VIDEO Regiunea separatistă nistreană: relații strânse cu Rusia, dar cu exporturi în Uniunea Europeană

Regiunea transnistreană, o zonă separatistă din R. Moldova susținută de Rusia, exportă peste 70% din producția sa în țările europene. În același timp, așa-numitele autorități transnistrene insistă asupra importanței relațiilor comerciale cu Rusia, menționând că cea mai mare cifră de afaceri comercială a regiunii este înregistrată cu Federația Rusă.

Pentru a afla unde exportă cel mai mult antreprenorii transnistreni, cum a afectat războiul din Ucraina exporturile din această regiune, dar și în ce mod sfera economică ar putea influența soluționarea conflictului transnistrean, citiți acest material realizat de Ziarul de Gardă.

Lipsa unui control eficient asupra regiunii timp de 30 de ani a provocat pagube semnificative bugetului de stat

Regiunea transnistreană, situată pe malul stâng al Nistrului, în ciuda proclamării independenței sale, rămâne nerecunoscută de toate țările-membre ONU. Prin urmare, orice relații comerciale cu alte state se face cu eticheta „Fabricat în Moldova”.

Până în 2022, majoritatea exporturilor din regiunea transnistreană treceau prin Ucraina și nu erau supuse controlului din partea autorităților oficiale ale R. Moldova. Înainte de invazia rusă în Ucraina, R. Moldova nu deținea un control real asupra segmentului transnistrean. Singurul punct de trecere a frontierei de stat era punctul feroviar Cuciurgan-Pervomaisc. Acest lucru a dus la crearea unor scheme dubioase, din cauza cărora Moldova a suferit pierderi semnificative timp de trei decenii.

„Lipsa controlului efectiv asupra regiunii pentru o perioadă destul de îndelungată de timp din partea autorităților constituționale și imposibilitatea de a menține relațiile bugetar-fiscale cu agenții economici din stânga Nistrului au prejudiciat considerabil și ani la rând bugetul public național”, notează Cristina Ceban, secretară de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Același fapt îl remarcă și Ivan Țurcan, șeful Secției analitico-informaționale a Biroului Politici de Reintegrare. Potrivit acestuia, „pe parcursul acestor 30 de ani, Guvernul, bugetul public național a avut pierderi. Este un lucru cert. În lipsa unui control efectiv, în lipsa prezenței reprezentanților Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Serviciului Vamal pe acest segment, aceste lucruri au cauzat pierderi”.

Viorel Chivriga, expert în politici economice, susține că acest lucru a afectat încrederea autorităților moldovenești în partea ucraineană. „Pierderile au fost enorme. Ele au subminat economia națională. Ele au subminat și încrederea în partea ucraineană. Și au făcut tardive încercările de a ameliora relațiile între ambele maluri ale râului Nistru.”

Începutul războiului din Ucraina vs eliminarea schemelor dubioase de pe malul stâng al Nistrului

Începând cu 28 februarie 2022, la doar câteva zile de la izbucnirea războiului de proporții în țara vecină cu R. Moldova, Ucraina a suspendat activitatea punctelor de control pe tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. De atunci, toate operațiunile de import-export efectuate de companiile din regiune se desfășoară doar prin punctele de control gestionate de autoritățile constituționale.

Acest lucru s-a răsfrânt în mod direct asupra exporturilor din regiune. În prezent, pentru ca antreprenorii din regiunea transnistreană să-și poată exporta mărfurile în străinătate, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape.

„Agentul economic trebuie să se înregistreze la Agenția Servicii Publice. Acesta primește un extras precum că este înregistrat și în baza acestui extras, depune o cerere la entitățile care eliberează actele permisive pentru export, cu un șir de documente care sunt foarte simple. După aceasta, antreprenorul poate efectua exportul fără probleme în țările UE, în țările CSI, în țările CEFTA, în baza certificatului de origine și a actelor permisive pe care le primește de la autoritatea emitentă”, explică Cristina Ceban, secretară de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Blocarea punctelor de control de către Ucraina a stimulat transferul activităților de afaceri din regiunea transnistreană în cadrul legal al R. Moldova, contribuind în acest mod la eliminarea contrabandei, care timp de 30 de ani a continuat să consolideze regimul de la Tiraspol.

