Pe calea Aderării Europene. Abaterile și lecțiile R. Moldova
În ultimul an, Moldova a început să facă progrese rapide în procesul de aderare la UE. Politicienii au anunțat chiar și data preconizată pentru finalizarea integrării – 2030. Între timp, țara a primit nouă condiționalități privind reformele care trebuie realizate până în 2023. Va reuși R. Moldova să îndeplinească toate condițiile? Cum se împotmolesc reformele în mlaștina justiției? Ce lecții poate învăța orice altă țară candidată la UE din experiența Moldovei? ZdG explorează împreună cu experții diferența dintre dorințele și posibilitățile unei țări de a deveni parte a Uniunii Europene.
Cum funcționează procesul de integrare
Procedura de aderare la UE poate dura zeci de ani. Fiecare țară trebuie să ia anumite măsuri în acest scop:
- Țara semnează un acord de asociere cu UE
Acesta este primul punct, cel de bază. Îndeplinirea cerințelor din acest acord pregătește țara pentru statutul de candidat la UE. Poate candida orice stat european din punct de vedere geografic care respectă valori precum: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a minorităților.
R. Moldova a semnat Acordul de Asociere pe 27 iunie 2014, în aceeași zi cu Ucraina și Georgia. În cadrul documentului, Moldova s-a angajat să reformeze instituțiile democratice, să îmbunătățească lupta împotriva corupției, să modernizeze economia, să îmbunătățească serviciile publice și multe altele.
- Țara depune cererea de aderare la UE
Odată depusă cererea de aderare, începe procedura de examinare a aderării. Țara primește Chestionarul privind cererea de aderare la UE.
Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022 (în aceeași zi cu Georgia și cu trei zile mai târziu decât Ucraina, care a depus cererea pe 28 februarie 2022). Tranziția către următoarea etapă de integrare europeană pentru unele țări a durat 8 ani.
- Țara completează chestionarele
Răspunsurile la Chestionar trebuie trimise Comisiei Europene în termen de o lună. În baza acestor răspunsuri, Comisia va pregăti o Concluzie cu privire la faptul dacă țara este pregătită pentru a candida și o va trimite Consiliului pentru a lua o decizie.
Guvernul moldovean a primit două părți ale Chestionarului de aderarea la UE în aprilie 2022.
- Țării i se acordă statutul de candidată la UE
Pentru ca țara să primească statutul de candidată, toți membrii actuali ai UE trebuie să voteze în favoarea ei.
Pe 23 iunie, la aproape două luni după ce a completat Chestionarul de aderare, Consiliul UE a decis să acorde R. Moldova statutul de țară candidată. În aceeași zi, și Ucraina a primit acest statut. În cazul Georgiei, procesul durează: țara trebuie să înlăture o serie de lacune în dezvoltarea democratică a țării.
În același timp, R. Moldova și Ucraina au primit și o „temă pentru acasă” – o listă de recomandări ale Comisiei Europene care trebuie îndeplinite pentru a începe negocierile de aderare.
- Țara primește o listă de recomandări pentru a putea adera la UE
Negocierile se desfășoară sub forma unor conferințe bilaterale între fiecare membru al UE și țara candidată pe teme precum politica regională, transporturile, energia, politica fiscală, justiția și afacerile interne, finanțele, agricultura și altele. Rezultatele negocierilor sunt anexate la proiectul de acord de aderare a țării candidate la UE.
- Țara este verificată dacă este pregătită pentru aderarea la UE
După finalizarea negocierilor cu guvernele tuturor statelor membre, Comisia emite o Concluzie privind gradul de pregătire pentru aderarea la UE. Pe baza acestui aviz, statele membre decid în unanimitate să finalizeze negocierile. Parlamentul European își dă acordul.
- Aderarea la UE
Toate statele membre și țara candidată semnează și ratifică Tratatul de aderare. Țara devine membră a Uniunii Europene.
