Un bărbat, oprit de un așa-numit pacificator rus. Expert: „Este o misiune de pacificare care de mult nu-și are rostul”
Un bărbat care s-a prezentat drept cetățean al R. Moldova a surprins cu camera video momentul în care este oprit de un soldat rus la postul de pacificare nr. 9, din apropierea localității Vadul lui Vodă, după ce a pornit în salonul mașinii care era cu geamurile larg deschise un cântec în limba ucraineană. Motivul invocat de soldatul rus pentru care acesta a fost oprit ar fi fost faptul că bărbatul filma pe teritoriul postului, ceea ce, potrivit soldatului „este interzis”.
– Am recepționat o informație despre filmarea cu un telefon. (Информация поступила о съемке телефоном).
– Și ce? Mă aflu-n țara mea. Și ce dacă filmez, ce întrebări sunt la mine? (И что? Я у себя в стране нахожусь. И что с того, что я снимаю, какие вопросы ко мне?).
– Nu filmați soldații. La post sunt interzise filmările. (Вы не снимаете военнослужащих. На территории поста съемка запрещенна).
– Deci tu te-ai apropiat de mine și vrei ca eu să nu te filmez? (Так ты ко мне подошел и хочешь, чтобы я тебя не снимал?).
– Nu se filmează. (Оно не снимается).
– Cine a spus? (Кто сказал?).
– Așa la noi a spus conducerea. (Так у нас начальство завело).
– Există Constituția R. Moldova. Eu mă aflu pe teritoriul R. Moldova. Și o să fac așa cum consider corect. (Есть Конституция Молдовы. Я нахожусь на территории Республики Молдовы. И я буду поступать так, как считаю нужным).
Imaginile video au stârnit diverse reacții în spațiul public: în timp ce unii l-au lăudat pe bărbat pentru atitudinea de care a dat dovadă, alții l-au acuzat că ar fi „un provocator”.
@maxim_borman ♬ оригинальный звук – Максим Борман
Este permisă sau nu filmarea pe teritoriile posturilor pacificatoare?
Formal, la posturile de menținere a păcii este într-adevăr interzis să filmezi.
Interdicția a fost introdusă după ce Federația Rusă a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cazul lui Ion Manole și Alexandru Postica, doi membri ai Asociației Promo-LEX, care au fost reținuți la podul de la Vadul lui Vodă în 2005, după ce o pasageră a acestora a făcut o fotografie a unui panou publicitar din apropierea postului nr. 9 cu inscripția „Drum bun – Raionul Dubăsari”.
Atunci, în urma opririi automobilului, ofițerul rus, care îndeplinea funcția de șef al grupului de pacificatori, a cerut ștergerea pozei de pe dispozitiv. La solicitarea de a fi explicate care sunt temeiurile reținerii și de a fi întocmite actele corespunzătoare, ofițerul rus a devenit agresiv, bruscând și amenințând persoanele reținute. Acesta a blocat automobilul cu mijloacele speciale, ceea ce a determinat apariția unui ambuteiaj.
„Chiar după ce la fața locului au venit mai mulți reprezentanți ai structurilor de forță și martori de la diverse organizații, militarii ruși au continuat să manifeste un comportament agresiv, refuzând deblocarea automobilului persoanelor reținute. La un moment dat, fără vreun motiv, soldatul rus a tras două rafale în regim automat din arma din dotare. Doar datorită intervenției profesioniste a unui polițist din cadrul poliției rutiere din raionul Dubăsari s-a reușit depășirea unui incident grav, care se putea solda cu victime și decese.
Incidentul a fost soluționat abia după miezul nopții, când reclamanții au fost lăsați să plece. Pacificatorii nu au întocmit nici un proces verbal în acest sens, dar nici nu au justificat prin decizii legale comportamentul lor. Demersurile ulterioare ale reclamanților nu s-au soldat cu succes”, a reținut anterior CtEDO.
Deși în urma Hotărârii CtEDO din 29 iunie 2021 a fost decisă interzicerea realizării imaginilor foto și video pe teritoriile posturilor de menținere a păcii, potrivit Directorului de program specializat pe drepturile omului în cadrul Promo-Lex, Vadim Vieru, bărbatul care a filmat și postat videoclipul de la postul nr. 9 nu risca nimic, deoarece soldații ruși nu au dreptul de a-l reține.
Expert: „Prezența militară rusă, mascată sub formă de misiune de pacificare”
Directorul de program în cadrul Promo-Lex, Vadim Vieru, a explicat că existența misiunilor de menținere a păcii pe teritoriul țării noastre nu mai este relevantă.
„Este o misiune de pacificare care de mult nu-și are rostul. Ea trebuie exclusă, să fie redus așa-numitul contingent militar. Nu este necesitatea existenței unei misiuni de pacificare în R. Moldova la etapa actuală. Scopul este, de fapt, prezența militară rusă mascată sub formă de misiune de pacificare, dar nu întrunește nici pe departe criteriile ONU ale unei misiuni de pacificare, mai ales că nici nu este stabilit termenul când ei își termină misiunea în R. Moldova”, a explicat pentru ZdG directorul de program specializat pe drepturile omului în cadrul Promo-Lex, Vadim Vieru.
Stoparea ostilităţilor în conflictul armat de pe Nistru s-a produs în baza „Acordului privind principiile reglementării paşnice a conflictului militar în regiunea transnistreană a R. Moldova” semnat la 21 iulie 1992 la Moscova.
Potrivit informației de pe site-ul Ministerului Apărării, în scopul realizării prevederilor stipulate în Acord, a fost instituită Comisia Unificată de Control (CUC) ce include trei delegaţii: a organelor constituţionale a R. Moldova, Federaţiei Ruse şi administraţiei de la Tiraspol, precum şi reprezentantul Ucrainei în comisie. CUC prin hotărârile respective a instituit Zona de Securitate de-a lungul râului Nistru, compusă din trei sectoare: nord — Rîbniţa , centru — Dubăsari şi sud — Bender, cu lungimea de 225 km şi lăţimea 12-20 km, din care trebuiau să fie retrase forţele militare şi militarizate, obiectiv realizat de autorităţile din Chişinău şi nerealizat de administraţia de la Tiraspol, care pînă în prezent menţine în Zona de Securitate forţe militare considerabile, inclusiv trei din cele patru brigăzi de infanterie motorizată şi alte unităţi militare cu un număr total de efectiv de circa 3 500 persoane.
Prin hotărârile CUC au fost create şi introduse în Zona de Securitate Forţele Mixte de Menţinere a Păcii (FMMP), compuse din trei contingente: a Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, Forţelor Armate ale organelor constituţionale ale R. Moldova şi a administraţiei de la Tiraspol.
