Înțelegeri între petroliști, dosarul „Laundromat”, percheziții la Biroul vamal Nord, lupta pentru muncitori străini și cântăreții lui Putin care bat la ușa Moldovei | Săptămâna de Gardă
Șase dintre cele mai mari companii petroliere din R. Moldova ar fi stabilit de comun acord la ce preț să vândă carburanții. Îți spunem imediat care sunt acestea și ce amendă au primit. Vorbim și despre judecătorul care a fost condamnat în dosarul „spălătoria rusească”, dar a scăpat basma curată. Iar șase funcționari vamali au fost reținuți fiind bănuiți că au luat mită mii de euro.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Fostul judecător Gheorghe Gorun a fost condamnat în dosarul „Laundromat”, considerat a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est, după ce a pronunțat două hotărâri contrare legii în două cauze civile. Magistratul scapă însă basma curată în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală. Chiar dacă fostul judecător nu va executa nicio pedeapsă, reprezentanții Procuraturii Anticorupție susțin că recunoașterea vinovăției acestuia reprezintă, citez „un pas esențial în restabilirea integrității sistemului judiciar din R. Moldova”. Procesul de judecată a durat mai bine de 7 ani, iar fostul magistrat nu și-a recunoscut vina.
Ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat, miercuri, peste 20 de percheziții într-un dosar de corupție. Șase angajați vamali, inclusiv șeful Biroului vamal Nord, Nicolae Mazanca, au fost reținuți. Funcționarii ar fi primit mită între o mie de euro și 9 mii de euro, pentru a favoriza unele persoane la introducerea sau tranzitarea bunurilor pe teritoriul vamal al R. Moldova. Reprezentanții Serviciului Vamal au declarat pentru ZdG că a fost demarată o anchetă internă și că acordă suport organelor de drept pentru atragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate în schema de corupție.
La aproape o lună de la perchezițiile efectuate în dosarul „INTERPOL”, o persoană se află în arest preventiv, iar alta – în arest la domiciliu. În total 14 persoane au fost supuse perchezițiilor. ZdG a aflat că în schemă ar fi fost utilizate companii din Dubai, iar una dintre persoanele-cheie din acest dosar ar fi fost Vitalie Pîrlog, fost ministru al Justiției și fost președinte al Comisiei pentru Controlul Fișierelor Interpol.
Pe lista persoanelor care ar fi beneficiat de schemă se află mai multe persoane din Rusia, Kîrgîstan, Belarus, Ucraina și China. Printre ele se numără și Murat Usenov, fiul fostului prim-ministru al Kîrgîstanului. Un alt beneficiar al schemei ar fi și un bancher din Rusia, Andrei Șleahovoi, cercetat pentru fraudă în proporții deosebit de mari. Detalii aflați de pe ZdG.md.
Judecătorii Iurie Movilă, Victor Olărescu, Galina Ciobanu, Angela Vasilenco, Marcel Gandrabur și Ion Chirtoacă urmează să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. Un demers în acest sens urmează a fi expediat de către Consiliul Superior al Magistraturii președintei Maia Sandu. Potrivit legislației, preşedintele R. Moldova poate respinge o singură dată candidaturile propuse de Consiliul Superior al Magistraturii, iar în cazul unor propuneri repetate, șeful statului este obligat să semneze demersurile. Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a respins din nou cererile judecătorilor Victoria Hadîrcă, Rodica Berdilo, Victoria Sanduța și Irina Păduraru pentru numirea până la atingerea plafonului de vârstă și a propus președintei Maia Sandu eliberarea lor din funcție. Rodica Berdilo este judecătoarea care în 2018 a decis invalidarea alegerilor locale din municipiul Chișinău câștigate atunci de Andrei Năstase. Victoria Hadîrcă a fost anchetată anterior pentru fapte de corupție.
În lipsa forței calificate de muncă în țară, un antreprenor din R. Moldova a angajat în perioada 2022-2023 mai mulți cetățeni străini. Totuși, după câteva luni de muncă, statul s-a văzut nevoit să intervină, oferindu-le protecție angajaților străini și inițiind un dosar penal pentru trafic de ființe umane.
Gheorghe Bectaraș, administratorul companiei angajatoare, care riscă între 7 și 15 ani de închisoare, susține că ar fi victima unui atac, „în urma căruia a ajuns în prag de faliment, suportând prejudicii de aproximativ 200 de mii de euro”. Ce spun reprezentanții instituțiilor de stat despre soarta celor 53 de cetățeni străini, aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
Fostul președinte al raionului Orhei, Dinu Țurcanu, care în august 2023 a fost prins în stare de ebrietate avansată la volan, a fost lipsit de dreptul de a conduce mijloace de transport. Decizia a fost luată pe 28 iunie de magistrații Judecătoriei Orhei. Instanța l-a mai obligat pe Dinu Țurcanu să presteze muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 ore. Țurcanu nu și-a recunoscut vinovăția. Întrebat de ZdG dacă urmează să atace decizia la Curtea de Apel Chișinău, unul dintre avocații lui Țurcanu ne-a spus că acesta nu-i permite să comunice detalii în privința dosarului. Dinu Țurcanu a fost o figură importantă a protestelor organizate de oamenii oligarhului fugar Ilan Șor în ultimii 2 ani.