„Din 28 februarie, am obținut cumva acest avantaj – de a aduce agenții economici din stânga Nistrului în cadrul legislației naționale. De fapt, aceasta este prerogativa guvernului, care prin intermediul acestui factor economic, generat inclusiv de războiul din Ucraina, poate stimula legalitatea tuturor tranzacțiilor din regiune și treptat, să se ajungă la o soluție politică finală a conflictului transnistrean”, notează Cristina Ceban.

„Acest lucru este benefic și pentru locuitorii din regiune, deoarece o mai mare transparență și deschidere față de malul drept înseamnă și posibilitatea de dezvoltare pentru agenții economici din regiunea transnistreană”, subliniază Ivan Țurcan.

Cu toate acestea, experții consideră că autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a facilita tranzitul de mărfuri prin R. Moldova, ceea ce va spori interesul economic în țara noastră.

„Contrabanda trebuie stopată, dar pe de altă parte, trebuie luate unele măsuri pentru a asigura securitatea țării. Nu trebuie să uităm că trupele rusești stau liniștite în regiunea transnistreană de mai bine de trei decenii. Aici aș vrea să atrag atenția asupra unui alt aspect care nu este discutat – R. Moldova ar trebui să profite de acest lucru pentru a facilita tranzitul mărfurilor prin Moldova și a o transforma într-o țară care oferă anumite facilități sau condiții mai bune pentru tranzit”, notează Viorel Chivriga.

Introducerea taxelor vamale pentru firmele transnistrene va duce la o creștere a veniturilor în bugetul de stat

De la 1 ianuarie 2024, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal al R. Moldova, toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, vor achita taxa vamală pe principii generale. Șeful regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, a calificat această decizie drept un „semn de slăbiciune” din partea Chișinăului, care nu duce „nicăieri”, dar poate provoca o escaladare a situației între malurile Nistrului.

În regiunea transnistreană, companiile plătesc taxe pentru importuri de până la 10% din valoarea mărfurilor, dar nu mai puțin de 0,3 dolari/kg, iar pentru exporturi – până la 35% din această valoare sau 15 dolari per tonă. Acești bani ajung în bugetul autoproclamatei republici, în timp ce taxele vamale plătite de operatorii economici din stânga Nistrului după intrarea în vigoare a noului Cod vamal vor ajunge în bugetul de stat al R. Moldova.

„S-au introdus taxe vamale egale pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Deci, nu mai există nicio diferențiere în acest sens. Aceste taxe vamale nu sunt nici TVA, cum au interpretat unii, nu sunt nici accize. Sigur că volumul acestor taxe, comparativ cu taxele procedurilor vamale aplicate anul trecut, e mai mare. (…) Nu facem nicio diferențiere între cetățenii din partea dreaptă și stângă a Nistrului. Interesul nostru nu este asfixierea întreprinderilor din partea stângă a Nistrului. Vrem ca ele să funcționeze normal, dar să funcționeze în conformitate cu legile R. Moldova, în același câmp concurențial”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Principalele dispoziții ale noului Cod vamal:

• Eliminarea taxelor pentru procedurile vamale și amânarea plății taxelor vamale;
• Reducerea costurilor și a timpului de vămuire;
• Validarea automată a declarațiilor vamale la export;
• Digitalizarea și automatizarea proceselor;
• Interacțiunea fizică redusă cu funcționarii vamali;
• Posibilitatea declarării verbale pentru anumite categorii de mărfuri;
• Reducerea costurilor și întârzierilor legate de declararea mărfurilor;
• Declararea trimiterilor poștale la distanță;
• Declararea până la 999 de mărfuri pe o singură declarație vamală (în prezent, 99);
• Diminuarea riscurilor de fraudă și a incidentelor de integritate prin monitorizarea on-line a operațiunilor vamale.

