Marcu Bakery: rețeta unei afaceri de succes la Peresecina. „Atât timp cât n-ai să îndrăznești să faci ceva, o să fii angajatul cuiva și o să lucrezi după regulile acestuia”
La 28 km de Chișinău, pe un traseu care duce spre complexul turistic Orheiul Vechi, zeci de șoferi opresc zilnic pentru a se delecta cu plăcinte ce au gust de casă sau cu faimoasa prăjitură „Peresecina”. Înființată în aprilie 2020, chiar la începutul pandemiei de Covid-19, patiseria „Marcu Bakery” nu este doar un local cunoscut pentru plăcintele tradiționale, dar și pentru ajutorul oferit persoanelor în etate.
Istoria începe în 2009, când Constantin Catraniuc revine acasă după 10 ani de muncă în sectorul de alimentație publică din Irlanda, țară situată pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Tot în acel an, o cunoaște pe Elena, cea care avea să-i devină soție și ulterior, parteneră de afacere.
Inițial, soții Elena și Constantin Catraniuc au deschis o covrigărie în orașul Orhei. Deși erau destul de sceptici, succesul a început să apară la scurt timp, iar proaspăta familie a fost nevoită să-și extindă afacerea.
„Scriam orele, câte unități de transport treceau și în ce direcție…”
„(…) Ne gândeam să emigrăm. M-am informat despre unele state și i-am spus (soțului, n.r.) să nu plecăm, pentru că cel mai bine este acasă. Și dacă tot rămânem acasă, am zis că trebuie să facem ceva al nostru, pentru că foarte mult îmi plăcea să gătesc. Soțul îmi spunea: «Lenuța, trebuie să te apuci să gătești și pentru alții, nu doar acasă, pentru că totul este foarte gustos» (…). Am examinat unde ar fi bine să deschidem o cafenea. Noi singuri am făcut studiul de fezabilitate: scriam orele, câte unități de transport treceau și în ce direcție. Am ajuns la concluzia că cea mai bună locație se află în direcția spre Orheiul Vechi, pentru că este și cea mai bună zonă turistică a R. Moldova. Planul de acasă și cu cel de la piață nu a coincis deloc. A fost destul de greu, pentru că atunci când apuci o construcție de la zero, planurile financiare sunt cu totul altele”, povestește Elena Catraniuc, care a activat anterior la Agenția Națională Transport Auto.
Provocări și pierderi financiare
Cei doi soți au investit pentru început circa patru milioane de lei – bani adunați din împrumuturi, credite și granturi. Construcția a durat doi ani, însă pandemia de Covid-19 le-a dat peste cap unele planuri.
„(…) Unele bănci n-au înghețat creditele și erai obligat să le achiți lunar. Nu am avut bani să achităm timp de două luni creditele și atunci ne-a scăzut rata de credibilitate la creditare (…). Asta a fost cea mai mare provocare pe timp de pandemie. O altă provocare era că depozitele erau pline cu marfă, dar ușile cafenelei erau închise (…). Au fost pierderi financiare, pentru că atunci când cumperi un utilaj, ți se spune că este bun, iar când începi să lucrezi cu el, înțelegi că nu este pentru tine. Fiecare antreprenor învață din greșeli și înțelege că orice lucru reprezintă un risc. Munca manuală este apreciată și se simte cel mai bine în calitatea produselor”, menționează Elena.
„E o plăcere a sufletului meu, pe care n-o fac pentru mediatizare”
Elena Catraniuc susține că denumirea localului a luat naștere după ce a vizitat mai multe patiserii din București și a cercetat istoriile acestora.
„Unele se numeau «Luca» «Ion», «Petru». Am citit și m-am informat despre acestea. În unele istorii se spunea că dacă ești creștin ortodox și vrei să-ți lansezi o afacere în domeniul patiseriei, ar fi bine să ai un evanghelist care să te protejeze de toate. Am analizat care sunt mărcile înregistrate și am citit istoria evanghelistului Marcu. Ceea ce m-a frapat cel mai mult a fost că evanghelistul spunea că la un sărac trebuie să-i oferi o pâine ca să-și potolească foamea. Chiar și o persoană cu dizabilități poate să muncească ca să câștige banul lui și să se simtă important în societate. În acel moment, m-am gândit că ar fi frumos să punem numele Marcu și să oferim și noi pâine gratuită persoanelor nevoiașe și bătrânilor. Asta este o plăcere a sufletului meu, pe care n-o fac pentru mediatizare (…)”, subliniază antreprenoarea.
Având trei copii, soții Catraniuc au decis să amenajeze în interiorul cafenelei un mic teren de joacă. În perioada următoare, un asemenea spațiu se va regăsi și la terasa „Marcu Bakery”.
„(…) Apreciem foarte mult localurile care se gândesc în primul rând la părinții care au copii și pot să se relaxeze atunci când vin într-o locație. Am decis să încadrăm un mic teren de joacă pentru copii, ca părinții să se poată relaxa și savura produsele noastre”, adaugă proprietara localului.
O ucraineancă, printre angajații cafenelei
În prezent, la cafeneaua din satul Peresecina activează peste 40 de angajați de bază, care zi de zi își întâmpină clienții cu produse delicioase de patiserie. Munca începe dimineața devreme, cu o oră înaintea deschiderii localului.
„În urma fluctuațiilor pot fi încă 20 de persoane. Nu toți rezistă la așa gen de muncă. Trebuie să stea multe ore în picioare și este multă muncă manuală”, precizează Elena Catraniuc.
