R. Moldova nu va participa la Eurovision, criza energetică în stânga Nistrului, întâlnirea episcopului de Bălți și Fălești cu ambasadorul rus și învestirea lui Trump | Săptămâna de Gardă
Pretinsele autorități de la Tiraspol se arată dispuse să achite pentru gazele naturale livrate în stânga Nistrului, dar impun o condiție. Care este soluția propusă de autoritățile de la Chișinău și ce au discutat, „între patru ochi”, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cu ambasadorul Rusiei în R. Moldova, vă spunem în câteva clipe. Tot astăzi vorbim despre motivele pentru care țara noastra nu va participa în acest an la concursul muzical Eurovision.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene rămâne în continuare incertă. La o săptămână după ce liderul separatist de la Tiraspol declarase că Rusia va relua livrările către regiunea transnistreană sub formă de „ajutor umanitar”, Krasnoselski a spus, luni, că Tiraspoltransgaz, afiliată Gazpromului, „acceptă” și se arată dispusă să plătească pentru gazele naturale livrate în regiune de către compania Moldovagaz. Biroul politici de reintegrare a R. Moldova precizează că Tiraspolul a solicitat ca plata pentru gazele naturale, achiziția și transportarea la hotarul cu R. Moldova să fie efectuate de companii terțe. Astfel, Tiraspoltransgaz ar urma să-i achite companiei Moldovagaz doar pentru tranzitul gazului pe teritoriul țării noastre. Autoritățile de la Chișinău au venit cu propunerea ca Moldovagaz să achiziționeze de pe piețele externe gazul natural și să-l livreze în regiunea transnistreană. Conform Biroului politici de reintegrare, acest lucru ar fi posibil imediat dacă întreprinderea Tiraspoltransgaz ar plăti pentru gazele naturale primite. Pe 23 ianuarie, pretinsul lider de la Tiraspol a acuzat-o pe președinta Maia Sandu că împiedică furnizarea de gaze în regiunea transnistreană și că ar discrimina cetățenii de acolo. În replică, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au declarat pentru portalul Zona de Securitate că angajații din structurile sociale din stânga Nistrului ar fi amenințați să nu accepte ajutorul venit din partea Chișinăului.
Premierul Dorin Recean, care în perioada 22 – 23 ianuarie a condus delegația R. Moldova la ediția a 55-a a Forumului Economic de la Davos, a declarat că printre soluțiile la criza energetică din stânga Nistrului ar fi ca autoproclamatele autorități de la Tiraspol să accepte gazul și cărbunele propus de comunitatea internațională sau ca rușii de la Gazprom să reia livrările de gaze către regiunea transnistreană.
Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, un susținător al politicienilor proruși din R. Moldova, inclusiv a fostei candidate la prezidențiale Victoria Furtună, afiliată lui Șor, a fost vizitat, miercuri, de către ambasadorul Federației Ruse în Chișinău, Oleg Ozerov, scrie publicația locală Nord Info. După întâlnirea celor doi, episcopul Marchel a fugit de jurnaliști, iar diplomatul rus a declarat că întâlnirea a fost pur „duhovnicească”.
Oleg Ozerov, ambasadorul Federației Ruse în R. Moldova: „Scopul vizitei mele este de a veni la biserică, pentru a mă ruga, inclusiv pentru Moldova, iar a doua, probabil, de a face cunoștință cu viața de la Bălți. Nu am vorbit despre politică pentru că ea se schimbă, știți foarte bine”.
Potrivit Nord Info, discuția a avut loc în afara bisericii, într-o clădire de lângă lăcașul sfânt.
Președinta Maia Sandu a convocat pe 20 ianuarie o nouă ședință a Consiliului Suprem de Securitate. În cadrul discuțiilor, șefa statului a solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice, inclusiv modificarea cadrului legal pentru sancționarea mai dură a persoanelor implicate în corupția politică și cea electorală. Conform surselor ZdG, în cadrul ședinței, membrii Consiliului Suprem de Securitate urmau să dezbată și subiectul lichidării procuraturilor specializate: Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în locul celor două urmând a fi creată o nouă instituție. După ședință însă nu a fost făcut niciun anunț explicit legat de acest subiect.
Încă două cauze penale de corupere electorală au fost expediate în instanța de judecată de către organele de drept. Conform Procuraturii Generale, în perioada mai-octombrie 2024, șase persoane au organizat și desfășurat acțiuni de corupere electorală în raionul Edineț și în alte localități din R. Moldova. Pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului din 20 octombrie 2024, acestea ofereau alegătorilor sume cuprinse între 300 și 3000 de lei. Între timp, circa o treime dintre persoanele care au fost amendate cu câte 37 500 de lei, pentru că și-ar fi vândut votul în cadrul scrutinului din 2024, au mers în instanțe pentru a cere anularea deciziilor.