Pentru ca R. Moldova să continue procesul de integrare europeană, țara trebuie să implementeze nouă pași pentru a avansa în reforma atotcuprinzătoare a justiției, să lupte împotriva corupției, să respecte drepturile omului, să accelereze recuperarea activelor pierdute din cauza corupției, să elimine influența oligarhilor și să consolideze lupta împotriva crimei organizate.
Planul de acțiune urma să fie pus în aplicare până în vara anului 2023, precizau autoritățile la acea vreme. Acum este toamnă. Ce s-a reușit și ce nu s-a făcut între timp?
„Furtul miliardului” și deoligarhizarea
Începutul luptei pe scară largă împotriva corupției și a procesului de deoligarhizare a R. Moldova ar fi putut fi anul 2014, când a fost ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Astfel, potrivit expertului în politici economice Viorel Chivriga, „2014 a devenit anul celei mai mari eșuări a R. Moldova”. Motivul: furtul miliardului.
Între 2012 și 2014, oligarhii locali, cu implicarea a trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – au scos din țară un miliard de dolari.
Investigațiile efectuate de „Kroll” și „Steptoe & Johnson” au arătat că oligarhii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, precum și 77 de companii asociate lui Șor, au primit împrumuturi mari. Aceștia au transferat banii către băncile letone printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi letone. Apoi, o parte din bani au fost returnați în conturi bancare din Moldova, pentru a plăti riscurile de credit existente. Acest lucru a creat impresia că banii erau împrumuturi corporative autentice. În total, persoanele și companiile care au participat la această schemă au acumulat pe conturile lor aproximativ 50 de milioane de dolari.
În pofida anchetei și a scandalului iscat, principalii beneficiari ai „furtului miliardului”, oligarhii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, au rămas în libertate ani de zile și au exercitat o influență semnificativă asupra politicii moldovenești. Lucrurile au început să se schimbe în 2019, când în Moldova a venit o nouă guvernare.
De exemplu, autoritățile moldovenești continuă să-i caute pe cei implicați în „furtul miliardului”. La sfârșitul anului 2022, Vladimir Andronachi, un fost deputat democrat, un apropiat de-al lui Plahotniuc, a fost arestat. El figurează în trei dosare penale: „frauda bancară”, cazul „Consulatului Moldovei din Odesa” și cazul „Metalferos”.
Cazul „Laundromat” este încă în curs de desfășurare, principalul actor al acestuia fiind controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, care a fugit din țară. Acesta a creat și a condus o organizație criminală care a pus pe roate o schemă internațională de spălare de bani.
Cu toate acestea, în recomandările pentru continuarea integrării europene pe care le-a primit R. Moldova, țării i s-a sugerat să-și consolideze eforturile de deoligarhizare. Ulterior, în martie-aprilie 2023, Guvernul a elaborat un plan de deoligarhizare. Însă expertul politic Valeriu Pașa consideră că acest document nu este suficient de convingător.
„Am văzut acel proiect, acel program. Sincer, nu m-a convins prea mult. Este o înșiruire de proiecte de legi care urmează să fie elaborate. Nu am văzut de acolo care este scopul. Deci, cum anume ajungem noi să spunem că, în urma modificării acestor legi și aplicării acestor modificări, va scădea influența oligarhilor. Sincer, nu cred că la acest capitol s-a făcut tot ce a fost posibil”, consideră expertul.
În opinia lui, cel mai important pas spre deoligarhizare a fost făcut nu de autorități, ci de cetățeni.
„Există metode de a verifica de facto dacă a crescut sau a scăzut influența disproporționată a oligarhilor în viața publică din R. Moldova, în politică, în justiție, în mass-media. Dacă vom compara cu anul 2019, atunci avem un progres foarte mare, iar cel mai mare rol în realizarea acestui progres l-au avut alegătorii R. Moldova. Atunci când în anul 2020, ulterior în anul 2021, prin vot la urne, au redus influența oligarhilor în R. Moldova. Deci, astăzi în Parlament nu există forțe politice importante care să spunem că se subordonează lui Plahotniuc. Haideți să comparăm cu ceea ce a fost în anul 2019, când 40 de deputați, care au intrat în Parlament la așa-numitele alegeri din 24 februarie, imediat erau sub controlul lui Plahotniuc (acuzat de escrocherie în proporţii deosebit de mari, dar și figurând în alte dosare penale, n.r.). Aici avem un progres indiscutabil și putem să spunem că cetățenii au făcut mult mai mult decât a făcut Guvernul”, consideră Valeriu Pașa.
