Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, în turul doi, R. Moldova a ales UE și cum s-a votat în raioane | EDIȚIE SPECIALĂ a Săptămânii de Gardă
Peste două săptămâni, moldovenii sunt așteptați din nou la urne pentru a-și alege președintele, iar opțiunea DA de la referendum a depășit la limită pragul de 50%. Oferim detalii despre rezultatele votului de duminică într-o ediție specială a Săptămânii de Gardă.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
R. Moldova a trecut duminică prin două exerciții democratice importante – alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru aderarea la Uniunea Europeană. Președinta în exercițiu, Maia Sandu, și candidatul socialiștilor, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, se vor întâlni pe 3 noiembrie în turul doi al alegerilor pentru fotoliul de președinte al țării. Rezultatele preliminare arată că, în primul tur, Maia Sandu a obținut puțin peste 42% din sufragii, în timp ce pentru Alexandr Stoianoglo au votat de peste 26% dintre alegători. Renato Usatîi a fost votat de 13,72% dintre alegători, iar Irina Vlah a obținut 5,44%. Restul candidaților au obținut sub 5%.
Cea mai aprigă luptă s-a dat la referendumul privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Opțiunea DA din buletinul de vot a trecut la limită de 50%, rezultat care validează, astfel, propunerea introducerii în Constituție a obiectivului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cei care au înclinat balanța în favoarea opțiunii DA la referendum au fost alegătorii din diasporă.
În noaptea alegerilor, după anunțarea primelor rezultate ale scrutinelor, președinta în funcție, Maia Sandu, a declarat că organele de drept au dovezi care indică asupra unei „fraude fără precedent” a alegerilor.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace, pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic”.
A doua zi după alegeri, Maia Sandu s-a adresat votanților lui Renato Usatîi, Octavian Țîcu, Andrei Năstase și Tudor Ulianovschi și le-a transmis că așteaptă susținerea lor în turul doi.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Viziunea noastră europeană trebuie să devină un scut împotriva agresiunii. Diferențele dintre politicieni să le lăsăm pentru după alegeri, să ne rezolvăm nemulțumirile și reproșurile când știm că democrația și cursul european nu mai sunt în pericol”.
Conform datelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală, prezența la vot a fost de peste un milion 560 de mii de alegători, ceea ce reprezintă aproximativ 51,7% dintre alegătorii înscriși în listele electorale. Cel mai activ s-a votat în circumscripțiile: Dondușeni, Taraclia, Autonomia Găgăuză și Ocnița. La polul opus, în țară, cea mai mică rată de participare la vot s-a înregistrat în circumscripțiile electorale Nisporeni, Hâncești și Cantemir. Cahul și Ungheni, orașe care au beneficiat în ultimii ani de cele mai multe proiecte europene, au votat NU la referendumul constituțional. Conform datelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală, în Cahul, 56.19% dintre cei prezenți la vot au ales opțiunea „NU” din buletinul de vot, iar alegătorii din Ungheni au votat „NU” în proporție de 56.75%.
În Autonomia Găgăuză, doar 5.16% dintre alegători au votat pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce în regiunea transnistreană 37.44% dintre votanți au votat DA la referendum. Unii locuitori ai regiunii transnistrene au spus pentru Ziarul de Gardă că au votat, „pentru pace și împotriva UE”. Am întâlnit însă și alegători care sperau la un viitor în Uniunea Europeană.
În municipiul Chișinău, 55.98% dintre alegători s-au declarat pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. La fel ca și în cazul scrutinelor precedente, moldovenii din diasporă au participat în număr mare la alegeri: peste 240 de mii. Este un număr mai mare de participanți comparativ cu turul I al alegerilor prezidențiale din 2020, dar mai mic decât în turul doi de acum patru ani. În mai multe țări europene, printre care România, Italia, Franța și Germania, s-au format cozi încă de la deschiderea secțiilor de votare.
Datorită numărului mare de alegători, mai multe birouri electorale din străinătate au decis prelungirea programului de activitate după ora 21:00. Este vorba despre două secții de votare din București, una de la Brașov, secția de votare din orașul francez Livry-Gargan și cele două secții deschise la Moscova.
Presa afiliată Kremlinului a scris că la cele două secții din Federația Rusă, sute de cetățeni moldoveni s-au adunat pentru a vota la alegerile prezidențiale și la referendumul republican constituțional. Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova a declarat că rândurile au fost create „artificial”, pentru a pune în pericol procesul electoral. De asemenea, în incinta Ambasadei R. Moldova la Moscova, observatorii Promo-LEX au documentat mai multe cazuri de influențare a votului. Conform Asociației, un grup de tineri au oferit gratuit alegătorilor geci albe cu inscripția Rusia Moldova, precum și invitații la o cafenea din apropiere. Incidente au avut loc și la secțiile de votare din R. Moldova. Asociația Promo-LEX a anunțat despre încălcări privind secretul votului, prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta secției de votare și situații de recompense materiale oferite alegătorilor.
Sâmbătă, 19 octombrie, în ziua tăcerii, când este interzisă campania electorală, „activiștii” fugarului penal Ilan Șor au primit mesaje în care au fost informați pe cine trebuie să voteze, conform surselor Ziarului de Gardă din interiorul rețelei controlate de Șor. Oamenii au fost îndemnați să voteze pentru candidați diferiți. Printre ei se numără Victoria Furtună, care s-a înregistrat în cursă în calitate de candidată independentă. Un așa-numit „activist” a transmis „simpatizanților” că, în cazul în care Victoria Furtună este scoasă din scrutin, candidatul de rezervă este Vasile Tarlev, care a candidat din partea Partidului „Viitorul Moldovei”.
De asemenea, potrivit altor surse ale Ziarului de Gardă, cei din rețeaua lui Șor au susținut și alți candidați în unele raioane ale țării. Pe 18 octombrie, Ilan Șor a publicat un mesaj în care și-a îndemnat susținătorii să voteze pentru oricine dintre candidați la prezidențiale, numai nu pentru actuala președintă, Maia Sandu.
Anterior, Ziarul de Gardă a dezvăluit, în cadrul unei investigații sub acoperire efectuată timp de trei luni în rețeaua lui Șor, cum erau cumpărați alegătorii pentru a vota așa cum le dictează oamenii lui Șor. Detalii găsiți pe zdg.md și pe canalul Ziarului de Gardă de pe YouTube.
