Stare de urgență în sectorul energetic, moțiune de cenzură, audieri parlamentare despre fraudele electorale și vizita președintei Maia Sandu la Bruxelles | Săptămâna de Gardă
Parlamentul a decis instituirea stării de urgență în sectorul energetic, mai mulți oficiali au fost audiați în legătură cu fraudele electorale din timpul scrutinelor din această toamnă, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul pentru accelerarea reformei justiției, iar cetățenii care au solicitat compensații la energie au început să primească plățile pentru facturile din noiembrie.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
În R. Moldova urmează să fie instituită stare de urgență în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 16 decembrie. Premierul Dorin Recean a declarat, joi după miezul nopții, în plenul Parlamentului că măsura este necesară în contextul riscurilor majore la adresa securității energetice și a eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „Ceea ce ne preocupă la fel de mult este alimentarea cu energie electrică a ambelor maluri ale Nistrului, pentru ca oamenii noștri să poată trece cu bine și de această iarnă, care după cum spuneam trebuie să fie ultima iarnă din istoria țării în care să mai putem fi amenințați energetic”.
Pe parcursul stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale va putea adopta măsuri urgente pentru a aloca resurse financiare și a coordona acțiunile necesare pentru a asigura resursele energetice. Tot joi după miezul nopții Parlamentul a respins, moțiunea de cenzură, inițiată de socialiști și comuniști, împotriva guvernului Recean. Autorii moțiunii au invocat în special situația din domeniul energetic, unde potrivit acestora starea lucrurilor „a degradat”. Deputata PAS Larisa Novac a calificat acțiunile colegilor săi din opoziție drept o „bufonadă” și un „spectacol pentru stăpânii de la Kremlin”. Moțiunea de cenzură este un instrument al controlului parlamentar exercitat asupra Guvernului de către Parlament. Potrivit Regulamentului Parlamentului, pentru adoptarea documentului este nevoie de votul majorității deputaților aleși. Moțiunea a fost votată de 18 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
Săptămâna aceasta, în plenul Parlamentului au fost organizate audieri în legătură cu fraudele electorale semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Procurorul general Ion Munteanu a precizat că, în total, în instanță se află 14 cauze penale pornite pe corupere electorală.
Ion Munteanu, procurorul general al R. Moldova: „După prima etapă de investigare a infracțiunilor deja înregistrate, vom identifica cine au fost cei care la nivel intermediar furnizau resursele financiare și transmiteau indicațiile pentru coruperea alegătorilor și în folosul căror candidați au acționat. Vă asigur că instituțiile de aplicare a legii vor răspunde cu acțiuni proporționale la amploarea crimelor pe care le investigăm”.
Alexandru Musteața, directorul Serviciului de Informații și Securitate: „În scopul protejării grupului criminal organizat, la Moscova a fost constituit un centru operațional de comandă de coordonare în vederea imixtiunii în R. Moldova, sub protecția și controlul autorităților ruse, implicit FSB, grup care este coordonat de oligarhul fugar Ilan Șor, care se stabilește la Moscova după ce părăsește statul Israel. La scurt timp, cetățeanul vizat primește și cetățenia Federației Ruse, acces la toată infrastructura financiară și informațional propagandistică”.
Săptămâna aceasta, președinta Maia Sandu a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles unde s-a întâlnit cu noua conducere a instituțiilor europene, inclusiv cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președintele Consiliului European, António Costa, și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După întrevederea cu președinta Comisiei Europene, Maia Sandu a declarat că discuțiile s-au axat pe procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană și pe sprijinul occidental oferit R. Moldova. Comisia Europeană a decis să deburseze țării noastre ultima tranșă de asistență macrofinanciară pentru anul 2024, în valoare de 50 de milioane de euro. De asemenea, a decis să majoreze sprijinul european pentru accelerarea reformei justiției din R. Moldova la 10 milioane de euro. Tot la Bruxelles, președinta Maia Sandu a efectuat o vizită și la Cartierul General al NATO. Șefa statului a scris că, în timpul întrevederii cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat eforturile R. Moldova de a menține pacea și stabilitatea cu un război la graniță și de a-și consolida reziliența în fața amenințărilor hibride.
Fosta deputată transfugă Elena Gudumac, trecută în 2015 de la comuniști la Partidul Democrat, va compărea pe banca acuzaților într-un dosar de îmbogățire ilicită și fals în declarații. Alte două persoane, apropiate fostei parlamentare, sunt învinuite de complicitate la îmbogățirea ilicită. Conform Procuraturii Anticorupție, acuzațiile aduse Elenei Gudumac se referă la achiziționarea, în perioada 2016-2017, prin intermediul unor rude, a unor bunuri ale căror costuri depășeau considerabil veniturile sale oficiale. Printre aceste bunuri se numără un automobil estimat la aproximativ 256 mii de lei și un apartament în Chișinău, de aproximativ 713 mii de lei. Potrivit procurorilor anticorupție, fosta demnitară nu a inclus bunul imobil în declarațiile sale de avere și interese personale pentru anii 2017-2024. Inculpații nu și-au recunoscut vina. Pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită, legea prevede o pedeapsă sub formă de amendă între 400 și 500 de mii de lei sau închisoare de la 7 la 15 ani. În cazul infracțiunii de fals în declarații, pedeapsa poate fi o amendă de la 20 mii la 30 mii de lei sau închisoare de până la 1 an.
Pe banca acuzaților a ajuns și medicul Nicolai Slavuțki, care la alegerile prezidențiale și la referendumul republican din toamnă ar fi contribuit activ la falsificarea buletinelor de vot, prin aplicarea ștampilei și votarea în locul pacienților săi. ZdG a scris în octombrie, citând surse neoficiale, că oamenii legii au efectuat percheziții în care era vizat medicul care activa într-un azil de bătrâni din municipiul Comrat. Acesta ar fi încălcat dreptul de vot secret a 25 de persoane plasate în azil și i-ar fi influențat să voteze „NU” la referendum și „pentru” fostul candidat la prezidențiale, Alexandr Stoianoglo. Procurorii au solicitat suspendarea din funcție a medicului, însă Judecătoria Comrat a respins demersul.
Pe parcursul acestei săptămâni, procurorii anticorupție au expediat în instanța de judecată mai multe cauze penale de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În primul caz este vizat Andrei Simacovici, președintele oficiului teritorial Ocnița al fostei formațiuni politice. În al doilea dosar figurează președinta oficiului teritorial Ștefan-Vodă a fostului partid „Șor”, Natalia Harcenco. În al treilea caz este vizat Vadim Cucoș, președintele oficiului teritorial Dondușeni al fostului partid Șor, iar în al patrulea dosar figurează Constantin Goluță, președintele oficiului teritorial Fălești al fostei formațiuni politice. Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă de amendă de la 57 500 de lei până la 92 500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.
15 judecători ai Curților de Apel Bălți, Cahul și Comrat pleacă din sistemul judecătoresc. Consiliul Superior al Magistraturii a admis parțial pe 10 decembrie cererile de eliberare din funcție ale acestora, respingând partea în care aceștia solicitau indemnizații la demisie, dar și rectificări la bugetul instanțelor. Demisiile în lanț au loc înainte ca cei 15 magistrați să fi fost evaluați de Comisia Vetting.
După ce s-au declarat nemulțumiți de majorările salariale incluse în bugetul de stat pentru 2025, un grup de sindicaliști, inclusiv profesori, a organizat, vineri, o acțiune de protest în fața Parlamentului. În ajunul evenimentului, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a înaintat autorităților mai multe revendicări, printre care stabilirea salariului minim pe țară în mărime de 6 000 de lei și majorarea cu 35% a valorilor de referință de bază și a celor utilizate la calcularea salariilor personalului didactic. Pe 5 decembrie 2024, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025 a fost votat în prima lectură de Parlament. Documentul prevede majorarea cu 15% a salariului angajaților din sistemul medical și cu 9% pentru profesori.
După ce premierul Dorin Recean a cerut demisia lui Victor Bînzari, director general interimar al companiei de stat „Energocom”, Agenția Proprietății Publice a decis, zielele trecute, încetarea contractului de muncă al acestuia. Director interimar a fost desemnat Eugeniu Buzatu, care până acum a deținut funcția de consilier în cadrul Energocom. Săptămâna trecută, și ministrul Energiei, Victor Parlicov, a fost revocat din funcție, iar membrul în Consiliul de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, și-a dat demisia la scurt timp după ce premierul îi ceruse acest lucru.
Cetățenii care au solicitat compensații la energie pentru sezonul rece 2024-2025 au început să primească plățile pentru luna noiembrie. Conform autorităților, 237 382 de familii vor primi 800 de lei, iar 396 629 de gospodării vor încasa între 300 și 800 de lei. După ce și-au primit compensațiile, mai mulți oameni s-au plâns pe rețelele sociale de valoarea mică a acestora. În unele cazuri, potrivit cetățenilor, este vorba chiar de pensionari, persoane cu grad de invaliditate sau mame solitare, care, deși au venituri mici, nu vor primi compensații sau vor primi suma minimă. Ulterior, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a dat asigurări că gospodăriile nu vor achita post compensație mai mult decât anul trecut. Bugetul total pentru compensațiile din luna noiembrie constituie 334 de milioane de lei.
Este oficial! De la 1 ianuarie 2025 România va intra în zona Schengen. Decizia a fost luată joi de Consiliul de Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, după ce Austria nu s-a mai opus așa cum a făcut în trecut. De această decizie vor beneficia și cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în Uniunea Europeană. Aceștia vor fi verificați doar la intrarea în România, iar ulterior vor putea călători în toate statele membre Schengen fără a mai prezenta pașapoartele. Totuși, timp de șase luni, din ianuarie până-n iunie 2025, vor fi efectuate controale aleatorii la frontierele României cu Ungaria și Bulgaria.
Pe 10 decembrie, armata lui Putin a lansat un atac masiv cu rachete la Zaporijjea, în urma căruia au decedat cel puțin 11 persoane, iar peste 20 au fost rănite. Tot în acea zi, autoritățile din SUA au anunțat deblocarea unui împrumut de 20 miliarde de dolari pentru Ucraina, ce va fi rambursat din activele rusești înghețate, iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Pe 10 decembrie 2024, la Muzeul Național de Istorie al R. Moldova, Ziarul de Gardă a inaugurat expoziția anuală dedicată luptei împotriva corupției. La eveniment au participat jurnaliști, activiști civici, membri ai Guvernului și reprezentanți ai organelor de drept. Este al patrulea an consecutiv când Ziarul de Gardă organizează o expoziție cu ocazia Zilei Internaționale Anticorupție. Expoziția va putea fi vizitată timp de două săptămâni, până pe 24 decembrie. Cum a fost la inaugurarea expoziției din acest an, vedeți pe canalul nostru de YouTube.
