Termenul „Transnistria” a fost interzis de pretinsele autorități de la Tiraspol, noutăți în legătură cu omorul din sectorul Rîșcani al capitalei și vizita lui Donald Tusk la Chișinău | Săptămâna de Gardă
Autoproclamatele autorități de la Tiraspol au interzis utilizarea termenului „Transnistria”. Care a fost reacția Chișinăului, vă spunem imediat. Avem și detalii despre cum a fost pus la cale omorul din sectorul Rîșcani al capitalei.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a efectuat, miercuri, o vizită de lucru la Chișinău. Fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk a dat asigurări că procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană va accelera foarte mult atunci când Polonia va prelua Președinția UE.
Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei: „Cei care m-au cunoscut în Europa știu că în timpul președinției în mod serios voi continua ceea ce am început în calitate de președinte al Consiliului European în ceea ce privește R. Moldova, Balcanii de Vest, Ucraina. Avem niște obiective foarte bine puse la punct, agenda stabilită. Hotărârea politică a fost deja luată”.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „Avantajele și beneficiile nu sunt acei bani pe care R. Moldova îi va primi în procesul de aderare și ulterior. Este vorba despre dezvoltarea socială, dezvoltarea economică și capacitatea noastră de a beneficia de o piață comună”.
Premierul polonez a ținut și un discurs în plenul Parlamentului R. Moldova, acolo unde au fost prezenți deputați, reprezentanți ai societății civile, studenți și agenți economici. O parte a discursului a fost în limba română.
Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei: „Ați trecut prin încercări foarte dificile, dar pas cu pas construiți un stat modern cu o consecvență admirabilă. Haideți să folosim acest timp împreună. Voi fi la dispoziția voastră. Veți putea conta întotdeauna pe Polonia, doar dacă vă veți exprima dorința de a continua acest proces istoric, de construire a unei Moldove independente și integrată într-o Europă unită”.
Săptămâna aceasta, R. Moldova a fost vizitată și de procurora șefă a Parchetului European, românca Laura Codruța Kövesi. Aceasta a avut întrevederi cu președinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Dorin Recean și cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Discuțiile au vizat potențiale colaborări în investigarea dosarelor, combaterea corupției și consolidarea sistemului judiciar al țării noastre.
Laura Codruța Kövesi, procurora șefă a Parchetului European: „Cred că ceea ce este important pentru colegii mei din R. Moldova este să fie curajoși, consecvenți și consistenți în ceea ce fac. Acesta este singurul sfat pe care eu aș putea să-l dau”.
Bărbatul care în luna iulie a împușcat mortal un cetățean turc la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei se află încă în libertate. Asasinul a fost identificat de oamenii legii, însă a părăsit R. Moldova la două ore după comiterea omorului. Polițiștii și procurorii au reținut, recent, doi complici – unul în R. Moldova, iar altul pe teritoriul Marii Britanii. Ziarul de Gardă a aflat că persoana reținută în R. Moldova este o femeie care a deținut funcția de consilieră în comuna Vatici, din raionul Orhei, fiind aleasă pe listele fostului partid politic „Șor”.
Oamenii legii susțin că făptașul și complicii săi au planificat crima în cele mai mici detalii. Pregătirile pe teritoriul R. Moldova au durat mai bine de o lună.
Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției: „Acest lider al unei grupări criminale cu inițialele AK, care de fapt este killer-ul, a declarat răzbunare lui Eren Izzet încă în 2012, când ultimul l-a omorât pe fratele killer-ului”.
Victor Furtună, procurorul-șef interimar al PCCOCS: „Pe 5 august 2024 au fost acumulate probe suficiente pentru punerea sub învinuire a celui care a săvârșit infracțiunea și a celor doi complici care au fost puși sub învinuire pentru autorat la omor și respectiv complicitate la omor. În privința persoanelor a fost emisă ordonanță și anunțați în căutare internațională, cu emiterea a câte un mandat de arestare preventivă”.
Mai multe detalii despre cum a fost pus la cale omorul din sectorul Rîșcani al capitalei aflați de pe zdg.md.
Pretinsele autorități de la Tiraspol au adoptat, miercuri, un așa-numit proiect de lege prin care se interzice utilizarea termenului „Transnistria”, această denumire fiind echivalată cu nazismul și fascismul. Astfel, persoanele fizice din stânga Nistrului care vor folosi acest termen riscă amenzi și până la 15 zile de arest. Reprezentanții Biroului politici de reintegrare al R. Moldova au declarat pentru Ziarul de Gardă că inițiativa este inutilă și, citez, „contraproductivă în situația regională actuală”. Potrivit autorităților de la Chișinău, termenul „Transnistria” apare în discursul public cu mult înainte ca nazismul ori fascismul să fi existat. Regiunea transnistreană nu este recunoscută de niciun stat din lume. Teritoriul și-a autoproclamat „independența” în 1991.