Cu toate acestea, lupta împotriva oligarhilor nu s-a încheiat, consideră expertul:
„Fugarii și oligarhii susținuți de Kremlin astăzi pompează bani la liber în R. Moldova, își plodesc un partid politic după altul, își cumpără posturi TV, finanțează o sumedenie de instituții așa-numite de presă. Păi, organele de drept trebuie să lupte cu această finanțare ilegală, dar ei nu doar că nu luptă, ei susțin cu tot dinadinsul, și aceasta este cea mai mare vulnerabilitate și problemă a țării”, susține Valeriu Pașa.
„Progresul cel mai important va fi măsurat la următoarele alegeri, când vom afla în ce măsură partidele care sunt direct sau indirect controlate de oligarhii fugari, precum Plahotniuc, Șor, Platon sau alții care-și doresc să vină în locul lor, vor intra și vor avea o pondere înaltă în Parlament sau nu. Iată aici cred că trebuie să ne punem principalele speranțe și asta va fi testul cel mai important”, spune analistul politic.
Combaterea spălării banilor: pași mărunți spre progres
În mai 2022, MONEYVAL (Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului) a remarcat în raportul său că R. Moldova și-a îmbunătățit performanța în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului, înregistrând progrese bune în ceea ce privește respectarea standardelor FATF (Grupul de Acțiune Financiară pentru controlul spălării de bani).
Progresul moderat în lupta împotriva spălării banilor este semnalat și de avocatul Vadim Vieru, care atrage atenția și asupra problemelor legate de regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul R. Moldova.
„A fost adoptat cadrul normativ, este mult mai greu să faci tranzacții financiare decât a fost, de exemplu, cinci-zece ani în urmă. Și asta este bine din perspectiva prevenirii spălării de bani, dar oricum, criminalii sunt destul de inovativi, mai avem criptovaluta, mai avem regiunea transnistreană, mai avem subiecți, reprezentanți ai statului, care sunt corupți și cadrul normativ nu este suficient. Iarăși, ne întoarcem într-un cerc vicios, unde este nevoie să funcționeze instituțiile statului”, subliniază expertul.
Sechestre de bunuri de miliarde, dar în buget a ajuns mai puțin de 1% din sumă
Una dintre cerințele Comisiei Europene este returnarea în bugetul de stat a bunurilor obținute ilegal, de care se ocupă Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). O investigație ZdG, realizată în mai 2022, a arătat că, pe parcursul celor cinci ani de activitate a agenției, doar 0,71% din confiscările ARBI au fost returnate în bugetul R. Moldova, deși agenția a confiscat bunuri în valoare de aproape 5,6 miliarde de lei (aproximativ 292,4 milioane de euro).
Lilia Ioniță, expertă anticorupție și coordonator de proiecte a Asociației obștești „Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției”, atribuie acest fapt tărăgănării procedurilor penale:
„Nu cred că problema propriu-zis este în instituțiile care decid aplicarea sechestrelor, dar viteza cu care se mișcă procesele în instanță, pentru că ele pot fi confiscate abia după ce există o decizie definitivă a instanței, atunci când persoana este condamnată. Astfel, atâta timp cât ele trenează, și asta durează ani buni, respectiv, și bunurile care au fost indisponibilizate de autorități, la fel, stau într-o stare de suspans și așteaptă ca judecata să-și spună cuvântul”.
Reforma justiției a intrat în impas?