Dosarul penal privind achiziționarea blanchetelor pentru pașapoarte, în care figurează ex-deputatul democrat Vladimir Andronachi și fostul director al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara, a ajuns pe masa magistraților la doi ani de la inițierea urmăririi penale. Pe 16 ianuarie, în cadrul primei ședințe de judecată, apărătorii inculpaților au depus o cerere de conexare a dosarului la o altă cauză cu nouă inculpați. Solicitarea însă a fost respinsă de Judecătoria Chișinău. Vladimir Andronachi a declarat pentru ZdG că pledează nevinovat, alți doi inculpați nu au vrut să discute cu noi, iar o inculpată nu s-a prezentat în ședință din motive personale.
Magistratul Garri Bivol, în prezent suspendat din funcție, ar urma să fie despăgubit de către stat cu 750 de mii de lei în calitate de prejudiciu moral, după ce ar fi fost tras la răspundere penală în dosarul Laundromat, considerat a fi cea mai mare operațiune de „spălare” de bani din istorie. Judecătorul, care în aprilie 2024 a fost achitat în dosarul „Laundromat”, era învinuit de pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii. Mai multe detalii aflați de pe zdg.md.
Iar Consiliul Superior al Magistraturii a decis pe 21 ianuarie să reia procedura disciplinară în privința judecătorilor în demisie Mariana Ursachi (Pitic), Tamara Chișca-Doneva și Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție. Aceștia sunt magistrații care, în august 2023, au anulat deciziile Comisiei Pre-Vetting prin care era refuzată promovarea a 21 de judecători în funcții de conducere. Membrii CSM au decis reluarea procedurii disciplinare pentru a analiza temeinicia acțiunilor magistraților și a lua măsurile corespunzătoare în cazul în care se va stabili existența unor abateri de la normele etice și profesionale ce guvernează activitatea judecătorilor.
Zilele trecute, șoferul unui Mercedes-Benz G-Class a fost surprins cu ajutorul unei camere de bord în timp ce comite mai multe încălcări ale Regulamentului Circulației Rutiere în mai puțin de două minute. Ziarul de Gardă a aflat că la volanul Mercedesului de lux se afla Iulian Ciudin, un tânăr de 19 ani. Acesta a fost amendat și riscă să fie privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru un termen de la 6 luni la un an. În urma inspectării tehnice a automobilului, și mama tânărului a fost sancționată cu amendată de 1000 de lei și 3 puncte de penalizare pentru exploatarea vehiculului ale cărui dispozitive de iluminare în față sunt echipate cu lămpi care nu corespund modelului prevăzut prin construcție.
R. Moldova nu va participa în acest an la concursul muzical Eurovision Song Contest, deși etapa națională era în plină desfășurare. Directorul televiziunii publice Moldova 1, Corneliu Durnescu, a declarat că decizia a fost luată „în urma unei analize detaliate a situației actuale, precum și a provocărilor economice, administrative și artistice”.
Corneliu Durnescu, directorul Moldova 1: „Selecția națională din acest an a evidențiat anumite provocări, inclusiv o scădere a interesului publicului și a calității generale a pieselor și a prestațiilor artistice. Acest fapt a generat o percepție negativă în rândul specialiștilor și a publicului, subliniind necesitatea unei reforme substanțiale în preselecția națională. TRM își propune să revizuiască criteriile și metodologia de selecție pentru a încuraja o participare mai largă a artiștilor talentați și pentru a oferi o reprezentare culturală mai consistentă și competitivă pe scena internațională”.
Voi ce credeți despre decizia postului public de televiziune de a nu participa în acest an la Eurovision? Este una oportună sau nu? Scrieți-ne în comentarii.
Pe plan extern, vă spunem că Donald Trump a depus jurământul de învestire în funcția de președinte al SUA și a revenit, oficial, la Casa Albă. În discursul său, Trump a declarat că „epoca de aur a Americii începe chiar acum” și că SUA vor fi „invidiate de toate națiunile”.
În prima zi de mandat la Casa Albă, republicanul a semnat mai multe ordine executive, printre care declararea a două stări de urgență și suspendarea acordării automate a cetățeniei americane persoanelor născute în SUA. Ulterior, Trump i-a cerut dictatorului rus Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina, făcând referire la economia Rusiei care, potrivit liderului de la Casa Albă, va avea și mai mult de suferit în urma sancțiunilor americane dacă refuză să pună capăt războiului. Între timp, regiunile ucrainene continuă să se afle sub tirul armatei ruse. Joi, 22 ianuarie, forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete asupra regiunii Zaporijjea, soldat cu peste 40 de persoane rănite și cu decesul unui bărbat.
După aproape o lună scursă din noul an, i-am întrebat pe câțiva chișinăuieni care sunt cele mai acute probleme pe care le înfruntă în această perioadă și cum pot autoritățile contribui la soluționarea lor. Materialul video integral este publicat pe canalul nostru de YouTube. Tot aici găsiți un material despre cele 23 de localități din R. Moldova care au beneficiat de tarife compensate la gaz și energie electrică.
Câți bani din bugetul de stat au fost alocați pentru aceste compensații și care au fost deputații care au pledat pentru oferirea acestor facilități, aflați vizionând materialul video integral.