Svetlana, barista localului, spune că este de origine din Ucraina: „Am ajuns aici întâmplător, dar îmi place foarte mult colectivul și munca aici.”
Tatiana activează la „Marcu Bakery” de peste patru ani, fiind chiar una dintre primele persoane angajate. Aceasta locuiește într-un sat din apropiere – Teleșeu.
„Este foarte ok. Zi de zi facem conexiuni cu diferiți oameni buni”, spune ea. Tatiana susține că oamenii aleg să calce pragul patiseriei datorită produselor de calitate pe care le găsesc aici. „Mă refer atât la deserturi, cât și la plăcinte. (Oamenii vin, n. r.) poate și pentru noi, pentru zâmbetele noastre și dispoziția bună pe care o întâlnim zi de zi”, a conchis femeia.
De aceeași părere este și o altă angajată, care de mai bine de doi ani face parte din familia „Marcu Bakery”: „(Oamenii vin aici, n.r.) pentru că sunt produse autohtone, făcute cu multă dragoste și multă stăruință.”
„Locația este excelentă. Nimic nu-i ieftin în ziua de azi”
Unii clienți vin tocmai de la Chișinău pentru a-și umple coșul cu produsele preferate.
„Facem des traseul Chișinău-Orhei și întotdeauna ne oprim aici, bem o cafeluță, mâncăm plăcinte gustoase, „pâinea bunicii”, vertuta. Locația este excelentă (…). Nimic nu-i ieftin în ziua de azi, prețurile sunt bune. La ei totul este gustos – și plăcintele cu brânză, și plăcintele cu cartofi, pâinea de casă, pizza. Cel mai des cumpăr vertută cu nucă și mac”, afirmă un vizitator al localului.
O locuitoare a satului Jora de Jos ne-a spus că era în trecere și a hotărât să cumpere câteva produse de patiserie.
„Sunt pentru prima dată aici, dar am auzit că este tare bună pâinea, plăcintele și am venit să procurăm”, a menționat ea.
O altă femeie susține că este clientă a acestei patiserii încă din timpul pandemiei și că prețurile sunt „destul de calculate”.
„(…) Îmi plac practic toate produsele. Eu susțin producătorii locali. Eu sunt pentru orice (…). Înțeleg că este o investiție”, susține femeia.
„Atât timp cât n-ai să îndrăznești să faci ceva, o să fii angajatul cuiva și o să lucrezi după regulile acestuia”
Elena Catraniuc spune că soțul ei nu regretă că a revenit în R. Moldova după mai mulți ani petrecuți pe meleagurile irlandeze.
„El mereu îmi spune că tot ce avem este datorită mie, pentru că eu îi dau putere. Suntem ambii implicați în totalitate, iar el mereu îmi realizează ideile (…). Nu-i pare rău, pentru că este acasă, alături de părinți, copiii noștri, care cresc în tradiții. Acolo este o altfel de mentalitate. Ei își au propriile tradiții, dar ale noastre sunt mult mai frumoase. Oamenii sunt mult mai calzi și mai primitori. Avem angajați care spun că vor pleca să câștige mai mulți bani, iar apoi se întorc peste 2-3 luni și ne spun că vor să revină la noi, pentru că acasă este mult mai bine. Să-ți lași copiii nu este deloc o variantă ușoară pentru fiecare părinte (…). Patiseria este totul pentru noi. Se muncește, într-adevăr, non-stop. Copiii noștri au spus: «Mama, noi așa afacere nu vrem.» Totuși, alimentația publică este o responsabilitate aparte pentru fiecare consumator. Noi când am deschis afacerea, am locuit aici, la etajul doi, trei ani și jumătate. Eram implicați în proces non-stop. Am lucrat cot la cot. Înțelegeam foarte bine fiecare angajat al nostru când avea anumite obiecții (…). Mai bine ca ei și noi nu știe nimeni ce este în spatele acestei afaceri”, declară femeia.
Toate afacerile trebuie susținute, pentru că în acest fel susții economia națională, antreprenorii locali și investești în țara ta, consideră antreprenoarea.
„(…) Atâta timp cât n-ai să îndrăznești să faci ceva, o să fii angajatul cuiva și o să lucrezi după regulile acestuia (…). Orice loc are consumatorul său. Trebuie să fii sigur că o să fii împlinit dacă o să revii acasă și o să investești, pentru că atunci țara ta o să prospere și o să fie mai frumoasă, mai bogată, pentru că tu achiți impozite la stat și contribui ca țara ta să se dezvolte. Dacă simți că vrei să faci asta, atunci fă-o, pentru că în acest fel aduci plus valoare societății în care ai crescut (…)”, a spus ea.
Întrebată dacă afacerea se va extinde și în alte orașe din țară, Elena Catraniuc a spus că sunt investiții financiare destul de mari și că în prezent nu există o decizie în acest sens.
„Este o idee de a ne extinde, dar nu este atât de ușor (…). Avem multe propuneri să ne dezvoltăm, inclusiv peste hotare, să oferim francize, dar nu este ușor. N-o să dăm francize, pentru că sunt multe aspecte din punct de vedere juridic care nu sunt în favoarea noastră. Noi lucrăm cu produse proaspete”, a conchis femeia.
Firma care deține patiseria „Marcu Bakery” a fost înregistrată în februarie 2019. Elena Catraniuc este fondatoarea companiei, iar soțul ei, Constantin Catraniuc, este directorul firmei.