Ofițerii CNA și procurorii din nordul țării au desfășurat pe 4 septembrie percheziții în mai multe dosare de corupție și trafic de influență. 7 reprezentanți ai autorităților locale din Soroca, dar și 16 persoane fizice, inclusiv agenți economici, sunt cercetate de organele de drept în dosare de corupție ce vizează trucarea unor licitații publice. În urma descinderilor, viceprimarul municipiului Soroca, Ghenadie Mânăscurtă, arhitectul şef, Grigore Guțu, și secretarul Consiliului municipal Soroca, Marcel Bușan, au fost reținuți. Conform CNA, în schimbul unei mite funcționarii ar fi trucat mai multe licitații în vederea câștigării acestora de către anumiți agenți economici.
Polițistul Valentin Ciochină, implicat în accidentul de lângă Aeroport soldat cu moartea unui motociclist și a pasagerei sale, va compărea pe banca acuzaților după ce procurorii au finalizat urmărirea penală. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, pe 21 octombrie 2023 polițistul, aflându-se la serviciu în vederea asigurării ordinii publice în regiunea aeroportului din Chișinău, conducând automobilul în care se afla, a comis mai multe încălcări ale regulilor de circulație rutieră. Polițistul riscă o pedeapsă maximă de până la 10 ani de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport. Acesta pledează nevinovat.
Trei persoane au fost reținute pe 2 septembrie în dosare de corupere pasivă și trafic de influență. Acțiunile de urmărire penală au vizat funcționari din cadrul Centrului Militar Teritorial al Autonomiei Găgăuze, precum și un intermediar. Aceștia sunt suspectați că ar fi primit diverse sume de bani pentru a-i scuti pe unii tineri de armată.
Gabriela Cristea este noua șefă a Biroului Interpol Moldova, iar comisarul șef Victor Manole a fost desemnat în calitate de șef al Inspectoratului Național de Securitate Publică. Cele două numiri au fost anunțate pe 2 septembrie de Inspectoratul General al Poliției. Gabriela Cristea a deținut până acum funcția de șefă a Direcției cooperare internațională și integrare europeană a Ministerului Afacerilor Interne, iar Victor Manole, potrivit autorităților, „are o experiență vastă în domeniul ordinii și securității publice”.
Treisprezece candidați ar putea ajunge să lupte pentru fotoliul de președinte al R. Moldova la alegerile din această toamnă. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au precizat pentru Ziarul de Gardă că au fost examinate toate cererile pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă. Astfel, din cei treisprezece candidați, 6 au fost desemnați de către partide politice, 1 de către un bloc electoral, iar ceilalți 6 – de către un grup de cetățeni. Fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști, este primul candidat înregistrat oficial de CEC pentru funcția de președinte al țării.
Premieră în sistemul de învățământ din R. Moldova. Circa 560 de instituții vor utiliza, în premieră, catalogul electronic. Conform autorităților din educație, sistemul include date despre evidența zilnică a reușitei și frecvenței elevilor, precum și despre temele predate la ore. Datele sunt accesibile pentru elevi, profesori, dar și pentru părinți, care vor avea acces în timp real la informații despre performanțele școlare ale copiilor lor.
În timp ce forțele ucrainene își continuă incursiunea în regiunea Kursk, armata rusă lansează atacuri sângeroase asupra civililor din Ucraina. Săptămâna aceasta, regiunile Lviv și Poltava au fost țintele unor bombardamente masive rusești. În Poltava, 55 de persoane au fost ucise și peste 320 au fost rănite. În Lviv, bilanțul victimelor a ajuns la 71 de persoane. Iar președintele român Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea prin care țara sa donează Ucrainei un sistem de apărare aeriană Patriot. Acesta va întări apărarea Ucrainei împotriva rachetelor rusești care fac victime în rândul civililor. Valoarea donației trece de 60 de milioane de dolari.
Pe plan extern vă mai spunem că partidul Alternativa pentru Germania, condus de extremistul de dreapta Björn Höcke, a câștigat alegerile regionale în landul Turingia, iar Uniunea Creștin-Democrată a învins în Saxonia. Deutsche Welle scrie că după alegeri se profilează schimbări politice majore în regiune, care ar putea avea consecințe și în politica guvernului de la Berlin. Partidul Alternativa pentru Germania întreține legături strânse cu Rusia și se opune sprijinului pentru Ucraina.
Infrastructura de captare și evacuare a apelor pluviale, menită să prevină inundațiile, este o necesitate pentru Chișinău, mai ales în contextul ploilor torențiale provocate de schimbările climatice din ultimii ani. În unele zone însă, sistemul de canalizare pluvială nici nu există, spune consilierul municipal Victor Chironda, care dă drept exemplu intersecția străzilor I. Inculeț și N. Testemițanu din cartierul Malina Mică. Un material amplu despre problema canalizării pluviale a Chișinăului vedeți pe canalul Ziarului de Gardă de pe YouTube.
