamnați. Până la urmă, e vorba de oameni care trebuie puși în funcțiile potrivite. Și iată, se pare că încă n-am reușit să avem oameni de bună credință în funcții potrivite. Deci, noi avem posibilitatea, dar e la discreția judecătorului, el evaluează și vede în ce măsură este necesar să existe anumite restricții, cum ar fi brățările electronice care se aplică pe picior.
Nu știu în ce măsură e un eșec al sistemului de justiție, cât mai degrabă o intervenție a unui stat străin în structurile noastre. Deci, se vede cu ochiul liber că este și un efort geopolitic al Rusiei de a influența. Dacă nu era domnul Nesterovschi conectat foarte bine cu Rusia, și asta noi o știm de ani de zile în care el a mers la Moscova și era citat de presa din Moscova, deci, probabil, nu exista acum o problemă ca faptul că această persoană este de negăsit. Și doi, cele mai importante instituții în stat, cum e Serviciul de Informații și Securitate, ei au documentat foarte bine acest lucru, dar nu știu în ce măsură puteau să intervină dacă știau că domnul Nesterovschi este acolo. Deci, noi avem un document de politici care identifică doi factori destabilizatori, Rusia și corupția. Cei care au punctat în strategie, astea fiind două vulnerabilități combinate, au punctat foarte bine.
Cornelia Cozonac, președintă a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova
Cred că ar trebui să se pună presiune pe profesionalismul celor care lucrează în procuratură și în justiție, să se acorde mai multă încredere, pentru că sistemul nostru de justiție este un pic derutat de ultimele reforme. În sistem nu au fost promovați cei mai profesioniști. Adică, s-a pus criteriul integrității în cadrul vetting-ului și nu al profesionalismului.
Și iată, din cauza acestor măsuri, cred că a slăbit un pic sistemul de justiție sau nu s-a fortificat așa cum s-a dorit. Și asta arată că există încă elemente corupte care au făcut scurgerile de informații, care au ajutat acestor persoane să fugă, să afle informația din timp și să se poată asigura că părăsesc teritoriul R. Moldova.
Și chiar dacă se fac reforme în sistem, nu au fost promovați profesioniștii, atât în Procuratură, cât și în instanțele de judecată. Și de aici avem scurgerile de informații. Probabil, ar trebui fortificat sistemul pe interior. Cred că procurorii ar trebui să-și revadă foarte bine sarcinile pe care le au și să stabilească măsuri care să nu permită anumitor persoane să se eschiveze de la exercitarea pedepsei.
Lucrul ăsta se întâmplă de mulți ani. Dacă analizăm, acum, practic niciun alt funcționar nu stă la dubă, nu stă la închisoare, adică toți au reușit să fugă înainte să-și afle sentința și asta arată că sunt scurgeri de informații. Poate fi mecanismul foarte bun și pot fi restricții foarte bune, dar dacă cineva scurge informația din sistem, deja asta este o problemă și aici ar trebui să fie căutate breșele care, de fapt, duc la situația creată.
Alexandru Bot, expert în domeniul justiției, WatchDog
Deci, e cert că până la pronunțarea sentințelor, persoanele au măsuri preventive. Fie că este vorba despre arest, arest la domiciliu, interdicție de părăsire a țării sau altele. Respectiv, tergiversarea procedurilor în instanța de judecată, de fapt, a dus la epuizarea acestor măsuri și, în consecință, persoanele nu sunt găsite, respectiv, nu pot fi plasate în arest pentru a-și executa pedeapsa. De aceea, cred că e cazul să fim mai diligenți, iar procedurile în instanța de judecată, dar și la urmărirea penală, să se desfășoare în termeni mult mai restrânși, astfel încât asemenea sentințe să aibă sens într-un final. Filarea persoanei sau monitorizarea este o măsură care aproape că este la limita ilegalului, deci, nu poate fi o persoană monitorizată sau filată în afara unui mandat judecătoresc. Dacă va fi dispus de către instanță, atunci este altă întrebare.
Doi la mână, avem cazul lui Nesterovschi, care a avut interdicția de a părăsi țara, însă am văzut că nu a fost o măsură utilă în condițiile în care, la momentul pronunțării sentinței, acesta era de negăsit. Trei, avem servicii speciale care, de fapt, menirea lor e colectarea de informații. Dacă aceste informații despre faptul că persoana s-ar putea eschiva de la executarea unei pedepse erau colectate în timp util, atunci se puteau comunica către acuzatorul de stat, care să facă demersul necesar în fața judecătorului. Fapt care nu s-a realizat din cauza că nu aveau o informație sau nu și-au dat silința să le colecteze. Respectiv, deja post-factum, au fost colectate informații când Nesterovschi a fost pe teritoriul ambasadei, a plecat undeva în teritoriul Transnistriei. S-ar putea face asta și pentru alții.
Lilia Zaharia, directoare executivă Transparency Moldova
Pentru a preveni fuga corupților din R. Moldova, autoritățile ar trebui să fie mai inventive și să acționeze după un set de măsuri eficiente, combinate între prevenție, legislație și cooperare internațională. În opinia mea, ar trebui impuse restricții clare pentru cei investigați în dosare de corupție, de exemplu, interdicția de a părăsi țara pe durata investigațiilor, dar și eliminarea lacunelor legislative care permit tergiversarea dosarelor sau prescripția faptelor. De asemenea, în contextul R. Moldova, care are regiunea transnistreană, o zonă gri, unde se ascund mulți fugari, este mai dificilă emiterea rapidă de ordine de interdicție pentru persoanele suspectate sau inculpate în dosare de corupție.
Oportun ar fi, după aceste cazuri renumite de „evaporare” a unor deputați suspectați de acte de corupție electorală, este strict necesară implementarea unui sistem digital de alertă care să împiedice trecerea frauduloasă a frontierei.
