1,9 miliarde de euro pentru R. Moldova, detalii despre noul ministru al Energiei, demisia șefei Procuraturii Anticorupție și negocierile SUA-Rusia | Săptămâna de Gardă
Țările din Uniunea Europeană au ajuns la un acord istoric ce prevede ajutor financiar de 1,9 miliarde de euro pentru R. Moldova. Cum vor fi folosiți banii, vă spunem în această ediție. Tot sâmbătă, 22 februarie, vorbim despre discuțiile dintre Statele Unite și Federația Rusă și vă prezentăm detalii despre noul ministru al Energiei.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Într-o perioadă dificilă pentru securitatea regională și după o serie de negocieri intense, instituțiile europene au ajuns, miercuri, la un acord privind Facilitatea de Creștere pentru R. Moldova, fiind obținută o majorare de peste 200 de milioane de euro a prefinanțării.
Siegfried Mureșan, europarlamentar: „Am reușit să creștem prefinanțarea pentru R. Moldova, de la 7%, cât a fost propunerea inițială a Comisiei Europene, la 18%. Ca raportor al Parlamentului European, am propus creșterea prefinanțării ca obiectiv principal, fiindcă o prefinanțare mai mare înseamnă mai mulți bani și mai repede în R. Moldova”.
Astfel, R. Moldova urmează să beneficieze de un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene. Banii vor fi folosiți pentru accelerarea reformelor social-economice și pentru atenuarea impactului războiului provocat de Rusia în Ucraina. Conform Parlamentului European, pachetul de ajutor prevede 520 de milioane de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro în calitate de împrumuturi cu o rată redusă a dobânzii. Într-un mesaj de mulțumire, președinta Maia Sandu a subliniat că ajutorul va stimula economia R. Moldova și ne va consolida reziliența în fața provocărilor „tot mai mari”. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a precizat că acordul va fi supus votului formal în plenul Parlamentului European în luna martie, iar primele fonduri ar urma să ajungă în R. Moldova cel târziu în luna mai.
La o săptămână după ce deputații PAS au înregistrat proiectul de lege privind comasarea celor două procuraturi specializate și înființarea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate, șefa Procuraturii Anticorupție și-a anunțat, miercuri, demisia.
Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție: „Eu nu pot cu bună conștiință să continui să rămân în funcția de procuror-șef al PA, știind că munca pe care am depus-o și rezultatele pe care le-am obținut, cât de modeste nu ar fi, ar putea fi anulate de o lege care va face mai greu, dacă nu imposibil, să investigăm corupția la cele mai înalte niveluri. Am depus o cerere de demisie către procurorul general, cu speranța că această inițiativă legislativă nu va merge înainte”.
A doua zi după anunțul Veronicăi Dragalin, deputații au votat proiectul de lege în prima lectură. Ce spun experții în justiție despre demisia șefei Procuraturii Anticorupție, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Dorin Junghietu, ministru al Energiei: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și legile țării”.
Ministerul Energiei are o nouă conducere. Expertul în domeniul gazelor, Dorin Junghietu, a depus, miercuri, jurământul de învestire în funcția de ministru al Energiei.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Așteptările mele și cred că și așteptările cetățenilor țin, în primul rând, de finalizarea proiectelor care trebuie să ne asigure creșterea securității energetice. Avem proiecte importante, inclusiv linia de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești care trebuie finalizată pentru ca țara noastră și cetățenii noștri să nu mai poată fi șantajați de nimeni. Trebuie să munciți ca să oferim în continuare la cele mai bune prețuri posibile curent, gaze naturale, energie termică”.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „Bine ați venit în echipă! Așa cum convenit, trei priorități. Prima este asigurarea continuității livrărilor de energie, gaze naturale și energie electrică pentru cetățenii R. Moldova. 2. Linia Chișinău-Vulcănești. Să fie dată în exploatare conform graficului. 3. Scurtarea ciclurilor de implementare a proiectelor investiționale”.
Conform premierului Recean, Dorin Junghietu este expert în domeniul gazelor și energiei, având „o experiență profesională internațională de peste 16 ani”. În toamna anului 2024, acesta a câștigat concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al companiei Moldovagaz, însă concernul rus Gazprom nu a aprobat candidatura sa. De asemenea, Dorin Junghietu a făcut parte din delegația condusă de fostul ministru Victor Parlicov care a mers, în noiembrie 2024, la Sankt Petersburg, pentru a discuta cu reprezentanții Gazprom.
Centrul Național Anticorupție anunță că a deconspirat o schemă de delapidare a banilor publici de către factori de decizie și angajați ai Centrului de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”. Patru persoane, printre care directorul instituției, contabilul-șef, un specialist în resurse umane și o șefă de secție, au fost reținute, joi dimineață, în urma a 45 de percheziții. Potrivit CNA, persoanele vizate ar fi colectat bani de la studenți, ar fi trucat achiziții publice, ar fi favorizat unii agenți economici și ar fi utilizat resursele instituției în interesele unor terți. În total, nouă persoane au statut de bănuit în această cauză penală.
