VOX Care sunt riscurile pentru R. Moldova în cazul adoptării legii privind „agenții străini”?
Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), a declarat că „adoptarea legii privind «agenții străini» va deveni un angajament politic al PSRM, inclusiv în platforma noastră electorală. Noi vom elabora și vom propune spre aprobare în parlament o lege cum este în SUA, în Georgia, care să interzică ONG-urilor să se ocupe cu politica”, a declarat Igor Dodon.
Care sunt riscurile pentru R. Moldova în cazul adoptării legii privind „agenții străini”?
Daniel Goinic, expert în drepturile omului, CRJM
Astfel de politicieni ar trebui să citească hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului „Kobaliya și alții contra Rusiei” din 2 octombrie 2024, unde vor vedea că asemenea legislație încalcă dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la libertatea de asociere. Respectiv, în cazul unei asemenea hotărâri, CEDO are de-a face cu repercusiuni la nivel național, or, o asemenea legislație are șansa să fie declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a țării.
După cum știm, hotărârea CEDO, dacă este pronunțată, are efecte destul de mari, inclusiv necesitatea de a fi executate toate măsurile generale, respectiv, asemenea legislație trebuie să fie anulată. Sau, este mecanismul de sesizări la Curtea Constituțională, care are pârghii de a influența neaprobarea sau dacă ar fi aprobată, ulterior, anularea unor asemenea prevederi legale.
Irina Tabaranu, jurnalistă, Zona de Securitate
Eu cred că sunt destule exemple privind aplicarea acestei legi, în Georgia cel mai recent. Dar este cazul să privim în regiunea transnistreană, acolo unde nu există la modul direct o astfel de prevedere. În schimb, există o altă așa-numită lege care presupune că organizațiile nonguvernamentale nu au dreptul să facă activități ce țin de activism civic, drepturile omului, libertatea de exprimare și multe alte drepturi de care noi beneficiem și putem să le promovăm, putem să vorbim, să le ținem în vizor. Putem să vedem cum a degradat societatea civilă în regiunea transnistreană. Cum nu există o opoziție veritabilă, în adevăratul sens al cuvântului. Cum în prezent, nu există o voce în regiune care să aducă în vizor mai multe probleme care se întâmplă acolo, cum ar fi inechitatea socială sau libertățile de care ne bucurăm noi în prezent pe malul drept și nu ne dăm seama cât de ușor pot fi pierdute.
Mass-media, în cazul dat, cred că, în primul rând, va avea de suferit la nivel de imagine, pentru că foarte puțini vor înțelege ce înseamnă „agent străin” sau ce presupune acest lucru. Majoritatea redacțiilor independente care primesc granturi din diferite fonduri internaționale vor fi etichetate cu acest termen și oamenii vor crede că aceste organizații sunt cumva controlate sau scriu la comanda cuiva. În realitate, redacțiile, chiar dacă beneficiază de anumite granturi, nu sunt prevederi care ar presupune verificarea textelor, verificarea temelor sau ca redacțiile să aibă anumite teme despre care să vorbească. Apoi, va avea de suferit credibilitatea mass-mediei din urma acestor etichetări. Mass-media va fi în incapacitate să se autofinanțeze, să caute resurse. Publicitatea va fi diminuată. Deci, este un lanț de consecințe care, într-un final, va duce la dispariția presei independente, așa cum este în regiunea transnistreană, în Federația Rusă, în Belarus, cum va fi în curând și în Georgia.
Petru Macovei, director executiv, Asociația Presei Independente
Eu sper foarte mult să nu se ajungă aici, pe de o parte, pentru că asta ar ridica riscuri asupra democrației, cu atât mai mult că Igor Dodon, ca de obicei, manipulează atunci când spune că astfel de lege există în Statele Unite. Legea din Statele Unite arată cu totul diferit decât se gândește Igor Dodon, iar el se gândește, sigur, să preia practica din Federația Rusă, așa cum îi place domnului Dodon să facă de fiecare dată. Legea din Federația Rusă este absolut antidemocratică și, de fapt, limitează atât drepturile asociațiilor obștești, cât și a instituțiilor media.
O lege, într-o formă aproape similară, a fost adoptată și în Georgia și, cu siguranță, nu trebuie admis așa ceva în R. Moldova. Dacă se va adopta o asemenea lege, atunci asta ar însemna că activitatea multor asociații nonguvernamentale și a instituțiilor media care sunt beneficiare a finanțărilor din exterior, va fi foarte mult limitată și statul va obține pârghii de constrângere sau de lichidare a vocilor alternative din media și din societatea civilă.
