VOX Care a fost cauza recesiunii economice și ce soluții sunt pentru R. Moldova?

În 2024, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere de 0,1% comparativ cu anul 2023, potrivit estimărilor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS). În termeni reali, asta înseamnă o descreștere cu 1,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, analiștii economici au declarat că din cauza scăderii PIB-ului, R. Moldova a intrat în recesiune economică. 

Recesiunea economică este un termen care se referă la scăderea semnificativă a activității economice generale într-o regiune desemnată. Raportată în timp, recesiunea economică a fost recunoscută ca declin economic în două trimestre consecutive, potrivit portalului „Săptămâna Financiară”.

Conform datelor BNS, creșterea PIB-ului în anul 2024 s-a datorat mai multor activități, printre care tranzacțiile imobiliare, activitățile de cazare și alimentație publică etc. Impact negativ asupra creșterii PIB-ului au avut în special agricultura, silvicultura și pescuitul, transportul și depozitarea, industria prelucrătoare și construcțiile.

Mihaela Sirițanu, expertă în economie politică

R. Moldova traversează o recesiune economică profundă, cauzată în principal de impactul războiului din Ucraina, creșterea prețurilor la energie și vulnerabilitatea structurală a economiei. Dependența majoră de importurile de gaze și electricitate a dus la o inflație ridicată, afectând puterea de cumpărare a populației și încetinind activitatea economică. 

În plus, exodul forței de muncă și scăderea producției agricole din cauza schimbărilor climatice au agravat criza, limitând capacitatea țării de a genera creștere economică sustenabilă. Lipsa investițiilor și întârzierile în reformele structurale au menținut Moldova într-o poziție economică fragilă, cu o competitivitate redusă pe piața internațională.

Pentru a ieși din această recesiune, R. Moldova trebuie să implementeze soluții concrete pe mai multe planuri. La capitolul energie și independență energetică, o soluție ar fi diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale prin creșterea importurilor din UE și utilizarea infrastructurii alternative, precum gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Sau investirea în energie regenerabilă și crearea facilităților pentru prosumatori (consumatori care și produc energie, n.r.), astfel încât R. Moldova să-și reducă vulnerabilitatea la fluctuațiile prețurilor globale.

Alte modalități ar fi stimularea sectorului economic și antreprenoriatului prin reducerea birocrației și crearea unui mediu de afaceri mai atractiv, prin digitalizarea serviciilor publice. În agricultură, ar fi binevenită crearea unui fond de sprijin pentru fermierii afectați de schimbările climatice, mai multe investiții în sisteme de irigații și tehnologii agricole avansate, pentru a reduce pierderile din cauza secetei.

Și nu în ultimul rând, combaterea economiei subterane și a corupției prin transparentizarea achizițiilor publice.

Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”

Din perspectiva implicațiilor asupra populației, recesiunea economică presupune înrăutățirea bunăstării prin prisma diminuării ratei de ocupare și creșterea ratei de inactivitate. Problema devine și mai gravă, pentru că recesiunea este acompaniată de creșterea presiunilor inflaționiste pe fundalul unei rate înalte a sărăciei – circa o treime din populație trăiește în sărăcie absolută – și a creșterii inegalităților de venituri, iar odată cu înăsprirea politicii monetare  crește și presiunea asupra familiilor care au contractat credite și împrumuturi. 

În plus, suportul financiar extern permite menținerea stabilității și a sistemului de finanțe publice, R. Moldova având un nivel scăzut de îndatorare. Prin urmare, în pofida situației dificile, avem soluții pentru a face față acestei recesiuni dacă vom avea politici publice adecvate, orientate spre a susține cu adevărat activitățile economice care generează valoare adăugată”, a mai menționat expertul.

Tatiana Lariușin, fondatoare a Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice

În primul rând, eu consider că această recesiune în care noi am intrat este consecința riscurilor majore legate de războiul din Ucraina, care influențează economia noastră, adică nu vin investițiile. Niciun investitor serios nu va veni aici, având așa riscuri majore ca cele pe care noi le avem acum. După părerea mea, se cere nu doar crearea politicilor, dar și echipe de implementare a acestor politici, care să fie de ligă superioară.

Ce putem noi face fiind în această situație? După părerea mea, există o singură resursă pe care noi o avem pentru a lansa niște impulsuri de creștere economică – stimularea businessurilor autohtone pentru a crește, căutarea soluțiilor din zona economiilor mici, deschise, foarte vulnerabile, care funcționează în zone cu riscuri majore din exterior, așa cum suntem noi. 

La noi crește sectorul IT, ei nu numai că sunt liderii, ei pot deveni locomotive ale economiei. Tot așa sunt și cei din sectorul agricol, vinificatorii. Din păcate, ei activează mai mult în afara economiei, în afara țării noastre, în economiile de pe piețele mult mai concurente. Ideea este cum de făcut ca măcar o parte din ceea ce obțin în alte economii să fie investite ori reinvestite în economia moldovenească.

Economia moldovenească a mai fost în această situație în anii ‘90. De fapt, pentru economiștii competenți nu este ceva neobișnuit, la care nu ar avea soluții. Pur și simplu, există o discrepanță între expertiza și propunerile care pot veni din sectorul de experți, ce ar putea fi transferate în politici publice într-adevăr orientate spre rezultate pozitive și viața reală, care merge cam în afara viziunii statului.

Noi acum culegem consecințele acestor rupturi care se formează în realitatea noastră, dar care niciodată, din păcate, nu au putut influența agenda națională a țării. De cealaltă parte, ce este după mine mai grav – societatea încă nu conștientizează. Cei competenți sunt obligați să-și facă treaba și să explice anumite lucruri, oricât de complicate ar fi, și să comunice cu oamenii, chiar și prin media.

Radu Marian, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament

Această definiție de „recesiune economică” este una tehnică, ea apare când există 2 trimestre la rând în care există o scădere, dar este mai corect să ne referim la întreg anul 2024. Anul precedent a fost mai degrabă o stagnare, adică economia nu a crescut. Termenul tehnic în rândul specialiștilor, dacă două trimestre la rând nu există creștere, se numește recesiune economică. În cazul dat, nu știu dacă e cazul să-l folosim, pentru că, cumva, ne referim la întreg anul 2024, în care economia nu a crescut, dar a rămas la același nivel ca în 2023. 

Noi am venit cu mai multe soluții – de a încuraja finanțarea prin programul „373”, care a generat investiții de peste 4 miliarde de lei în economia țării, fondul de garantare a creditelor care, la fel,  a fost foarte util și măsura de a scuti de impozite pe IMM, dar evident este că noi trebuie să facem mai mult de atât. Programul de creștere economică al UE de 1,9 miliarde este anume în contextul acesta, să ne ajute să avem totuși o creștere economică în următorii ani.