Cele mai multe dintre reformele și condiționalitățile UE se bazează, într-un fel sau altul, pe reforma nerealizată a justiției. Potrivit avocatului Vadim Vieru, motivul constă în faptul că „reforma justiției a fost asuprită de politic”.
„Politicul de multe ori începe să facă reforme de politici publice, fără a implica beneficiarii la direct și, evident, asta creează din start, până reforma să înceapă, anumite presiuni. Și chiar judecătorii, procurorii integri care doresc să facă anumite schimbări în instituțiile pe care le reprezintă, din start sunt plasați pe aceeași baricadă cu alți colegi de-ai lor, care nu se bucură de o integritate suficientă, pentru a participa la astfel de procese. Reforma ar trebui să vină, în primul rând, de la beneficiari. Ei ar trebui să fie subiecții implicați, și acest lucru nu s-a făcut”, explică expertul.
Expertul politic, Valeriu Pașa, consideră că reforma justiției a ajuns într-un impas din cauza tacticii guvernării.
„În primul rând, este domeniul justiției, rezistența absolut evidentă la orice schimbare, la orice dorință de a lupta cu corupția, de a se curăța, de a se schimba din interior. Înțelegi că acești oameni doresc să se întoarcă în timpurile lui Plahotniuc, pentru că atunci le-a fost lor bine. Pe de altă parte, eu cred că și guvernarea a greșit foarte mult în abordarea sa a reformei justiției. Ar fi trebuit să găsească o modalitate de dialog, prin care să-i convingă pe majoritatea – judecători, procurori, că ei trebuie și pot să se schimbe, și să scape de cei mai toxici. Astăzi însă, cei mai toxici, practic, sunt venerați și susținuți de acest sistem al justiției”, notează Pașa.
În ciuda faptului că, acum un an, a fost ales un procuror din Statele Unite (cu cetățenie moldovenească) pentru a conduce Procuratura Anticorupție, problema nu s-a mișcat deocamdată din loc.
„Avem deja mai mult de un an de zile de când avem lider nou la Procuratura Anticorupție și nu aș putea spune, din percepția mea de cetățean, că sunt progrese semnificative în lupta cu corupția. Ba mai mult, observăm cerți publice, între șeful Centrului Național Anticorupție și șefa Procuraturii Anticorupție, ceea ce-mi creează impresia că lucrurile nu stau prea bine la capitolul lupta cu corupția”, spune Vadim Vieru.
Criza energetică în timpul războiului
Republica Moldova și-a câștigat independența în urmă cu 32 de ani, dar a moștenit toată infrastructura rețelelor de electricitate și de gaze naturale din perioada sovietică. În plus, pe malul stâng al Nistrului au fost construite stații de pompare a gazelor, precum și singura centrală electrică regională de stat, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, care se află în regiunea transnistreană și este deținută de compania rusă de stat „Inter RAO”. Aceasta produce energie electrică pe baza gazului furnizat de concernul rus „Gazprom”.
Până în 2022, compania rusă „Gazprom” a fost singurul furnizor de gaze al R. Moldova. Criza energetică s-a agravat după începerea războiului de agresiune al Federației Ruse în Ucraina. Atunci Gazprom a întrerupt livrările de gaze către Moldova, iar autoritățile au fost nevoite să găsească noi surse de aprovizionare cu gaze. Drept urmare, pentru prima dată în ultimii 30 de ani compania de stat „Energocom” a început să cumpere gaze la licitații.
„R. Moldova a reușit să facă anul trecut ceea ce n-a reușit probabil în toată istoria ei. În primul rând, au apărut niște furnizori de gaze pe piață. A apărut acea diversificare care trebuia să existe. În al doilea rând, au apărut schimbări majore în ceea ce privește turațiile și rapiditatea cu care R. Moldova a început să recurgă la interconexiuni. În partea ce ține de livrare a energiei electrice, au apărut unele căi care leagă România de R. Moldova. Pe partea eficienței energetice s-a lucrat foarte mult. Au dispărut presiunile asupra unor operatori economici care au venit cu metode alternative de obținere a energiei electrice – eoliană. S-a făcut mult pe partea ce ține de promovare și de apariție în premieră pentru țară a panourilor fotovoltaice, care ajută acum operatorii economici și persoanele fizice”, explică Viorel Chivriga.