Fostul șef al Inspectoratului Energetic de Stat, Iacov Timciuc, a fost găsit vinovat de Judecătoria Chișinău pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Acesta însă a fost liberat de pedeapsă în legătură cu intervenirea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere penală. Conform procurorilor, în perioada 2013-2018, Iacov Timciuc a semnat din numele său mai multe ordine prin care a obținut beneficii materiale ilegale, cauzând Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică daune în valoare de 79 644 de lei, bani pe care va trebui să-i întoarcă instituției în calitate de prejudiciu. În decembrie 2014, fostul director și-a oferit un premiu în valoare de 9000 de lei cu prilejul Zilei Energeticianului, iar un an mai târziu își acordă o primă unică în mărime de 9500 de lei cu ocazia aniversării a 24 ani de la proclamarea Independenţei R. Moldova, se menționează în sentința consultată de ZdG.
Primarul satului Boldureşti, Nicanor Ciochină, învinuit că în februarie 2024 a lovit mortal un băiat de 14 ani și a fugit de la fața locului, a fost plasat sub control judiciar. La un an de la accident, Ciochină a revenit în fotoliul de primar, scriu jurnaliștii de la TVR Moldova, care l-au surprins la locul de muncă. Ciochină a spus că nu va face declarații despre dosar și a criticat presa pentru modul în care a relatat cazul său. Între timp, Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a anunțat că va cere intentarea unei proceduri disciplinare în privința unei judecătoare care examinează o cauză penală legată de moartea unui copil, făcând referire la magistrata Lilia Lupașco, care examinează cazul.
Activistul civic Mihail Ermurachi, cel mai vârstnic deținut politic încarcerat la Tiraspol, a fost eliberat, miercuri, după 26 de luni petrecute în detenție. Potrivit jurnaliștilor de la Zona de Securitate, Ermurachi a fost forțat să scrie o cerere de grațiere adresată pretinsului lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, ceea ce implică recunoașterea vinei. Asta deși activistul civic s-a declarat nevinovat până în ultima clipă și a cerut structurilor separatiste să fie eliberat. Mihail Ermurachi este a patra persoană eliberată în ultima lună din detenție ilegală de către autoritățile neconstituționale din regiunea transnistreană.
Începând cu 1 mai 2025, pensia minimă va fi majorată până la 3300 de lei, pentru pensionarii care au un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost susținut, joi, de Parlament. Potrivit Casei Naționale de Asigurări Sociale, în R. Moldova sunt peste 30 de mii de persoane cu stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani.
În aceste zile, întreaga comunitate internațională urmărește evoluția discuțiilor privind un posibil acord de încheiere a războiului din Ucraina. Oficiali americani și ruși s-au întâlnit pe 18 februarie în Arabia Saudită. Nu au fost însă invitați oficialii ucraineni și liderii europeni. În timpul discuțiilor, care au durat peste patru ore, oficialii americani și ruși au convenit să înființeze echipe care să negocieze un eventual acord de pace, să reia relațiile economice dintre cele două țări, dar și să restabilească personalul ambasadelor. Totodată, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus în timpul summitului că aderarea Ucrainei la NATO este „inacceptabilă” pentru Federația Rusă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care în acel moment se afla în Turcia, a declarat că nu va accepta un eventual ultimatum pe care l-ar putea primi, după această întâlnire, din partea Moscovei prin intermediul Washingtonului. Tot miercuri, într-o postare care conținea mai multe informații false, președintele american Donald Trump l-a numit pe Volodimir Zelenski drept „un dictator fără alegeri”, amenințându-l că „ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”. Atacul lui Trump a stârnit consternare în rândul a numeroși politicieni americani, inclusiv din partidul Republican al președintelui american. Cum se pregătesc țările europene să se apere fără sprijinul Statelor Unite, de ce retragerea trupelor americane de pe continentul european ar putea crea noi oportunități pentru Ucraina, pentru o Europă unită și cum se adaptează Kievul la noile provocări geopolitice, aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
În timp ce dronele rusești încărcate cu explozibil violează cu regularitate spațiul aerian al Republicii Moldova, iar Armata a 14-a a Rusiei staționează ilegal pe teritoriul țării noastre de mai bine de 30 de ani, unii politicieni de la Chișinău nu condamnă aceste agresiuni ale Rusiei, ci insistă pe statutul de neutralitate a R. Moldova, neutralitate care ESTE deja consfințită în Constituția R. Moldova. Narativul privind neutralitatea R. Moldova este promovat și de fosta bașcană a regiunii găgăuze, Irina Vlah, în prezent lidera partidului „Inima Moldovei”.
