România este în Schengen cu drepturi depline. Miniștrii UE au votat pentru ridicarea controalelor la frontieră. Iohannis: „O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei”
România este în Schengen cu drepturi depline! – a exclamat joi președintele Klaus Iohannis, după ce la Bruxelles a fost luată decizia privind aderarea României și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, „o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”, relatează Calea Europeană.
Eliminarea controalelor la frontierele interne va simplifica semnificativ călătoriile cetățenilor români și va reduce costurile logistice pentru companii. Conform președintelui, această măsură va spori competitivitatea economiei românești, făcând țara mai atractivă pentru investitorii străini.
„Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei”, a spus Klaus Iohannis.
„România este pregătită tehnic de mulți ani pentru Schengen, dar au existat obstacole politice. Personal, am purtat numeroase discuții cu omologii mei și am participat la reuniuni pentru a obține sprijinul tuturor statelor membre,” a precizat Iohannis.
Această decizie consolidează statutul României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și subliniază angajamentul țării de a proteja frontierele externe ale UE, inclusiv gestionarea migrației ilegale.
Într-un context european marcat de scepticism, președintele Iohannis a subliniat importanța apartenenței la UE și a valorilor democratice: „Cei care contestă beneficiile Uniunii Europene nu ne vor binele. Direcția europeană este singura noastră cale reală de dezvoltare”.
Declarația integrală a președintelui Klaus Iohannis:
„Bună ziua!
Astăzi am o veste bună!
România este în Schengen cu drepturi depline!
În această dimineață, la Bruxelles, a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți.
Datorită eforturilor coordonate ale autorităților române și a demersurilor intense care s-au făcut la nivel politico-diplomatic – și vreau să evidențiez aici în special Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe, ne putem bucura, în sfârșit, de un drept binemeritat, dobândit în mod legitim de România.
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un pas firesc și necesar în consolidarea statutului României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre.
Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană.
În același timp, crește considerabil și atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre. Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei.
Aderarea la spațiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru țara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigențele Schengen.
Pentru a înlătura toate aceste dificultăți și pentru a convinge partenerii europeni că avem tot dreptul să facem parte din Schengen, m-am implicat personal astfel încât să obținem un rezultat pozitiv. Am purtat, în acest sens, nenumărate discuții cu omologii mei, am participat la reuniuni și la consultări de natură să convingă fiecare țară în parte să își exprime susținerea pentru noi.
Decizia de astăzi este o confirmare clară, fără nici un fel de interpretare, a unei realități. Locul României este în spațiul Schengen, în baza performanțelor și a angajamentului nostru.
Vreau să felicit toate instituțiile implicate în acest amplu efort și să le mulțumesc pentru munca depusă și perseverența în susținerea activă a acestui demers pe parcursul tuturor acestor ani. Mulțumesc, totodată, instituțiilor europene și tuturor statelor membre care ne-au susținut în acest proces complex.
România va continua să acționeze responsabil pentru protejarea și consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migrației ilegale.
România este și va rămâne o țară proeuropeană.
Totuși, în ultima vreme am văzut încercări grave de a minimaliza importanța Uniunii Europene. Mai mult, s-au făcut auzite voci care contestă beneficiile apartenenței noastre la spațiul european.
Cetățenii au nemulțumiri și sunt îndreptățiți să ceară mereu mai mult și mai bine de la clasa politică din țara noastră, dar cei care dau vina pe Uniunea Europeană pentru aceste nemulțumiri nu ne vor binele.
Sigur că Uniunea Europeană poate să funcționeze mai bine și evident că politicienii români trebuie să fie încă și mai implicați pentru a obține pentru țara noastră cât mai multe beneficii care rezultă din apartenența noastră europeană.
Dar, de câte ori ne gândim la o viață mai bună și la un trai mai prosper, ne gândim la cum arată viața într-o țară occidentală, și de multe ori auzim sloganul „vrem o țară ca afară”. Ne dorim mai multe libertăți, nu mai multe restricții, ne dorim mai multă libertate de opinie, nu mai puțină.
Așadar, de fapt, ne dorim mai multă Europă, nu mai puțină, iar cei care instigă la negarea beneficiilor și valorilor europene sunt adversari ai democrației și ai libertății și vor izolarea țării noastre.
România este o țară stabilă, o țară solidă și sigură! Direcția europeană rămâne singura noastră cale reală de dezvoltare, iar toate forțele politice democratice au obligația de a lucra împreună pentru a păstra nealterat acest parcurs.
Vă felicit și vă mulțumesc!”
Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au luat decizia aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre.
Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, și cu frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024.
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.
Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
