Viorel Furdui, despre reforma administrativ-teritorială: „Trebuie să conștientizăm cu toții că aceasta este o reformă extrem de necesară”

Reforma administrativ-teritorială, autonomia locală, și amalgamarea voluntară sunt doar câteva dintre subiectele discutate cu directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, se arată într-un comunicat al Congresului. Astfel, Furdui a accentuat, în cadrul emisiunii, importanța reformelor și explicat că este nevoie de o „altă abordare”.

Potrivit directorul executiv CALM, reforma administrativ-teritorială este una „extrem de necesară”.

 „Noi trebuie să conștientizăm cu toții că aceasta este o reformă extrem de necesară, reforma administrației publice nu este mai puțin importantă decât reforma justiției, decât lupta cu corupția etc”, a explicat Furdui.

Totuși, acesta explică faptul că „niciodată nu a existat o înțelegere profundă a importanței administrației publice locale în sistemul unei democrații locale, în calitate de temelie a democrației la nivel național, a realizării acestei reforme, iar sistemul de administrare publică locală mereu a rămas în umbra unor altor reforme”, și, chiar dacă în ultimii 20 de ani au fost mai multe încercări de a fi implementate reforme, inclusiv administrativ-teritoriale, acestea „au fost rupte din context”.

Potrivit lui Viorel Furdui, o problemă majoră este faptul că toate resusrele financiare sunt concentrate la nivel central și nu se acordă încredere guvernării locale.

„Este un paradox deoarece în toți acești ani sondajele ne arată că cetățenii au cea mai mare încredere în APL (n.r. administraţia publică locală), iar în APC (n.r. administraţia publică centrală) au un nivel de încredere foarte scăzut, cu toate acestea resursele sunt concentrate la nivel central”, a precizat Furdui.

Al doilea element important, relevat de expert, este că de multe ori nu este înțeleasă „ esența expertizei internaționale, a consultanților străini”.

„În acest domeniu observăm adesea că consultanții străini în loc să consulte, ei se transformă în consilieri și frecvent înlocuiesc voința politică”, a declarat directorul executiv CALM.

Fiind întrebat dacă reducerea numărului primăriilor nu înseamnă și economisirea banului public, invitatul a explicat că, anume din acest motiv, „atunci când vorbim despre o asemenea reformă trebuie să ținem cont de particularitățile țării”. Acesta a mai declarat că nu există studii care ar demonstra că o asemenea reformă ar genera economii. 

„Aproape 60% din populația R. Moldova locuiește în mediul rural. În afară de aceasta, urbanizare înseamnă apeduct, drumuri, acces la servicii etc și nu înseamnă neapărat să ne mutăm cu toții cu traiul la Chișinău. Dimpotrivă, există această tendință ca oamenii din orașele mari să-și cumpere case în mediul rural.

În ceea ce privește economia, în contextul reformei nu putem vorbi doar despre acest element, trebuie să ținem cont de mai multe aspecte despre care s-a menționat mai sus, cum al fi cel democratic, cultural, etnic, istoric etc.  La noi se trâmbițează cu acest element economic și se încearcă să fie indusă ideea că aceasta este o mare soluție, ceea ce în realitate este o greșeală de ordin strategic, neînțeleasă nici în perioada reformelor anterioare. Nu există studii care ne-ar demonstra că o asemenea reformă ar genera economii”, a spus Viorel Furdui.

Referitor la amalgamarea voluntară, Furdui consideră că aceasta nu este o soluție a problemei, deși încă „vedem mult optimism” la cei din Guvern și Parlament privitor la amalgamare.

„Noi recunoaștem că am militat pentru includerea acestui instrument în legislație -cel de amalgamare voluntară, deoarece există interes al unor primării de a se uni. De exemplu, această amalgamare are sens în cazul  satelor care se află aproape de un oraș sau sunt două-trei primării care au fost separate și care și-ar dori să fie împreună. Dar acest instrument nu trebuie să fie unic și, mai ales, nu trebuie să fie cel ce ascunde de fapt, amalgamarea forțată care se propune a fi realizată după doi ani. (…)

Astăzi viziunile noastre trebuie să fie conectate la realitățile din teritoriu iar pentru a efectua rapid o asemenea reformă este nevoie de resurse foarte mari. Cineva vorbește astăzi despre resurse? Spune cineva astăzi că oferă un miliard de dolari pentru a realiza această reformă, dacă se tot interpretează că este o condiție a UE?”, a explicat Viorel Furdui.