Analistul economic Marin Gospodarenco, expert în finanțe publice de la WatchDog.md, consideră că introducerea taxelor vamale pentru firmele transnistrene va duce la o creștere a veniturilor în bugetul de stat.

„Aceste taxe vamale urmau să fie introduse cu mult timp în urmă. Este clar că la componenta venituri a bugetului public național va fi o creștere. Este prematur de prognozat o cifră. La prima etapă, nu cred că vor fi câștiguri semnificative, însă va fi o anumită creștere”, a explicat Marin Gospodarenco.

Exportul din regiunea transnistreană în țările UE constituie peste 70%

Acordul de liber schimb dintre R. Moldova și UE a intrat în vigoare în anul 2016. Întrucât regiunea transnistreană nu este recunoscută oficial de comunitatea internațională, antreprenorii din regiune sunt nevoiți să-și înregistreze afacerile la Chișinău și să-și exporte marfa cu eticheta „Fabricat în Moldova”. Transnistrenii exportă cel mai mult în țările Uniunii Europene.

Potrivit așa-numitelor autorități transnistrene, în total, în Uniunea Europeană au fost efectuate 31,4% din exporturi. Dintre țările UE, România și Polonia au devenit principalele destinații de export pentru regiune. Iar locul trei îl ocupă Bulgaria, urmată de Italia.

În structura mărfurilor exportate din regiunea transnistreană în 2023, primul loc îl ocupă industria energiei electrice, urmată de metalurgie. Locul trei îl ocupă produsele alimentare, în primul rând cerealele.

Autoritățile oficiale însă declară o cantitate dublă de exporturi către UE.

„68,4% din exporturile din regiune merg către țările UE și anume România, Polonia, Italia. Ponderea exporturilor către țările CSI este în prezent de 18% și deja către alte țări – vorbim despre Turcia, UK – aproximativ 13,3%. Aceasta este o cotă destul de mare, care crește semnificativ de la an la an și vedem o tendință de reorientare a exporturilor din regiune, care înainte erau mai mult direcționate către țările CSI, Ucraina, Rusia, către UE”, afirmă Cristina Ceban, secretară de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Ultimele date publicate de Biroul pentru Politici de Reintegrare arată că exportul agenților economici din regiunea transnistreană în țările UE a totalizat 70,48%, ceea ce reprezintă „o cifră-record de la semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova, fiind marcată o creștere cu peste 20,58% față de anul 2019, când procentul de export era doar 49,9%”.

Aceasta se explică prin faptul că întreprinderile care aveau deja experiență în domeniul exporturilor externe s-au reorientat cu ușurință după începerea războiului.

„Cei care au relații și experiență în comerț exterior cred că s-au descurcat intrând pe alte piețe și aici e vorba de cei din sectorul industrial, care e unul puternic și are o pondere foarte mare în economia regiunii din stânga Nistrului: Uzina metalurgică, Tirotex, Centrala de la Cuciurgan, Uzina de ciment din Rezina, dar și alte întreprinderi care, la scară de regiuni, sunt destul de vizibile”, afirmă Viorel Chivriga, expert în politici economice.

În ultimii șapte ani, Rusia s-a clasat o singură dată pe primul loc la exporturile din regiunea transnistreană

În pofida faptului că exporturile din regiunea transnistreană sunt destinate în principal țărilor UE, autoritățile transnistrene subliniază importanța relațiilor comerciale cu Rusia și faptul că cea mai mare cifră de comerț a regiunii este înregistrată cu respectiva țară. Totuși, datele arată că acest lucru nu se datorează exporturilor către Rusia, ci, dimpotrivă, importurilor.