„Puține progrese în respectarea drepturilor omului”
Unul dintre criteriile importante pentru integrarea europeană este respectarea drepturilor omului în țara respectivă. Potrivit avocatului Vadim Vieru, în R. Moldova se înregistrează unele schimbări pozitive în acest domeniu.
„Nu mai avem cazuri politice, așa cum se întâmpla pe vremuri, când oamenii erau reținuți și arestați. Investigarea torturii, tratamentelor inumane și degradante, avem o secție specială, lucrurile se mișcă, dar totuși sunt situații, din cauza pregătirii mai slabe a agenților de stat, a legii, care uneori mai comit depășiri de aplicare a forței fizice și alte chestii, care duc până la urmă la situații de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”.
Vieru a amintit și problemele legate de detenția condamnaților:
„La capitolul penitenciare avem iarăși suprapopularea. Sistemul penitenciar este vechi și, oricât de mult s-ar dori să se schimbi lucrurile, cât timp nu ai resurse financiare și numărul deținuților este legat de aceeași rată de criminalitate, nu poți să schimbi foarte multe”, spune avocatul.
Potrivit lui Vieru, nivelul de dezvoltare economică a țării joacă un rol important în respectarea drepturilor omului, care afectează și respectarea drepturilor cetățenilor, în special ale grupurilor vulnerabile:
„Rata de inflație este destul de mare, oamenii sunt săraci și statul pur și simplu nu poate să reacționeze eficient la ajutorarea sau crearea pentru persoanele în vârstă și cu dizabilități a un trai decent”, spune Vadim Vieru.
Avocatul a menționat, de asemenea, problema respectării legii și a drepturilor omului în regiunea transnistreană, unde autoritățile oficiale de la Chișinău nu au acces și, prin urmare, nu pot influența situația de acolo.
„Drepturile omului în regiunea transnistreană nu sunt respectate, cu atât mai puțin reintegrarea. Sunt privite ca un apendice la toate politicile noastre și nu sunt luate în serios aproape sub nicio formă, cu excepția cazului în care există o reacție publică și unele cazuri ajung în mass-media.
Acolo se comit abuzuri deschis, demonstrativ. Sunt reținute persoane pentru faptul că arborează un drapel la balcon și-și expun opinia anti-război”, spune avocatul.
Statul se grăbește spre UE, dar cetățenii?
Una dintre condițiile de aderare la UE este consimțământul cetățenilor țării candidate, exprimat fie prin aprobarea parlamentului național, fie prin referendum.
Potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 60% din populația R. Moldova are opinii pro-europene. Restul fie sunt nehotărâți, fie susțin Rusia. Această luptă între direcția pro-europeană și cea pro-rusă are loc și între partide. Cu toate acestea, potrivit expertului, cel mai important rol îl joacă cetățenii și alegerea pe care o vor face în timpul votului.
„Cel mai important lucru (pentru aderarea R. Moldova la UE) este dacă cetățenii din R. Moldova vor demonstra că suntem în absolută majoritate și această opinie nu se va schimba după cum bate vântul politic de la un scrutin la altul.
Cu toate acestea, cel mai mare risc vine din partea acestor prefăcuți europeni – cei care ieri pupau papucii lui Putin și astăzi se declară pro-europeni. Acesta este cel mai mare pericol, atunci când cetățenii R. Moldova, mânați de populism și de problemele pe care le avem, vor crede în falși pro-europeni. Și atunci, nominal, putem avea o majoritate parlamentară care va spune că este pentru integrarea europeană, dar în realitate va frâna toate reformele și va transforma Moldova într-o spălătorie internațională de bani sau ceva de genul acesta”, subliniază expertul politic Valeriu Pașa.
