„Visul georgian” și „legea rusească” împotriva societății civile. De ce protestele de la Tbilisi continuă și ce este în neregulă cu legea pe care autoritățile georgiene o promovează cu atâta insistență?
La 14 mai, parlamentul georgian a adoptat proiectul de lege „privind transparența influenței străine” în a treia lectură finală. Acest lucru a avut loc pe fundalul protestelor pe scară largă care se desfășoară în capitala georgiană timp de o lună. Decizia autorităților georgiene de a adopta cu orice preț această lege, care a fost retrasă anul trecut din cauza protestelor masive, poate fi numită cea mai nepopulară decizie a celor 12 ani de guvernare și revenirea bruscă a acesteia pe ordinea de zi în luna aprilie a acestui an a scos sute de mii de oameni în stradă. De ce această lege este atât de antipatică pentru societatea georgiană și de ce autoritățile o agreează atât de mult?
Ce trebuie să știm despre această lege?
Potrivit proiectului de lege, toate organizațiile media și neguvernamentale care primesc mai mult de 20% din veniturile lor necomerciale din străinătate trebuie să fie înregistrate în registrul agenților de influență străină. Acest lucru pune în pericol numeroase organizații neguvernamentale, precum și toți beneficiarii de granturi occidentale din țară. Printre aceștia se numără, de exemplu, studenții care au primit burse pentru a studia în străinătate sau fermierii care au câștigat finanțări pentru procurarea utilajelor agricole. Cu alte cuvinte, dacă legea va fi adoptată, oamenii care sunt departe de politică vor trebui, cel mai probabil, să se numească agenți străini. În mod evident, legea va dăuna mass-mediei, deoarece piața de publicitate din țară este limitată, iar puterea de cumpărare a cetățenilor este scăzută, astfel încât marea majoritate a instituțiilor media independente funcționează doar datorită subvențiilor occidentale.
Unul dintre principalele argumente împotriva adoptării legii este faptul că bugetul ONG-urilor care operează în Georgia este deja transparent, deoarece Ministerul de Finanțe are deja la dispoziție rapoarte complete privind veniturile și sursele de venit ale tuturor ONG-lor înregistrate în țară. Opozanții legii consideră că adoptarea acesteia va duce la stigmatizarea ONG-urilor, care vor fi obligate mai întâi să se eticheteze drept agenți străini și apoi să suporte alte mecanisme de presiune.
Este important de menționat că legea contrazice planul pe care Georgia l-a acceptat pentru a fi luată în considerare drept candidată la aderarea la UE.
De ce această lege se numește „rusească”?
Autorii susțin că s-au bazat pe „Legea americană privind înregistrarea agenților străini”, adoptată în 1938. Dar juriștii și activiștii pentru drepturile omului au declarat că versiunea georgiană a legii nu a inclus cea mai importantă parte a celei americane – excepțiile. În plus, legea americană, adoptată înainte de izbucnirea celui de-al Doilea război mondial, nu are drept scop vânarea ONG-urilor, spre deosebire de legea georgiană, autorii căreia nu-și ascund atitudinea față de sectorul neguvernamental.
Și autoritățile ruse, care au adoptat legea privind agenții străini în 2012, au făcut trimitere la legea americană. Inițial, rușii aplicau această legea doar în raport cu organizațiile politice, dar domeniul său de aplicare s-a extins treptat, iar până la începutul războiului din Ucraina a reușit să suprime aproape complet orice gândire critică din Rusia.
Criticii autorităților sunt convinși că legea rusească privind agenții străini a fost cea care a devenit prototipul pentru inițiativa georgiană. Această convingere s-a clădit pe modul în care s-a comportat partidul de guvernământ în ultimul an. Adevărul este că, în urmă cu un an, după izbucnirea războiului de cotropire din Ucraina, simpatiile pentru autoritățile de la Kremlin au devenit evidente în Georgia. Chiar în primele zile de război, georgienii au fost neplăcut surprinși de cât de reținut a fost guvernul georgian în a-și exprima solidaritate cu Ucraina, au urmat o serie de dezamăgiri ulterioare și suspiciuni sumbre.
Ce părere are societatea despre această lege?
Anul trecut, protestul împotriva legii a unit societatea, reunind politicieni de diferite orientări, jurnaliști, sportivi, scriitori și muzicieni. Lupta pentru valorile occidentale este considerată o tradiție politică în Georgia, iar obligația autorităților de a integra țara în structurile euro-atlantice este consfințită în constituție. În sondajele de opinie publică, integrarea cu Europa și aderarea la NATO sunt în mod tradițional agreate de majoritatea covârșitoare a respondenților.
Recentele declarații ale oficialilor din partidul de guvernământ, precum și ale inspiratorului lor ideologic, Bidzina Ivanișvili, un miliardar care s-a îmbogățit în Rusia și care a creat în 2012 partidul „Visul georgian”, care l-a ajutat să câștige alegerile parlamentare din 2012, au provocat o reacție deosebit de dură în societate. De atunci, Ivanișvili este considerat în Georgia drept un conducător din umbră fără de care nu se iau decizii politice. Vorbind în sprijinul legii la un miting pro-guvernamental din 29 aprilie, Ivanișvili a declarat că el consideră Occidentul, opoziția și sectorul neguvernamental drept dușmani ai guvernului său. Acesta i-a numit pe partenerii occidentali ai Georgiei „agenți străini” și „partidă a războiului global”. În opinia acestuia, „partida războiului global” dorește să răpească suveranitatea Georgiei cu ajutorul ONG-urilor.
Jurnaliștii independenți și observatorii politici au remarcat că niciun politician din Georgia nu și-a permis până acum o așa retorică – dorința de accede în Europa și de a obține independență față de Rusia a rămas o valoare de nezdruncinat a mainstrim-ului din primele zile ale independenței și până în prezent.
Probabil din cauza acestei declarații, protestatarii de pe străzile din Tbilisi au devenit și mai numeroși; potrivit unora, problema adoptării legii este practic existențială. În seara zilei de sâmbătă, pe 11 mai, în centrul orașului Tbilisi s-au adunat aproape 200 000 de persoane.
Ce spun partenerii?
Partenerii occidentali ai Georgiei – ambasade, organizații internaționale, congresmeni americani, oficiali americani, ONU, Departamentul de Stat al SUA și alții – au criticat și ei aspru acest proiect de lege. În mod previzibil, a apărut problema impunerii de sancțiuni: Uniunea Europeană a declarat că, dacă legea va fi adoptată, va fi nevoită să reconsidere anularea regimului de vize cu Georgia, care este în vigoare din 2017. În mod firesc, poate fi suspendat și statutul țării de țară candidată la aderarea la UE.
Dar autoritățile georgiene dau de înțeles că nu se tem de sancțiuni – cel puțin, premierul Irakli Kobakhidze a declarat că „statul georgian este astăzi mai suveran ca niciodată” și că legea va fi cu siguranță adoptată, iar „radicalii” care protestează vor fi pedepsiți.
De ce se ia o măsură atât de nepopulară?
În octombrie, în Georgia, vor fi organizate alegeri parlamentare, iar mulți din țară consideră că partidul de guvernământ nu are nicio șansă de a le câștiga dacă acționează în mod onest. Înăsprirea șuruburilor privind ONG-urile și presa independentă ar putea fi de mare ajutor dacă autoritățile decid să fraudeze alegerile. Apropo, la ultimele alegeri parlamentare (acestea au avut loc în timpul restricțiilor COVID din octombrie 2020), observatorii au avut multe întrebări cu privire la corectitudinea alegerilor și la legitimitatea victoriei Visului georgian. Opoziția a fost mult timp în dezacord cu rezultatul și a ajuns în parlament doar cu ajutorul organizațiilor occidentale. De atunci, partidul de guvernământ a pierdut și mai mult sprijin.
Ce va urma?
Autoritățile ignoră în mod sfidător protestele – de exemplu, luni, 13 mai, Comisia juridică a parlamentului a examinat și a votat în favoarea proiectului de lege într-un timp record – de 67 de secunde, în ciuda mulțimii de protestatari de afară.
Președinta georgiană, Salome Zurabișvili, care a spus clar de la început că se opune cu fermitate proiectului de lege, a declarat că va exercita dreptul de veto asupra acestuia. Dar acest pas nu poate fi numit decisiv, deoarece Visul georgian va trece cu ușurință peste veto-ul prezidențial.
Între timp, protestele continuă; studenții din majoritatea universităților georgiene sunt în grevă de luni, la care s-au alăturat și unii profesori.
Mitingurile s-au extins și în alte orașe georgiene, iar reprezentanții diasporei s-au adunat și în străinătate în semn de solidaritate cu protestatarii.
Diana Petriashvili, Mediaset FOTOGRAFIE: David Pipia, JAMnews