„Acest decalaj este foarte vizibil în ceea ce privește exporturile și importurile. Dar este vorba, cu siguranță, de resursele energetice. Deci, malul stâng al Nistrului are o poziție privilegiată în raport cu unele state și în raport cu malul drept al Nistrului în ceea ce privește cantitatea de resurse energetice importate, dar și, cel mai important, prețul sau lipsa de preț”, spune expertul în politici economice, Viorel Chivriga.

La începutul acestui an, autoritățile transnistrene au declarat că exporturile regiunii către Rusia au scăzut cu 44% în 2023, menționând că acest lucru s-ar datora „restricțiilor artificiale impuse de Moldova”. Livrările de produse chimice din regiune pe piața rusă au scăzut de aproape două ori, iar cele ale produselor de inginerie mecanică au scăzut de peste trei ori.

Cu toate acestea, datele arată că în ultimii șapte ani, Rusia s-a clasat pe primul loc în ceea ce privește exporturile din regiunea transnistreană doar o singură dată, în 2019. În rest, cele mai multe exporturi din regiunea nerecunoscută au fost efectuate în România.

Cristina Ceban, secretară de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, susține că în timpul pandemiei a existat o ușoară scădere a exporturilor, de aproximativ 20% și că exporturile, în special către Rusia și Ucraina, au scăzut de la începutul războiului. „Dar situația s-a redresat destul de repede. Adică, agenții economici, exportatorii, de fapt, și-au reorientat destul de armonios exporturile”, spune Cristina Ceban.

Moldova exportă din Moldova?

Dar comerțul privat între Moldova și regiunea nerecunoscută se desfășoară fără nicio formalitate. În prezent, peste 50% din produsele regiunii sunt procurate de către malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, autoritățile transnistrene folosesc chiar și în acest caz termenul de „export”, creând astfel impresia că Moldova exportă din Moldova. Experții nu sunt de acord cu această formulare.

„În cazul dat, nu este vorba despre export-import. La punctele de control intern, aceste livrări de mărfuri sunt verificate. Dacă mărfurile au confirmare din partea Camerei de Comerț că sunt de origine moldovenească sau produse pe teritoriul regiunii transnistrene, ele sunt scutite de taxe de import”, explică Cristina Ceban.

„Această situație este plonjată pe câmpul politic. Ceea ce fac reprezentanții de la Tiraspol, folosind termenul de „export” în cazul R. Moldova sau „import” în cazul mărfurilor din R. Moldova, este ceva grotesc. Noi nu putem importa din aceeași țară, dar putem procura. Și acest lucru se întâmplă”, notează Viorel Chivriga.

Malul drept al Nistrului procură de pe malul stâng, în principal, metale și produse din metal, produse pentru construcția de mașini, produse alimentare și materii prime, produse chimice și conexe, precum și produse farmaceutice.

Interesul economic va prevala întotdeauna asupra celui politic

Experții consideră că bunele relații comerciale dintre malul drept și cel stâng, precum și noile oportunități oferite de piața europeană, pot juca un rol important și în soluționarea conflictului transnistrean.

„Pe termen lung, încadrarea agenților economici din regiunea transnistreană în câmpul legal al R. Moldova va crea doar efecte pozitive, pentru că de beneficiile de care se vor bucura agenții economici de pe malul drept, se vor putea bucura și cei de pe malul stâng”, menționează Ivan Țurcan, șeful Secției analitico-informaționale a Biroului politici de reintegrare.

De aceeași părere este și Viorel Chivriga, care este sigur că „interesul economic va prevala întotdeauna asupra celui politic”. „Dacă ne uităm la afinități, amprenta politică uneori distruge tot ce se creează în sectorul economic și asta s-a întâmplat de multe ori, inclusiv în regiunea transnistreană. Exemplele bune sunt molipsitoare, ca și cele rele și sunt convins că acum se pun bazele unei remedieri a situației”, este convins expertul.