La o lună după ce R. Moldova a primit statutul de țară candidată la UE, președinta Maia Sandu a declarat că va fi organizat un referendum: „Până la aderare mai este mult și o vom face doar prin referendum”.
În același timp, în mai 2023, Igor Grosu, președintele legislativului, a declarat că Parlamentul va începe discuțiile privind includerea integrării europene în Constituția Republicii Moldova fără un vot general. Deși Partidul Acțiune și Solidaritate nu are majoritatea constituțională pentru a modifica Legea Supremă, voturile necesare ar putea veni din partea unor deputați din opoziție.
„În opinia mea, noi am avut două referendumuri, două exerciții electorale. Asta au fost alegerile din 2020 și alegerile din 2021, în care oamenii au votat pentru o opțiune pro-europeană, pentru integrare europeană. Sondajele arată o predilecție și o opinie hotărâtă pentru integrarea europeană”, a declarat președintele Parlamentului.
Grosu s-a referit la rezoluția care a fost adoptată în cadrul Adunării „Moldova Europeană” din 21 mai 2023. Aceasta propune modificarea Constituției țării, astfel încât R. Moldova să adere definitiv și ireversibil la Uniunea Europeană.
Ce ne rezervă anul 2030?
La începutul acestui an, în cadrul unei ședințe parlamentare, Maia Sandu a declarat că „în 2030 R. Moldova trebuie să fie țară membră a Uniunii Europene”. Experții contactați de ZdG spun că aceasta este o prognoză fezabilă dacă vor fi îndeplinite toate condițiile, inclusiv dacă această decizie va fi aprobată de cetățenii țării.
„Când Maia Sandu a numit această dată, cred că s-a bazat pe discuțiile neoficiale pe care le-a avut cu liderii europeni. Zilele trecute, președintele Consiliului European, Charles Michel, a venit cu aceeași dată și aceeași perspectivă”, notează Valeriu Pașa.
El face referire la cuvintele lui Charles Michel din luna august a acestui an. „Extinderea nu mai este un vis. A sosit timpul să mergem înainte. Mai sunt încă multe de făcut. Va fi dificil, va fi o provocare, uneori dureroasă pentru viitoarele state membre și pentru UE. Dar să fim fermi. Dacă vrem să fim credibili, trebuie să vorbim despre termene limită”.
Vadim Vieru consideră că un rol important în această problemă o joacă „suportul politic al acestei idei, care depinde de partidele care promovează această idee pro-europeană și se afle guvernare. Dar depinde și de prestația lor și de modul în care aceste partide vor fi alese în următoarele procese electorale”. În R. Moldova vor avea loc alegeri locale în noiembrie 2023, prezidențiale în 2024 și parlamentare în 2025. Echilibrul forțelor politice post-electorale poate influența continuarea, accelerarea sau stoparea procesului de integrare europeană.
Având în vedere toate greutățile și viitorul incert, autoritățile de la Chișinău nu trebuie să piardă timpul. În decembrie 2023, Bruxelles-ul va lua o decizie foarte importantă în ceea ce privește procesul de integrare a R. Moldova. Consiliul UE va vota decizia de a începe negocierile de aderare a R. Moldova la UE. În acest sens, atât președinta Maia Sandu, cât și ministrul de externe, Nicu Popescu, au planificate vizite în această toamnă la mai multe cancelarii europene: la Amsterdam, Lisabona, Roma, Praga, Paris și, bineînțeles, la Bruxelles. Iar la Chișinău va începe în curând un training amplu pentru oficialii implicați în procesul de negociere, care va fi organizat cu sprijinul României.
Expertul Viorel Chivriga spune că „Moldova poate deveni membră a UE, dar depinde de toată țara. Și este necesar să demonstrăm că suntem o țară europeană. Trebuie să muncim, trebuie să facem ordine generală, să schimbăm viziunile multor cetățeni care încă nu realizează că aceasta este singura perspectivă pentru existența și dezvoltarea țării”.
Această analiză este publicată în cadrul proiectului Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene
