Vladimir Bolea, despre Leova-Bumbăta: Vorbim despre funcționarea unui stat în condițiile unei situații excepționale
În contextul publicării investigației ZdG, Leova – Bumbăta, drumul spre un dosar penal. Milioane, interese și acuzații, actualul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a fost luat la întrebări despre legalitatea proceselor din jurul proiectului Leova-Bumbăta, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
Acesta a declarat că a salutat deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) privind proiectul Leova-Bumbăta, întrucât „presiunea care se făcea atunci pe tot segmentul rutier și atmosfera de atunci în R. Moldova presupunea acțiuni rapide și decizii care trebuiau luate rapid”.
„În primul rând, eu cred că noi nu trebuie să rupem din context ceea ce se întâmpla atunci, în acele perioade. Noi vorbim despre 2022, noi vorbim despre război, noi vorbim despre starea excepțională în R. Moldova și modul în care se luau deciziile era foarte rapid, pentru că trebuiau de rezolvat niște probleme stringente, vămile erau arhipline, cozi interminabile, era o stare nu cea mai lejeră și foarte departe de cea actuală, când noi stăm și vorbim de ce s-a întțmplat în acea perioadă și deciziile care au fost luate prin Comisia Situații Excepționale“, explică Vladimir Bolea.
Întrebat dacă a fost prezent la ședințele CSE în care s-au luat deciziile, Bolea confirmă prezența și spune că „nu a avut întrebări” cu referire la legalitatea acțiunilor, pentru că „se vorbea despre construcția unui pod care ar putea interconencta R. Moldova cu România”.
Bolea a refuzat să dea o notă procedurilor de selectare a companiilor care au proiectat și construit obiectul.
„Eu cred că noi trebuie să așteptăm judecata cu mici detalii, pentru că înțeleg că este un dosar care s-a finalizat, care urmează a fi transmis în judecată și urmează ca judecătorii să tragă concluziile”, a declarat Bolea, întrebat fiind dacă i se par corecte procesele.
„Astăzi, în 2025, noi ne dăm cu presupusul și foarte multe lucruri nouă ne par altfel, dar presiunea care se făcea atunci pe tot segmentul rutier și atmosfera e atunci în R. Moldova presupunea acțiuni rapide și decizii care trebuiau luate rapid. Noi vorbim despre funcționarea unui stat în condițiile unei situații excepționale”, a conchis acesta.
La un an după inițierea unui dosar penal care bate pasul pe loc, ZdG a verificat documente, fapte cronologice și vine cu detalii noi despre cum și cine a implementat proiectul Leova-Bumbăta, numit de unii „ cel mai scump drum din Moldova” sau chiar „muzeul corupției în aer liber”.
Sub paravanul deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, autoritățile au avut undă verde să „mimeze” proceduri de achiziții publice prin negociere, „neglijând principiul concurenței și al transparenței”, este de părere experta în achiziții publice Diana Ranga-Enache.
ZdG a constatat că lucrările de proiectare a drumului Leova – Bumbăta au fost efectuate de firma unui fost angajat al companiei deținute de familia directorului interimar al Administrației de Stat a Drumurilor. Contractul pentru efectuarea lucrărilor, care s-a ridicat în final la aproape 284 de milioane de lei, a fost atribuit, fără licitație, în urma unor negocieri directe, unei companii care a început lucrările cu câteva luni înainte de semnarea acordului.
Procedurile de negociere a contractelor au fost „o formalitate”, prin care au fost „legalizate excepțiile din perioada stării de urgență”, recunoaște Radu Rogovei, șeful Direcției Politici în Domeniul Dezvoltării Drumurilor, din cadrul Ministerului Infrastructurii.
ZdG a mai aflat că în proiect a fost implicată și o companie afiliată unui fost șef din cadrul Centrului Național Anticorupție. Între timp, unul dintre șefii Administrației de Stat a Drumurilor, care a participat la negocierea contractului de milioane, a plecat din sistemul public chiar la compania care a implementat proiectul.