Grigore Munteanu, fost primar al comunei Negureni, raionul Telenești, s-ar putea alege cu confiscarea averii nejustificate de aproape un milion de lei după ce Curtea Supremă de Justiție a emis o hotărâre prin care a menținut în vigoare actul de constatare al ANI emis pe numele acestuia. Reprezentanții Autorității Naționale de Integritate au anunțat că vor depune o cerere în prima instanță pentru a dispune confiscarea averii nejustificate în folosul statului.
Șase companii petroliere au fost amendate cu peste 480 milioane de lei, pentru un acord anticoncurențial. Este vorba despre Lukoil Moldova, Bemol Retail, Datario, Petrom Moldova, Rompetrol Moldova și Tirex Petrol.
Alexei Gherțescu, președintele Consiliului Concurenței: „Cele șase companii vizate au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu aceleași valori. Aceste modificări au avut loc atât consecutiv, când una sau mai multe companii afișau prețurile pe panou, dar și concomitent, atunci când toate sau majoritatea companiilor adoptau aceste modificări înainte de afișarea pe panou”.
Investigația Consiliului Concurenței a fost efectuată în perioada martie 2019 – ianuarie 2021, iar întreprinderile au negat existența unor înțelegeri sau „practici concertate”.
Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a OSCE s-a desfășurat, miercuri, la București. În timpul reuniunii a fost adoptată o declarație prin care se remarcă progresele înregistrate de R. Moldova pe calea reformelor din domenii-cheie. Documentul recunoaște faptul că R. Moldova se confruntă cu un război la graniță și cu un război hibrid în interiorul țării, caracterizat prin încercări de destabilizare a situației interne.
Din toamnă, operatorul aerian low-cost Wizz Air va lansa curse aeriene de la Chișinău spre Viena, Varșovia și Abu Dhabi. Astfel, de pe 30 septembrie, în fiecare zi de luni, miercuri și vineri, vor fi operate cursele Chișinău – Viena și Chișinău – Varșovia. Iar pe 27 octombrie va fi lansată cursa Chișinău – Abu Dhabi. Compania maghiară Wizz Air a revenit în R. Moldova în decembrie 2023. Iar începând cu 1 august, cetățenii statelor cu regim fără viză, inclusiv cetățenii R. Moldova, nu vor putea intra pe teritoriul Israelului fără aprobarea prealabilă prin ETA-IL (i-ti-ei-ai-L) un sistem de verificare prealabilă a cetățenilor străini. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, verificarea prealabilă în scopul aprobării intrării pe teritoriul statului Israel va costa aproximativ 120 de lei.
De la începutul acestui an, în R. Moldova au fost înregistrate trei cazuri de malarie de import. Cel mai recent a fost confirmat în iunie la un moldovean care a călătorit în Nigeria, fără a administra tratamentul recomandat în asemenea cazuri. Malaria este una dintre cele mai răspândite boli infecțioase, fiind transmisă prin intermediul unor specii de țânțari. Până în prezent nu există un vaccin împotriva malariei. Specialiștii din sănătate spun însă că boala poate fi prevenită prin administrarea remediilor antimalarice și protejarea de înţepăturile ţânţarilor.
În ultima săptămână, armata rusă și-a intensificat atacurile în estul Ucrainei. Cel puțin șase persoane au fost ucise, iar peste 50 au fost rănite în urma unor bombardamente masive asupra orașului Dnipro. Între timp, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, susține că Statele Unite ar urma să anunțe un nou ajutor pentru Ucraina, în valoare de peste două miliarde de dolari.
Cântăreții lui Putin care bat la ușa Moldovei. Ce facem? Le deschidem sau nu? Asta e întrebarea pe care și-o pune directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, într-un editorial video publicat pe canalul nostru de youtube. Aceeași întrebare v-o punem și vouă: ați merge la un concert al artiștilor ruși care susțin războiul declanșat de Putin în Ucraina? În luna iunie, când a fost marcat și festivalul „Moldova Pride”, unii politicieni de la Chișinău, dar și susținători ai acestora, au lansat nenumărate falsuri și sperietori care vizează comunitatea LGBTQ+. Unii chiar au recurs la discurs de ură. Un material la acest subiect poate fi găsit pe canalul Ziarului de Gardă de pe YouTube.
